3,992 matches
-
sunt puternic afectați de șomaj, 30 % dintre aceștia fiind șomeri. 191 400 de cetățeni români care au lucrat în Spania au fost șomeri în primul trimestru al anului 2011, acesta fiind numărul de șomeri cel mai ridicat după cel al resortisanților spanioli. Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80.100. În aceeași perioadă de timp, numărul angajaților români a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanților români care au venit să lucreze în
Restricţii în Spania pentru muncitorii români, până în 31 decembrie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/25522_a_26847]
-
șomeri cel mai ridicat după cel al resortisanților spanioli. Cu trei ani mai înainte, acest număr a fost de numai 80.100. În aceeași perioadă de timp, numărul angajaților români a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanților români care au venit să lucreze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat, probabil din cauza recesiunii economice. Numărul resortisanților români cu reședința permanentă în Spania a crescut de la 388 000 la 1 ianuarie 2006 la 823
Restricţii în Spania pentru muncitorii români, până în 31 decembrie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/25522_a_26847]
-
aceeași perioadă de timp, numărul angajaților români a scăzut cu aproape 24 %. În ciuda unei diminuări a numărului resortisanților români care au venit să lucreze în Spania în ultimii ani, afluxul rămâne la un nivel ridicat, probabil din cauza recesiunii economice. Numărul resortisanților români cu reședința permanentă în Spania a crescut de la 388 000 la 1 ianuarie 2006 la 823 000 la 1 ianuarie 2010.
Restricţii în Spania pentru muncitorii români, până în 31 decembrie 2012 () [Corola-journal/Journalistic/25522_a_26847]
-
astfel, nu numai de „pericolul rătăcitor”, dar și de o „rasă abjectă” și se reclamă chiar adoptarea de măsuri de „extirpare” a sa din comunitatea națională. Așa se face că, între 1910 și 1930, majoritatea statelor europene au instituit față de resortisanții lor țigani un regim administrativ familial excepțional. Au urmat apoi aberațiile rasiste de la sfârșitul anilor 1930 și începutul deceniului următor. După cel de-al doilea război mondial, situația romilor s-a îmbunătățit simțitor, dar s-au păstrat, în multe state
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
părți a populației civile căreia el îi aparține, în teritoriul ocupat; C) constrângerea, prin violență sau amenințare, a uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a) să servească în forțele armate ale inamicului; D) constrângerea resortisanților puterii inamice să ia parte la operațiunile de război îndreptate împotriva țării lor, Se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (5) Persoanele protejate de dreptul internațional umanitar sunt: A) într-un conflict armat
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
părții căreia îi aparține făptuitorul, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internațional, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justiție, drepturile și acțiunile tuturor resortisanților părții inamice sau ale unei părți importante a acestora, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 434 Infracțiuni de război contra operațiunilor umanitare și emblemelor (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
calificări profesionale specifice recunoaște, pentru accesul la acea profesie și pentru exercitarea acesteia, calificările profesionale dobândite În unul sau În mai multe state membre și care permit titularului acestei calificări să exercite aceeași profesie (art. 1). Directiva se aplică oricărui resortisant al unui stat membru, inclusiv membrilor profesiilor libere, care doresc să exercite o profesie reglementată Într-un stat membru, altul decât cel În care și-a dobândit calificările profesionale, fie În mod independent, fie, pe bază salarială (art. 2 pct.
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de atunci au avut loc pe fondul marelui clivaj ideologic al secolului trecut, numeroși studenți îmbr...țișând idei de stânga sau foarte stângiste (troțkiste). Șomajul nu avea dimensiunea prezent... și num...rul imigranților nu atinsese peste 10% din populatie (deși resortisanții din foste colonii franceze intrau ușor în metropol...). În plus, Franța este țara care a promovat un model de integrare social... - cet...tenia pe bâz... civic..., considerat... că loialitate fâț... de Statul francez și totuși, ceva nu a mers... Exist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Grozev, președinte, Faris Vehabović, Iulia Antoanella Motoc, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Pere Pastor Vilanova, Jolien Schukking, Ana Maria Guerra Martins, judecători, și Andrea Tamietti, grefier de secție, având în vedere: – cererile (nr. 54.780/15, 55.220/15 și 55.226/15) îndreptate împotriva României, prin care trei resortisanți ai acestui stat, doamna Daniela Lorelay Dănoiu („prima reclamantă“), doamna Carmen Mariana Agache („a doua reclamantă“) și domnul Cosmin-Gabriel Scărlătescu („al treilea reclamant“) au sesizat Curtea la 28 octombrie 2015, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kuweit, Qatar) - COM(2022) 189 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kuweit, Qatar) - COM(2022) 189 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
pentru afaceri europene nr. LXII/289 din 7.09.2022, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kuweit, Qatar) - COM (2022) 189 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României consideră că: 1. propunerea
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kuweit, Qatar) - COM (2022) 189 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României consideră că: 1. propunerea prezintă riscuri scăzute în materie de migrație ilegală; ... 2. exonerarea cetățenilor Kuweitului și Qatarului care călătoresc
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere Cererea nr. 31.611/18, îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Florin Marin („reclamantul“), a sesizat Curtea la 25 iunie 2018 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“), având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința Guvernului
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere: – Cererea nr. 24.481/15, îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Andi Marius Ionescu („reclamantul“), născut în 1975 și domiciliat în București, reprezentat de N. Popescu, avocat în București, a sesizat Curtea la 18 mai 2015, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
cameră compusă din: Jon Fridrik Kjolbro, președinte, Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda, Carlo Ranzoni, Stephanie Mourou-Vikstrom, Georges Ravarani, judecători, și Andrea Tamietti, grefier de secție, având în vedere: – cererea sus-menționată (nr. 25.560/13) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, care are dublă cetățenie, română și italiană, doamna Gabriela Cegolea („reclamanta“), a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“) la 8 aprilie 2013; ... – observațiile părților; ... – faptul că
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
făcând corp comun cu dispozițiile europene pe care le interpretează, este învestită cu autoritate și față de celelalte instanțe judecătorești naționale, care nu pot da o interpretare proprie acelor dispoziții. Totodată, efectul hotărârilor preliminare este unul direct, în sensul că resortisanții statelor membre au dreptul să invoce în mod direct normele europene în fața instanțelor naționale și europene și retroactiv, respectiv că interpretarea unei norme de drept a Uniunii Europene în cadrul unei trimiteri preliminare lămurește și precizează semnificația și câmpul
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
acestuia din care să reiasă că nu a fost sancționat pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 sau actul prevăzut la art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, în cazul resortisanților altor state membre ale Uniunii Europene; ... f) cazierul judiciar al întreprinderii și declarație pe propria răspundere a acesteia din care să reiasă că întreprinderea nu a fost sancționată pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b
ORDIN nr. 379 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254213]
-
Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia (reformare) - COM(2021) 732 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 353 din 11 aprilie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr.
HOTĂRÂRE nr. 33 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253775]
-
Directivă a Consiliului de stabilire a dispozițiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European de către cetățenii Uniunii care își au reședința într-un stat membru și care nu sunt resortisanți ai acestuia (reformare) - COM (2021) 732 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României: 1. subliniază importanța consolidării libertății de circulație a cetățenilor UE și folosirea unei limbi vorbite la scară largă de acești „cetățeni mobili“ rezidenți; ... 2
HOTĂRÂRE nr. 33 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253775]
-
Marialena Tsirli, grefier de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 3 iulie 2018, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află Cererea nr. 80.784/13 îndreptată împotriva României, prin care două resortisante ale acestui stat, doamnele Elena Vlase și Ioana Ortensia Vlase („reclamantele“), au sesizat Curtea la 14 decembrie 2013, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“). ... 2. Reclamantele au fost reprezentate de M.T.
HOTĂRÂREA din 24 iulie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/271982]
-
Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere: – cele 30 de cereri (a se vedea tabelul anexat) îndreptate împotriva României, introduse la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“) de către resortisanți români („reclamanții“), la diferite date indicate în tabelul anexat; ... – decizia de a comunica Guvernului României („Guvernul“) capetele de cerere privind pretinsa ineficiență a mecanismului de restituire intern, formulate de reclamanți în temeiul art. 6 din Convenție și/sau în temeiul art.
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Yonko Grozev, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct de secție a.i., având în vedere: – cererea (nr. 43.744/17) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Antoniu-Valentin Poienaru („reclamantul“), născut în 1959 și domiciliat în Cluj-Napoca, reprezentat de Radu Chiriță, avocat în Cluj-Napoca, a sesizat Curtea la 9 iunie 2017 în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
HOTĂRÂREA din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271494]
-
prin care statul român să contribuie la gestionarea în mod eficient a frontierei externe a Uniunii Europene, prin controlul migrației ilegale, în sensul emiterii sistematice a deciziilor de returnare care vor permite luarea de măsuri administrative imediate cu privire la resortisanții țărilor terțe generatori de mișcări secundare, luând în considerare prezentarea de către Comisia Europeană, la data de 5 decembrie 2022, a Planului de acțiune al Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest, în pregătirea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 35 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270497]
-
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 572/2008, cu modificările și completările ulterioare EUAA - Agenția Uniunii Europene pentru Azil FRONTEX - Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă SELEC - Centrul Sud-Est-European de Aplicare a Legii EUROPOL - Oficiul European de Poliție RTT - resortisanții țărilor terțe FAMI - Fondul pentru azil, migrație și integrare CTU - Centrul de Tranzit în Regim de Urgență ITO - informații din țările de origine CEA - curricula europeană în domeniul azilului CRPCSA - centrul regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil
HOTĂRÂRE nr. 402 din 4 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270081]