25 matches
-
întreagă de tonuri a fost observată cu măiestrie. Dar dacă d. Galino a fost eroul serei, jocul celorlalți colegi ai [săi] nu e mai puțin vrednic de laudă. D-na Evolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviință, caracterul resignat și înțelept al țarinei, întrerupt numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d. Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de lână spânzură c-un colț din sân, papucii de lemn se tîrie și clăpăiesc la fiecare pas. Barba albă i-e cam rară, ochii ca zărul neespresivi și cam tâmpiți; nimic resignat sau ascetic în el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce sămăna a părăsită a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate printre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
121} cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept, i-ar fi și plăcut. Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire,... cum ar fi dorit,... ce ar fi dorit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cum și- ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. {EminescuOpVII 157} Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept, i-ar fi și plăcut. Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
e din șiac, e-ncins cu găitan alb, metaniile de lână spânzură c-un colț din sân, papucii de lemn se tîrîe și clăpăesc la fiecare pas, Barba albă i-e rară, ochii ca zărul neespresivi și cam tâmpiți; nimic resignat sau ascetic în el. Ajuns la poartă, trage clopoțelul, un frate îi deschide, el intră în curtea ce semăna a părăsită a mănăstirei, cu pardoseala ei de pietre pătrate pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
astfel cum și-l ridică caii de rasă arabă, ș-atunci gâtul nalt lua acea energie marmoree și doritoare totodată ca gâtul lui Antinous. Ea-și culcă capul într-o mână și privi la acel tânăr călugăr cu o indefinibilă, resignată dorință. Toate vorbele lui Francesco ea nu le lua decât de glumă, a cărei realitate, ce-i drept, i-ar fi și plăcut. Ce întunecoase bucurii simțea inima ei în acea privire... cum ar fi dorit... ce ar fi dorit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu irizări violete... piețele și turcii strigînd neîncetat, provocator, pătimaș, de parcă ar vinde fete". Acestui devergondaj al simțurilor ambiguu ațîțate i se alătură o secvență complementară. O senzualitate eterată, nostalgică, de astădată, iese la rampă, cu o alură de vis resignat, capotînd în utopie: ,îmi spune că eschimoșii au zeci de cuvinte diferite pentru zăpadă. După nuanțele pe care le îmbracă albul sub efectul luminii naturale... văd o zăpadă albastră, una galbenă, una violetă, una oranj. Zăpezi așezate în cupe ca
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
satiric pulsează abundent: "vei triumfă, gloria e pe cale/ spre tine, a fost expediata cu toate formele// primi-vei buchetul ei de mărgean/ a făcut un drum de treizeci de ani" (Meditație). Îndeobște însă, ea se exprimă printr-o subtilitate retractila, resignata, în cheia părelnic minoră a imaginii transparente, visător aurite: "o coloană nu tocmai dreapta/ în jurul ei rotitoare și mantia scoicii/ cu dungi de tigru călin. Oră de soare.// Pe o masă de lucru carafa cu vin/ libertatea de a mai
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
mai mult ori mai puțin teatrale. Un "gol vibrant", o paloare a melancoliei, o elegiacă tandrețe sînt însemnele zonei d-sale sentimentale, ceea ce nu înseamnă o vlăguire, o compromitere a intensității, ci dimpotrivă. Cu cît tonul pare mai rezervat, mai resignat, cu atît stăpînirea de sine a eului confesiv se accentuează, cu atît sporește forța lăuntrică a discursului ce se supune la probe sieși impuse: "ispitită/ trecând cu tine/ prin golul vibrant/ pradă aceluiași ritm/ grație căruia de-atâtea ori/ te-
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
scrie sau o mișcare lentă o adiere de vînt abia perceptibilă care se desface de tîmpla ta oarecum de la sine cum un timbru de pe un plic vechi însă odată făcute toate mișcările rămîn în făptura ta aidoma oaselor. Poetică Palidă resignată stîngace de-acum Ființa mărturisește ceea ce n-a putut fi Lumea înciudat crispat congestionat Cuvîntul mărturisește ceea ce n-a putut fi el însuși. Frigul perpendicular Frigul perpendicular pe propria sa încremenire aerul frecat de zgomot se-aprinde cum un chibrit
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
an). Cu cît discursul e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du Luxembourg/ mierle surori celor de-acasă și totuși un pic altfel/ negre de la Facere toate și cu/ aurul regal în ciocul demn,/ dar cu o nuanță cenusiu-lucioasă (să
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care posedă propriul său patetism, secund, însă care n-ar putea exista fără patetismul subînțeles al ființei. E un transfer compensator. Cu cît ființa pare mai detașată, mai resignată, cu atît textul devine mai expresiv în contul ființei puse în paranteză. Miezul emoțional e ascuns în gogoașa de mătase a formei, presupus ca un alibi al acesteia: "s-a topit sarea zilei în ochi/ praful nopții cenușa literelor/ pe
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
lasă testată de ținută "prozaica" a discursului. Elastice, energice în fragilitatea lor, corespondentele neconvenționale izbutesc a produce astfel dovadă existenței lor, care e însăși existența eului poetic, în frustrarea să fără leac, în melancolia să insidios senina, în dramatismul sau resignat estetic. Un fapt ce nu ni se pare lipsit de o însemnătate mai generală, în legătură cu creația lui C. Abălută, îl considerăm a fi situarea ei în cadrul poeziei române actuale. Dificultatea provine din existența unui grup de poeți instituționalizați ai anilor
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
Gheorghe Grigurcu "laudă a lucrurilor" și a mi-cilor viețuitoare în-trupează strădania pacifică a lui Petre Stoica, pactizarea d-sale, fie și resignată, nelipsită de nuanțe elegiace, cu lumea ce ni s-a dat. Așa cum Leon Bloy socotea că așa-zisele locuri comune conțin mari tensiuni, mistere nebănuite, obiectele din preaj-mă, ne-băgate în sea-mă, aparent tocite de uzanțele noastre, poartă-n
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
coborîtă la nivelul de revoltă sau respingere, dar nu de analiză neutră și obiectivă“. Pare sugerată aci o abstragere care, la nevoie, ar putea justifica pasivitatea, ocolirea „respingerii“, a „revoltei“ în numele unei „neutralități“ fără soluții de remediere, a unei „obiectivități“ resignate. ar nu e decît un moment în discursul lui Bujor Nedelcovici, o buclă umorală ce nu impietează asupra spiritului d-sale critic, atît de caracteristic, pe care nici apropierea de vîrsta a treia, nici prelungita rezidență pariziană n-au izbutit
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
nopții // metafora este o pasăre de noapte răstignită / pe crucea muntelui iar imaginația este o tîrfă" (Cioburi de tăblițe de lut ars regăsite). Ceea ce ar denota încă o dată opțiunea pentru contingent a autorului care a declarat cu un soi de resignată superbie: "cît despre metafizică s-o lăsăm celor ce-au livrat-o / vanitoșilor vizionari bîlbîiți și vicioși" (ibidem). Dar cum se vede Mircea Petean pe sine? Cum își reflectă figura în textul emis? Chipul d-sale apare sub pavăza unei
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
răstoarnă farfuriile/ nările casei freamătă/ printre buzele copilului/ ceva ca un cuvînt/ ceva ca un lapte străvechi" ( Un pasaj în albastru). Măreția cosmică însăși, fetiș al seriei poetice precedente, șaizeciste, apare depunctată expresiv, jupuită de retorismul redundant, limitată la constatările resignate: "Acum deasupra caselor încep să zornăie salcîmii/ într-un loc de verdeață/ atîta praf atîta melancolie/ pentru un bătrîn care se-ntoarce din piatra albă/ și renunță/ apoi în zgomotul de ronțăieli de capre cocoțate pe coasta/ galbenă sub cerul
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
lumea largă sau în cea proximă, nici în corpul său, despre care declară că l-ar face uitat undeva, „așa cum uiți pe o bancă un ziar citit” (La sfîrșitul zilei). E cu certitudine un inadaptabil, dar nu unul rebel ci resignat, tangent la candoare. Inadaptabil printr-un soi de rezistență, de torpoare a datelor inițiale ale ființei, dureros surprinse de un absurd elementar propriu drumului existențial, întrucît „nu înțelegem încotro mergem, nici ce ne așteaptă” (Exercițiu de mîntuire. Ridicare la cer
Aventura inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4971_a_6296]
-
-ntunecată" (Zi). Spre deosebire de poezia dimoviană, sedusa de pitorescul policrom, levantin, focalizata de propria-i caligrafie cu certe reminiscențe arghezian-barbiene, textul Simonei Popescu e mai rece, măi distant, părînd a configura o imagine dintr-un imens acvariu. O transluciditate mai curînd resignata în receptarea urîțeniei decît teratologic ațițata, îi reflectă firea mai mult cugetătoare decît violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
amintit, circumstanță ce nu i-a schimbat însă existența chinuită. E de presupus că moartea sa timpurie, la nici 55 de ani, nu e fără relație cu caracterul ingrat al acesteia. Radu Petrescu era un om scund, cu o înfățișare resignată, oarecum ștearsă, cu o rostire molcomă de parcă ar fi adoptat, cu o ironică bunăvoință, condiția de ins perpetuu marginalizat. Într-o amplă și foarte aplicată cercetare pe care i-o consacră, Nicolae Berindeiu îi oferă următoarea caracterizare: „Devine din ce în ce mai clar
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
al Festivalului "George Enescu". Decît că ținut din patru în patru ani". Eseist, romancier, ziarist, Mihai Zamfir e unul din intelectualii de seamă pe care-i avem în prezent, producînd pagini de-o delicată exactitate, pe un fond de moralism resignat, montaignean, și de avînt spiritual care-i transcende circumspecția, pe care le urmărim cu încîntare.
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
Peloponez. După multe lupte cu împărații bizantini, bulgarii totuși căzură la urma urmelor de mâna împăratului bizantin Basilius II și fură incorporați cu împărăția romană a Răsăritului (în an[ul] 1018). Se strecurase un secol și mai bine de supunere resignată când iată că o altă naționalitate, cu mult mai veche și mai numeroasă, se-mpreună cu ei pentru respingerea în comun a supremației bizantine, puindu-se în fruntea mișcării. Autohtonii din Moesia, contopiți de mult cu foștii locuitori romani ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de suficiente Isaac Angelos luă din vistierie l5 centenare de aur și preste 60 centenare de argint, purtă de grijă să se strângă tot soiul de unelte de război și de ale bucatelor și astfel, bine armat și c-o resignată hotărâre, porni în cele dintâi zile ale lui martie în anul 1193 din capitala sa, ca să-nceapă campania. Ci el avea un inamic cu mult mai periculos în cea mai mare apropiere, cărui în bunătatea și neprevederea lui i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
patosul cugetărei și unde învălișul cel poetic a luat o formă oarecare. De astea se ține cu deosibire cercul liricei lui Schiller. Poeziile de speția întîi respiră caracterul unei intensive însuflețiri, și acest caracter declamațiunea are a-l reproduce prin resignată abandonare în simțământ. În poeziile de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea lirică. Aicea predomină în compozițiunea poetică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecem la plebicist... dorința adunării!... Farfuridi: Dar, domnule prezident... Trahanache: (și mai rugător) Să trecem la plebicist! (îl întoarce binișor de umeri cu fața spre adunare.) Toți: (cu putere) Da! La plebicist! La plebicist! Farfuridi: (soarbe o dată și cu aerul resignat) Ce ziceam dar? La 1864, vine, mă nțelegi, ocaziunea să se pronunțe poporul printr-un plebicist... Să vedem însă mai-nainte... să ne dăm seama bine de ce va să zică... de ce este un plebicist... Ionescu: Știm ce este plebicistul! Mersi de explicație
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]