1,025 matches
-
închis în care lumea poate fi paradisiacă; soră vitregă a îngrozitorului tunel oranj sub care lui Nichita Stănescu i s-a înfățișat într-o zi moartea. Din păcate însă povestirea reduce viziunea la decorativ și paradisul la cadouri scumpe. Iar rescrierea ei în 1996 nu face decît s-o subțieze. Povestirea cea mai bună, în opinia mea, este însă, poate părea paradoxal, tocmai cea de debut: Tata se plîngea uneori prietenilor că nu reușește să găsească tonul, unde decorul suprarealist și
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
de povestiri cea mai apropiată de aceea pe care întotdeauna mi-am dorit s-o scriu". Din șaizeci și patru de subiecte, Márquez n-a mai recuperat decât jumătate după distrugerea accidentală a carnetului în care erau comentate lapidar. După rescrieri repetate n-au mai rămas până la urmă decât cele douăsprezece de față, din care o parte au fost mai întâi scenarii de film. Ideea acestei cărți de proză scurtă s-a conturat pe fundalul unei crize de creație ce a
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
o fericire inspirația: atunci sunt sincer ca setea, nu mă mai cert, toate se sorb între ele, nu mai văd intervale, lumea toată e împăcată." (p. 21) Într-o astfel de lumină nedumeririle lui Marin Mincu, de exemplu, legate de "rescrierea jurnalului" și de retipărirea "restului de jurnal" care, matematic, ar fi trebuită să existe par de-a dreptul ridicole. Puntea putea foarte bine să nu fi fost publicat niciodată. Nu este vorba despre "amânarea literaturii" cum credea Laurențiu Ulici - jurnalul
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
Stoica la Editura Albatros, 1997) se acreditează ideea că adevăratul vinovat pentru marile tragedii care au marcat istoria secolului al XX-lea este... liberalismul. Metodele prin care se ajunge la inducerea unei astfel de idei sînt complexe și vizează o rescriere trunchiată a istoriei cu plasarea cel puțin discutabilă a unor accente, declanșarea unor dezbateri unilaterale în presă menite să culpabilizeze anumite personalități cu vederi liberale și, în contrapartidă, împiedicarea oricărei tentative de discutare a esenței sistemului comunist (de „proces al
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
detașarea și luciditatea necesare pentru a sesiza modul în care se așază accentele în marile dezbateri istorice și ideologice din România. în felul acesta ea poate intui interesele și oamenii care profită de pe urma acestora. Eseista observă cu luciditate fenomenul de rescriere selectivă a istoriei. Scopul acestuia este aruncarea oprobriului public asupra scriitorilor cu eventuale simpatii de dreapta, dar și ștergerea cu buretele a oricăror urme care să trădeze colaborarea altora cu regimul comunist. Nu știu dacă la nivelul României s-a
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
și la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu publicul captivat a aplaudat îndelung. Montarea avea o temperatură afectivă. Lectura, originală și frapantă a lui Ion Caramitru, se inspira și din propria sa biografie. El mărturisește: "Regăsim aici una din preocupările modernității: rescrierea miturilor, răsturnarea modelelor. Secolul XX este secolul recitirii moștenirii, a tradiției. Proiectul meu pleacă de la această constatare. Ionescu, el însuși avangardist, care voia să facă tabula rasa din trecut, se întoarce la o capodoperă pentru a căuta sprijin pentru această
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
unde totul este semnificativ dar nu în ordinea estetică a lucrurilor, ci într-una morală. Atunci când autorul a fost reporter de război în fosta Jugoslavie, a adunat un material faptic enorm, pe care l-a decantat cu greutate în momentul rescrierii. Repet, cartea nu se încadrează în cele mai stricte canoane estetice iar literaritatea nu cred să fi fost scopul ei. Mărturia sau mărturisirea, aproape în sens creștin, îmi apar a motiva acest enorm tablou de război. Merrill se întâlnește cu
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
Sadoveanu, dar și pe contemporanii noștri Eugen Simion și Andrei Pleșu. În mod natural, Gheorghe Grigurcu se simte solidar cu scriitorii demni și marginalizați din a doua categorie. În principiu, Gheorghe Grigurcu are dreptate. După cincizeci de ani de orwelliană rescriere a istoriei (literaturii) este vremea repunerii în discuție a cotei valorice a scriitorilor noștri clasici și mai puțin clasici. Este evident faptul că aberanta politică a regimului comunist în domeniul culturii a făcut ca mulți scriitori de primă mînă să
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
mecanic Veronica Teodorescu reușește, trecînd de la volumul Peisaje, din 1999, la Nesfîrșiri, apărut în 2003, să aprofundeze instrumentele poeziei sale, dar, în ciuda unor reușite parțiale, poemele nu se încheagă, limbajul trădează lecturi precare sau nesistematice, un travaliu de corectură și rescriere insuficient. Tipul de poezie pe care poeta se ambiționează să-l ilustreze, în ambele volume, este unul al rafinamentelor formale și lexicale, provenind din vechea poezie parnasiană. Tipul acesta de poezie presupune poeme construite aproape exclusiv prin repetiții savant dozate
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
chiar bine văzut pe post de diversiune populistă, dar se mișcaseră și alții, ceva mai substanțial, așa că era nevoie de un exemplu pentru restabilirea disciplinei multinaționale" (p. 187). Romanul lui Virgil Duda este un proiect îndrăzneț și original. El propune rescrierea unor pagini controversate din istoria noastră recentă, din perspectiva unor martori pasivi (în fața marilor decizii politice), dar foarte ancorați în existența de zi cu zi: șase femei de vârste diferite, toate aflate într-o oarecare legătură cu mediul artistic. Mărturia
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
astăzi nu diferă fundamental de cea de dinainte de 1989. Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal este o carte neconvențională în care sînt adunate (în spirit postmodern?) pagini de jurnal și documente anterioare revoluției (completate cu notații din timpul rescrierii), articole de atitudine, analize politice, răspunsuri la diverse anchete literare și chiar... versuri, publicate în presa ultimilor ani. O carte eclectică, aparent dezmembrată, a cărei singură menire pare a fi aceea de a pune în evidență stoicismul lui Stoiciu. În
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
față a actorului cu providențialul nume Mălaimare. Pentru cine nu-și aduce aminte, e vorba de individul care, acum câțiva ani, amenința cu folosirea mitralierei împotriva adversarilor viziunii despre lume și viață a idolului său, Iliescu. Răsplătit pentru această bravă rescriere a doctrinei iliesciene (Sergiu Nicolaescu îl luase în brațe pe Nu noi am tras în voi!", în timp ce Mălaimare urla ca din gură de șarpe că ne va nimici fără milă), comediantul-politruc e nelipsit de pe micile ecrane. Că nu se prea
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
a sculptorului O. Han. Volumul a fost publicat la Editura "Cultura Națională". Celelalte au apărut în Fundația pentru Literatură și Artă "Carol II", cu următoarea frecvență: II și III în 1935, IV și V în 1936. La acest proces de rescriere se referă Ileana Mihăilă în Nota asupra ediției din volumul II al ediției academice 1) (1999-2000). În calitate de editor și după munca depusă, Ileana Mihăilă este îndreptățită să se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Ileana Mihăilă este îndreptățită să se rostească asupra actului intelectual și problematicii puse în acțiune de G. Călinescu, în de două ori formulata convingere că, prin ediția de față, cititorii își vor putea face o idee despre "enormul travaliu de rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
rescriere a cărții". A doua convingere este dedusă din virtuțile echilibrului interior al capitolelor Filosofia teoretică, Filosofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară, care fac din volumul II "rezultatul unui și mai profund proces de rescriere". Ce face Ileana Mihăilă? Reproduce ediția din 1969-1970, apărută în îngrijirea lui Andrei Rusu, iar aceasta pe baza versiunii din 1947, șpalt și corecturi autograf, document de o inestimabilă valoare pentru viitor, din păcate, pierdut. Urmărește îndeaproape diferențele dintre volumele
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
utilizatorilor altceva decît note mici și foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) și celui virtual, și pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii. De fapt, multe dintre compozițiile în cauză lasă să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notițe luate în cursul orei de școală sau de meditații, scrise în grabă după dictarea profesorului și apoi dactilografiate într-o manieră
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
poate veni decît din negarea a ceea ce în urmă cu o sută de ani a adus-o pe băncile școlii. Nu din demascarea ei - ceea ce au încercat teoreticieni și literați ai anilor șaizeci după un model marxisto-stalinist ameliorat - ci din rescrierea ei. Criteriul estetic ca unic instrument al valorizării literare nu mai funcționează decît cu prețul resorbției vizibilității literaturii pînă la dispariție. Literatura se află în fața unei alternative vitale - pierde publicul pentru a-și menține ștacheta estetică impusă de modernitate sau
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
sîngerează și suferă, ea își suflă în palme, coboară. Acoperă trupul lui Fric cu mărăcinii prin care bîzîie albine spre florile mov și destule.” Tot ea este, dealtfel, și în centrul povestirii (oarecum autonome), care încheie romanul, în fond o “rescriere” a anumitor capitole (nu multe!) din Robinson Crusoe al lui Defoe, amintind, în parte, de metoda lui Piere Ménard, personajul lui Borges, în parte de Vineri sau limburile Pacificului a lui Michel Tournier. Însă, în plus, în proza lui Agopian
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de circulație populară și regională (bună vremea, sănătate bună etc.; vezi Marica Pietreanu, Salutul în limba română, 1984), bună ziua are deja o pereche caracterizată
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
lui Radu Petrescu, la granița dintre documentul autobiografic și literatura propriu-zisă. Postmodernismul lui Mircea Horia Simionescu se consumă prin parodie, autoreferențialitate, ironie sau livresc în tetralogia bine cunoscută. Costache Olăreanu, “miniaturist”, “caracterolog” sau “umorist”, compune o literatură ce pare o rescriere continuă a autobiografiei, în timp ce Tudor Țopa oferă spre publicare propriul jurnal investindu-l cu o dublă valoare, ficțională și autobiografică. Cărțile lui Ion Bogdan Lefter sunt bine venite în contextul în care încearcă să acopere un culoar destul de liber în
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
celor mai multe dintre rapoartele către Europa Liberă - Ceaușescu și construirea în jurul acestuia a unui cult al personalității, cuprinzînd absolut orice putea produce închipuirea dictatorială - volume omagiale, portrete flatante făcute de pictori în vogă, insinuarea într-o filiație istorică a marilor conducători, rescrierea trecutului revoluționar, insistența pe politica de independență față de Moscova, apoi extinderea cultului asupra familiei (Elena, Nicu) și nepotismul politic. Dar în toate aceste dorințe de mărire Gabanyi vede, cu cîțiva ani buni înainte de 1989, căderea lui Nicolae Ceaușescu; nemulțumirile populare
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
uitare. Disputele politice de la începutul anilor ’90 nu au fost de bun augur pentru demersurile de geografie literară. S-a spus atunci că „localismul" inevitabil al unor asemenea studii este un pas spre secesiune teritorială, parte a unui scenariu de rescriere a frontierelor. Grupul „A Treia Europă" format la Timișoara de Cornel Ungureanu, împreună cu Mircea Mihăieș și Adriana Babeți, a fost o țintă permanentă a publicațiilor naționaliste și xenofobe, în pofida mai mult, în disprețul iresponsabil și infatuat profesionalismului și seriozității cu
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
Tudorel Urian Ce-ar fi dacă, în loc de a lansa pe piață noutăți dubioase, ne-am consacra rescrierii capodoperelor? Dacă am actualiza, în felul nostru, arta medievală a copierii comentate, a scrisului în palimpsest. Ce ar fi dacă cititorul ar ști din capul locului la ce să se aștepte atunci cînd deschide romanul?" - se întreabă, aparent retoric, Mihai
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
dacă cititorul ar ști din capul locului la ce să se aștepte atunci cînd deschide romanul?" - se întreabă, aparent retoric, Mihai Zamfir, pe ultima copertă a romanului său Fetița. Roman care, în spiritul noii poietici enunțate de autor, este o rescriere a capodoperei lui Vladimir Nabokov, Lolita. Trecerea de la gînd la faptă demonstrează că nu este vorba de întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
Fetița. Roman care, în spiritul noii poietici enunțate de autor, este o rescriere a capodoperei lui Vladimir Nabokov, Lolita. Trecerea de la gînd la faptă demonstrează că nu este vorba de întrebări retorice. Schițarea unor răspunsuri devine imperios necesară. Cred că rescrierea „în condiții românești" a capodoperelor literaturii universale este un joc provocator, dar riscant. În primul rînd, „orizontul de așteptare" ( Jauss) se mută foarte sus, comparația cu originalele ( axiologic vorbind) devine obligatorie și nu știu cîți dintre prozatorii români actuali i-
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]