263 matches
-
au crescut sânii: dor la început, căldura Minotaurului alina durerea. O vreme dor, pe urmă e bine. Dacă voi mai dansa acum? Da! Da. Și dansurile vor fi altele, cu totul și cu totul pentru tine. dar Tezeu! oh, Tezeu! respirarea ta respirarea care îmi atinge pielea.
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]
-
sânii: dor la început, căldura Minotaurului alina durerea. O vreme dor, pe urmă e bine. Dacă voi mai dansa acum? Da! Da. Și dansurile vor fi altele, cu totul și cu totul pentru tine. dar Tezeu! oh, Tezeu! respirarea ta respirarea care îmi atinge pielea.
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]
-
însăși. Fuga și tăcerea urnesc antice plante din blocuri de antracit. Ritmul cui îl urmez, îl ascult? Ce lege-și secretă nectarul în mine? Mă lipesc de rottweilerul meu, Conte - însoțitorul meu prin infern, prietenul care-mi paște brândușele. O respirare cât o silabă - și vom atinge cerul. Am spus da Duhului Sfânt al Vieții. Amin. Punct. Febra Seară. Aer încins, teribil. Marte va crește-n fața noastră curând. Febră. Senzația că mesteci nisip. Fragmente de apocalipsă strivite-n delir sub
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
acest loc? cine a trecut și a chemat, trecând? înrădăcinați cum suntem în terra firma departe de laolaltă aruncăm între noi firul îl întindem umbra lungă a triangulării cade în pământ nedesțelenit Scriere citire Vorbeam cândva aceeași limbă încăpeam în respirarea unui singur cuvânt luna plină de semințe ne hrănea cum a hrănit in illo tempore limba primului poet. Pe urmă am văzut fața cealaltă a lunii pântecul plin de otrava care ne-a hrănit când foamea ne-a ajuns cu
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
Doamna" se ocupă de Import-Exportul ilegal al paturilor sale!" - Lăsați-mă să trec, de când mă știu amenda o plătesc! Mă învelesc în carnea copacului abia plantat, adorm epuizată printre seve milenare. Dorm dreaptă ca soldatul în picioare. Și doar din respirare, copacul jupuit mi se alungește la picioare, desfoiat Ah ... ce mânere ... ce capac" rabdă tăierea cu-mpăcare, mi se transformă, iar, în pat. TĂIAT ȘI CUSUT Tăiat și cusut, cusut și tăiat. Dogoarea infirmierei peste răni aplecată. Mort proaspăt înviat
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
imposibilitatea de a-i distinge pe naratori, toți seduși, - și cînd descriu realități foarte lumești, cum ar fi, iată, un act sexual -, de același insuportabil kitsch stilistic: "Sărutări punctau acum pauzele lunecînd strivite ca fructele în mustul lor. Auzí truda respirărilor cu foale de mătase peste un cămin întunecat. Cîte un cuvînt fosforescent ca un sfînt peste gheena, cu gemete în cari se înțelegea elasticitatea chinului și a plăcerii; ritmul apoi recurbat pe o suprafață împletită din răchită troznitoare și amintindu
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
recules din negrul nopții - se depășește, îmboldit de zeul fugar. Și râde și plânge, suspină și cântă prin mine. Cădere Cad. Din ce în ce mai repede, cad. Mă răsucesc dinspre trecut. Totul nu-i decât magmă sau poate ceva mai puțin decât o respirare a cuiva fără nume. Copii ai abisului, ne smulgem din noi către un lucru nedefinit - matcă a viului. Creștem spre altceva, ca un râu de munte nemaivăzut, ca o flămândă mireasmă mușcând, iar și iar, din tine, ca începutul nopții
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul tău când plită încinsă când schit un
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
Titlul unui dens material: Rouă tămăduitoare peste seceta din sufletele noastre, este urmat de motoul cules din Nichita Stănescu: ,,Schimbă-te în cuvânt ca să nu te roadă viermii”, urmat de inscripții pe răbojul clipei: Încep să dea rod bogat și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și <RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o risipă prea neîndreptățită să-i bage în seamă pe niște amărâți de români care, de fapt, au și uitat cine sunt, de unde se trag”. În același registru, pe tonuri grave și înfrigurate, selectăm câteva frânturele și din tableta intitulată Respirări cu triste răscoliri de memorie: ,,...cerul ține de fiecare dată cu noi, dăruindu-ne zile cu soare atunci când măicuțele de la Voroneț, monahia Elena Simionovici și monahia drd. Gabriela Platon pornesc, cu binecuvântarea stareței lor, Irina Pântescu, spre Cernăuți, să ne
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
care poate n-au trecut nicicând hotarul în România, n-au ținut în mâini ultimele apariții editoriale din Patria istorică, n-au avut prilejul să se închine la Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă înțelepciune și credință, nu știu dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în omul care poate fi vizibil, aievea. Altfel, tot poezie s-ar fi numit. Drita Nikoliqi Binaj vine cu sufletul deschis și propriile concepții artistice. Nu este un mare maestru al artei moderne, dar este un duh nou care simte respirările timpului, înainte să afișeze ca verosimle, să proclame ca pe o declarație cât se poate de clară, „Ridurile timpului”: „Împotriva gândurilor mele/ cum să pornesc/ pe drumul luminării/ să merg pe ridurile timpului.// Cum să urmăresc/ timpul/ pentru iubirile visate
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
aceste costuri includ tratarea bolilor provocate de tutun, absenteismul de la locul de muncă, scăderea productivității, mortalitatea precoce etc. Fumători „second-hand” Oricât ar părea de greu de crezut, există nefumători care... fumează. Cei aflați în preajma fumătorilor sunt, de fapt, fumători „second-hand“. Respirarea aerului poluat de la țigări este la fel de nocivă, nefumătorii inhalând 85% din fumul emanat într-o încăpere comună. Studii efectuate în Marea Britanie relevă că fumatul pasiv la birou provoacă trei decese pe zi, fumul „de la alții“ determinând apariția, pe termen scurt
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
nume, ăn motivele lirice se pot lesne observa acum starea de zbatere a eului, suferind de singurătate și spleen, ănfrângerea elanului spre absolut, resemnarea: prăbușirea și putrezirea calului, moartea păsărilor, sufocarea ăngerului spânzurat de propriul hâr și lipsit de aerul respirării sau al zborului, refuzul de a privi prin hublou. După o tăcere editorială de șase ani, cu Epica magna (1978) și Operele imperfecte (1979), dar mai ales cu Noduri și semne (1982) atmosferă sumbră, dezesperată și ănspăimântată ajunge copleșitoare ăndurerând
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
globulă de sînge/ în fericia/ lui Dumnezeu" (Trec). La modul obiectiv, contemplă un univers depopulat, umplut doar de respirația izbăvitoare a Atotputernicului: "O, adierea vieții ei/ lăuntrul/ acestei adieri/ ce-mbată totul/ pînă-n istovul lacrimilor -/ dacă nu e/ lumirii noastre/ respirarea însuși/ a Domnului pe ape -/ n-a fost nimeni/ la vămile durerii/ și-ale morții/ n-a stat nimeni/ sub floare și-ndurare/ totu-i noapte/ și nu mai este/ nimeni pe pămînt" (O, adierea vieții ei). Consecința desprinderii de
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
de aur“ la Struga). Dintre volumele sale de poezii merită amintite: „Sensul iubirii“, „Dreptul la timp“, „O viziune a sentimentelor“, „11 elegii“, „Oul și sfera“, „Necuvintele“ ș.a. A scris și eseuri, evocări și confesiuni (adunate în volumele „Cartea de recitire“, „Respirări“, „Antimetafizica“) și a publicat (împreună cu Gh. Tomozei) un volum pentru copii, „Carte de citire, carte de iubire“. Poezia lui a fost tradusă în majoritatea limbilor europene, iar la propunerea din 1979 a Academiei Suedeze a candidat, în 1980, la Premiul
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
a dezlega misterul artei liniei în mișcare. Urmând calea caligrafiei în care tușul, pensula și hârtia devin componente ale reflecției asupra lumii, exercițiul spiritual propus de autoarea expoziției își găsește împlinirea prin tonalități și expresii grafice specifice, în ritmul unei respirări. Prin arta caligrafiei, procesul suspendării timpului, în care mișcările tușului negru devin o expresie pură a sinelui reprezentat în infinitul alb al hârtiei, se împlinește într-o nouă configurare spațială. Expoziția Meditațiile pensulei se dorește o „mărturie” personală venită să
Expoziție de caligrafie japoneză, la MTR () [Corola-journal/Journalistic/22304_a_23629]
-
cât mai mult în mijlocul naturii -hrană adecvată sezonului, vârstei, profesiei, efortului fizic efectuat -curățenie sufletească și trupeasca -îmbrăcăminte din fibre naturale corespunzătoare temperaturii exterioare care să asigure un confort termic. -să consume apă de izvor, neclorurată sau apă purificata -să respirare aer curat, - să facă mișcare: mersul pe jos, mersul cu bicicleta, grădinăritul. ascensiuni montane -să evite factorii de risc pentru îmbolnăvirile - acute(excesul de frig, umiditate, căldura, contactul cu persoane bolnave etc)și - cronice (abuzurile de orice natură: alimentare, consumul
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
Radu ȘTEFĂNESCU V Același soare bun ce o răsfață, și scaldă-n dulcea lui lumină floarea, Îi va sluți cândva plăpânda față, Ca un tiran, tăindu-i respirarea Cu toamne lungi, spre iarnă s-o târască, Acolo unde frunzele uscate Se vor întoarce-n criptele de iască Să doarmă somn de ger... și dacă poate Pe un pervaz, îți pare că-ntr-o vază O floare-a lăcrimat
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
nu ai reușit să o lași să respire În viață și care se cere acum scuipată, ca să Îți poți lua zborul ușor, cu iluzia nevinovăției... În sfârșit, acel cineva, care nici măcar nu icnise de efort, care părea scutit de mecanica respirării, l-a tras pe pod de parcă ar fi smucit o pernă gata să alunece din fereastră, și l-a lăsat rezemat de balustradă, năuc, Înghițind aer ca un Înfometat la masa nunții din Cana Galileii. Ar fi vrut el să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Într-o eternă neodihnă și alergare, Și-a aflat, în tine, limanul... Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Că nu mă pot cunoaște pe mine însuți Decât prin tine, iubita mea. Și că sensul vieții mele Este respirarea prezenței tale, Sărutul buzelor tale, Mângâierea sânilor tăi și a coapselor. Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Că abia tu, divină femeie, Dai consistență orizontului meu. Până nu te-am iubit N-am înțeles, deplin, Cât de
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
strop de rouă se svântă în orice cuvânt. sunt guri osebite cele ce-l simt ca pe un bob și tac înghițindu-l avide. sunt goluri și mari prăbușiri înălțări sau căderi, în muzica ce-o captăm printr-o singură respirare și-n adâncuri stocăm octave de armonie. orice cântec își află în noi fratele geamăn prăbușit în somnie, orice poem, negreșit, adâncește prăpastia tăcerii din noi, până la agonie. slova fermecată las în seama podoabelor toată frumusețea mea crăpată, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor cu fiecare respirare. poate-i o stea căzută în adânc, un uguit de pasăre trezită brusc, pistilul unei flori strivită-n dinți de-un prunc, o lună cât un fir de păr, o urmă de animal ce aburește încă, un ochi de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]