634 matches
-
abținut, iar 86 au votat Unirea. Grație mărețului și divinului eveniment, regele Ferinand îi scria lui I. Inculeț la 28 Martie 1918: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat în zilele de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
m-a îndemnat să mă duc la biserică, la denia din Vinerea Mare. Mâna părintelui Băluță: strujanul și prohodul. Probabil că dăduse la toată clasa premiul doi. Cât de frumos a colaborat părintele Băluță cu domnul Arsu în acele vremuri de restriște! În anul următor domnul Arsu nu ne-a mai lăsat pe mâna altui învățător. Pătimise destule cu noi și voia să ne țină în frâu cu mâna lui. O clasă de zburdalnici trebuia stăpânită numai cu prestanța și autoritatea domniei sale
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cortegiul a plecat în localitatea Nisiporești, acolo unde părintele va fi înhumat. Mulți enoriași l-au condus pe ultimul drum, luându-și rămas bun de la un preot de excepție, un model de viață și trăire franciscană care, în vremuri de restriște, a preferat să sufere suplicii îngrozitoare, decât să-și lepede credința ori să-și trădeze frații minoriți și pe superiorii lor. Dumnezeu să-l odihnească și să-i scoată în cale Lumina pe care s-a străduit s-o sădească
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
cel de Trocadero; înțelegem până la urmă că Esop e doar un pretext sau, după cum însuși mărturisește: „Eu sunt fiecare dintre voi, cei ce nu ați părăsit speranța în Libertate, cei ce ați rostit sau ați murmurat în fiecare clipă de restriște pildele pline de umor și sarcasm împotriva celor ce încearcă să înăbușe libertatea OMULUI.” Din când în când, textul e străfulgerat de metafore-sentințe precum: „Noi suntem mereu desculți, ca Libertatea.” sau „Calul voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
nu există, că autoritățile n-au soluții definitive. E sigură că de va fi scos din casă din nou, tot la ea va reveni și mai rău se va răzbuna. E un angrenaj infernal, e un cerc vicios. În fata restriștei ei , prietenii sunt muți. O sprijină, o susțin, pe cât e cu putință. Trăieste un infern, cu final previzibil. Bătută, maltratată, cum de-a ajuns într-așa un hal? Unde sunteți, autorități, când e nevoie de soluții? Acesta e un SOS
S.O.S- ( VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442012869.html [Corola-blog/BlogPost/369042_a_370371]
-
gândim la toți voievozii din Țara Moldovei, care veneau negreșit an de an să-și plece frunțile la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, cerându-i acoperământul și rugăciunile, atât în vreme de liniște cât, mai ales, în cele de restriște. Să ne gândim la pelerinajele de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL by http://confluente.ro/Despre_sfintele_icoane_ade_stelian_gombos_1376031241.html [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
dacă etica în întregul ei - fie că-i vorba de etica de partid, fie de cea socială, profesională sau familială - are o certă vocație a colectivismului, morala se prezintă cel mai adesea ca un balsam destinat tuturor celor aflați în restriște și din care fiecare se servește după trebuințele și capacitatea conștiinței. 3. Forme actuale ale mizerabilismului Un alt aspect al mizerabilismului rezultă din comportamentul omului modern. Ahtiat după câștig, confort și plăceri, dornic de putere și adulare, omul vremurilor noastre
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_mizerabilismul_omului_george_petrovai_1342936153.html [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
mondial, făcând un scurt documentar al epocii. Ororile de atunci sunt cunoscute. Ele există în tratatele de istorie ale lumii, consemnate de oameni de specialitate, interpretate în fel și chip, după interesele concurențiale ale statelor implicate. În aceste vremuri de restriște și încercări, oamenii, pe lângă alte lecții dure, învață ce e groaza, frica de a merge pe stradă, de a sta în casă, de a se duce la muncă, frica de zi, de coșmarurile nopții, de zorii care nu știi ce-
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
cănd poate a crezut că a pierdut-o. Explică manifestări precum hibernarea, ce ar avea un înțeles mult mai larg în sensul deșteptării „din somnul cel de moarte”, prevestind astfel renașterea. Eu nu mă pot minuna cum în vremuri de restriște țară găsește invariabil bărbați mari care să o apere, care să vorbească articulat și clar în numele ei. Bărbați îndrăgostiți de țara lor, care vorbesc din inimă aparand-o. Se vede că la timpuri de cumpănă se găsesc unii care în ciuda
Milena Munteanu: Suflet românesc by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-suflet-romnesc/ [Corola-blog/BlogPost/339495_a_340824]
-
abandon. Ai cui suntem? Ai cui mai suntem? Ai cui am fost? Ai cui vom fi? Cine ne dă răspunsul? Noi înșine, frumoasă breaslă! Sunt cuvinte dureroase, ca niște pumnale răsucite. Sunt și cuvinte care vindecă. Și, în momente de restriște și jale, cuvântul care vindecă trebuie adus lângă trupul, și așa hărțuit, al omului. Vindecarea prin privire, prin mângâiere, prin cuvânt. A avea puterea să-l asculți pe cel de lângă tine, înseamnă să-i dai ceea ce nu i s-a
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/dona_tudor_1417178853.html [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
schimbat,. Căci avea un singur ideal: Al său popor și al său regat. După el regența a urmat, Căci prințul Mihai era minor. Când tatăl său,Carol, a trădat, Lăsându-și țara și-al ei popor. Urmat-au vremuri de restriște, Ce în țară urme au lăsat. Dar creștea grâul pe miriște, Și nu sta nimeni nemâncat. Din acel septembrie patruzeci, România avea un rege. Chiar și-n timpuri de restriște,reci, Se respecta a țării lege. Însă a-nceput urgia
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1431267004.html [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
-și țara și-al ei popor. Urmat-au vremuri de restriște, Ce în țară urme au lăsat. Dar creștea grâul pe miriște, Și nu sta nimeni nemâncat. Din acel septembrie patruzeci, România avea un rege. Chiar și-n timpuri de restriște,reci, Se respecta a țării lege. Însă a-nceput urgia grea, Când în război și noi am intrat. Pe front moartea, oameni ucidea, Și toată țara a-ndoliat. Cu credință în gând și suflet, Războiul regele a oprit. Mii de
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1431267004.html [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
niciunde Livezile pe dealuri rodesc. ( Corului fecioarelor se alătură corul grupului de oșteni din spatele altarului.). CORUL FECIOARELOR ȘI AL OȘTENILOR Râurile în munți, Păsările sub soare, În câmpuri fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare! CORUL FECIOARELOR Zalnoxis prea bun, În restriște este pământul străbun! Mică-I Cetatea Țării, Dușmanii întunecă lumina zării. Împotriva lor îndreaptă Furtuni, aprige vijelii, Semnul tău să fie faptă, Apără pe ai tăi fi. CORUL FECIOARELOR ȘI AL OSTAȘILOR Râurile în munți, Pământurile sub soare, Preoții în
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416362491.html [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
într-un vocabular teologic ce se clădește și se transpune cititorului în înțelegere filă cu filă. Din volumul de față aflăm despre străduința unor preoți, despre sacrificiul făcut de duhovnicii neamului pentru a menține deschisă ușa bisericii în vremuri de restriște, și religioasă, și spirituală, dar cuprindem și tainicele săvârșiri din viața creștinului, pentru a înțelege de ce și cum se împlinesc obiceiurile și ritualurile Bisericii noastre strămoșești, Catedrală a Neamului în care trebuie să ne regăsim prin fapte și nu doar
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. Prin urmare, pe toți acești părinți a rânduit bunul Dumnezeu să-i întâlnesc în viață și chipul lor blând mi-a adus aminte de Părinții Patericului, de părinții de altădată. Astăzi, când ei au plecat și parcă nu mai avem
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
a muri nu l-a uitat o clipă, cum nu a uitat să se roage pentru sufletul acestuia. Am rămas impresionat de sfatul care i l-a dat înainte de pleca din această lume, unui prieten 8:„... când veți fi în restriște și indoială, când veți avea suferință și boală, necaz sau bucurie, aprindeți o lumânare, o singură lumânare și pentru sufletul lui Mihai Eminescu.” Eu zic să aprindem o lumânare și pentru sufletul măicuței Benedicta, căci sfat din sfat și dar
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_george_roca_1371505773.html [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
Evenimentul d ela 27 martie 1918, revenirea Basarabiei la patria mamă, era mult dorit și mult așteptat de aceea regele Ferdinand telegrafia: “Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restriște, ca o mângâiere, să văd - după o sută de ani - pe frații noștri basaerabeni revenind la Patria Mamă“. Actul Unirii a fost promulgat de Regele Ferdinand și publicat în Monitorul Oficial din 10 Aprilie 1918. Dar visul frumos se spulbera
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1400781543.html [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
venit Să vestesc că al dacilor preot mare a murit, Și-a pus capăt vieții în altar după ce-a slujit. DECEBAL Fără preot mare, fără preotese, parcă nimic nu-i viu. A rămas Templu pustiu? E țara în grea restriște și neamul la răspânte ... ( După o pauză.). Au început dușmanii din catapulte să cânte ... Se aude bubuit de asalt. ). Dușmanii au și sosit la zidul cetății!? Nu-i nici-un mijloc de scăparea vieții? Nu-i chip de scăpare!? Zalmoxis și-
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
o veche familie românească, care o dată cu înnobilarea a trecut la catolicism dar nu a persecutat biserica ortodoxă, ci a ajutat-o. Dealtfel, soția lui Mateiaș era ortodoxă, iar la curtea ei avea preoți ortodocși. Se pare că în vremi de restriște, Matei Corvin era adăpostit la mănăstirea Rîmeț. După anul 1500, mănăstirea este ocrotită de domnii de peste Carpați. Peregrinările, schimbul de cărți, de antimise și alte obiecte de cult, între români, au fost permanente, astfel că aici se găsesc cărți de
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
mare mahăr la ziarul Puterii din Capitală. Fusese convocat de consilierul personal al Senatorului să pună în lumină patriotismul local al politicianului: vezi Doamne, venea să se caute tocmai în spitalul pentru care găsise bani la buget în vremuri de restriște! Numai el, Preșcornilă, știa vreo două firme care se-mbogățiseră din deturnările de fonduri necesare consolidării clădirii și reamenajărilor interioare. Dar, ordinul era ordin! Te pui cu așa ceva?! Marcel, luat prin surprindere, făcu cea mai mare greșeală din viața lui
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457855636.html [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
desenat eu și nu a fost deloc greu. Te știu pe de rost ca și pe rugăciunea de seară. Mi-ai făcut cale prin frunze din palmele tale. E atât de bine să-mi fii amintire caldă la timp de restriște... E atât de bine... Din ochii mei cad frunze de dor, dar e mai bine așa decât să nu ne fi existat vreodata. Aș fi fost sărac de atât de multă toamnă...și de tine! Ai să-mi mai vii
AI SĂ-MI MAI VII, VREODATĂ TOAMNA? de MIRON IOAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1473965782.html [Corola-blog/BlogPost/375165_a_376494]
-
lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
ce-l așez/ azi,/ în capul mesei/ și spun: pace vouă cuvintelor...” Aflat sub protecția unui Daimon generos, Theodor Răpan este într-o continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a scrie, de a crea: „Pe un perete de primăvară scriu. Scrijelesc omonimul mortului viu și îndrăgostit. Neîmplinit! Dezdurerare divină! Am vârsta poetului la tinerețe și în față numai licheni somnoroși, doar restriște!” Sau: „Furișată pe calcanul de-ardezie, noaptea va muri împăcată precum timpul pe pragul unui cimitir doldora de păcate, în vreme ce eu, Poetul, voi așeza majestuos limba rostirii pe vicleana pană a vieții!” De aici, singura dragoste continuă a vocii lirice
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]