54 matches
-
adesea 95 procente ale substanței pământului solid. El face ca pământul să aibă porozitate, pentru ca aerul și apa să aibă intrare liberă în încăperile lui minimale; Solul alunios (Alaunerde "piatră acră"), baza lutului, face ca pământul să fie compact și retentiv. Menirea siliciului e de-a da tărie plantei, d. ex. paiul; el formează oasele întregei familii a ierburilor; 93 pîn' [la] 150 funți de siliciu solubil e necesar pentru a forma un ogor de pământ. 200 de funți de pământ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serviciu britanic, rinotomizat de Tipu Sultan În 1792), reproduce și o planșă cu cele trei stadii ale autoplastiei, În Aperçu, p. 108. 125. Culegerea și ingerarea plantei bhang (asemănătoare cu cânepa, amestecată de obicei cu apă sau lapte), cu virtuți retentive care Îl puteau impresiona și pe doctorul Honigberger, e atestată și În mediul v³mac³rinilor bengalezi (cf. A. Roșu, „Pratique tantriques au regard de l’andrologie médicale”, JA 290, 1, 2002, pp. 310-311), și În cel al yoghinilor Kanphata, ca de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
formă de proteine (colagen), lipide etc. Apa este de asemenea slab reprezentată (2,6% în greutate și 7,1% în volum). Unitatea arhitectonică a smalțului este prisma formată din cristale de hidroxiapatită. Unirea între prisme se realizează prin forme mecanice retentive și substanță organică ce învelește fiecare prismă sub formă de teacă. Prismele de ordinul milioanelor, oblice pe suprafața dintelui, sunt inegale unele neajungând la înclinate. Aceasta întrepătrundere de la suprafața dintelui dau aspectul de smalț noduros. Pentru a oferi rezistență mecanică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
inserției inlay-ului. Se verifică corectitudinea acestor unghiuri. Ele trebuie să fie foarte ușor rotunjite, căci, în caz contrar, macheta poate prinde bule de aer, iar tiparul se poate fractura la nivelul unghiurilor prea exprimate. Se controlează să nu existe zone retentive care ar dăuna machetării. Acest control se face: -prin inspecție directă sau cu oglinda, -pe o amprentă sau model de studiu, -ultramodern, cu sistemul computerizat “Cerec”, studiind și măsurând tridimensional, pe un monitor, imaginea preluată din cavitatea bucală de o
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Majoritatea necesită și macroretenții, dar au apărut și tehnici care exclud retențiile mecanice (tehnica Silicoater, Rocatec etc.) La procedeele care folosesc macroretenții, este necesară multă atenție în aplicarea opaquerului: el trebuie să fie fluid, subțire, pentru a nu anula zonele retentive subecuatoriale ale retențiilor perlate sau de alt tip. Unele produse se prelucrează și se lustruiesc, altele se glazurează. În afară de RDC (rășini diacrilice compozite), se mai utilizează pentru placare și rășinile poli-carbonate, polisticlele și, mai recent, ceromerii. Subliniem că PCDMA (policarbonat-dimetacrilații
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vestibulară a dintelui preparat (fig. 9.53 a), șanțurile se pot realiza cu bizotare vestibulară (b), realizând în compensație o retenție (“lingual hook”) spre oral (c). Șanțurile prea largi, bizotate din greșeală și spre oral (d), nu sunt suficient de retentive. Cele plasate prea oral (e) au închiderea metalică marginală prea subțire, care se poate deforma. Retenția în acest caz este și ea mai redusă. Deci, preparările cele mai corecte, sunt de tipul b, c. Onlay-ul pe canin, corect indicat și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
radiculare. În aceste situații, tehnicianul are posibilitatea de a realiza corect paralelismul bonturilor artificiale între ele și cu ceilalți dinți șlefuiți. Se adaptează în canal o tijă din material plastic numită și tutore, tijă care să aibă extraradicular o formă retentivă. Peste ea, se va realiza o mică portamprentă din masă termoplastică tip Stenț, în ocluzie (amprentă segmentară cu gura închisă). Se prepară un material de amprentă fluid, care se introduce, cu seringa sau cu spirala Lentullo în lojă, și se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
necesită o lărgire mai redusă a lojei radiculare, deci, se reduce riscul fracturării rădăcinii. Din același motiv nu este necesară bizotarea internă (conul de securitate de la intrarea în loja radiculară). Forme: -cilindrice, -conice (con alungit), -cilindro-conice. Cele cilindrice sunt mai retentive, dar reprezintă un pericol pentru pereții lojei radiculare spre apex. Conicizarea scade retenția (maxim admis 4o). Sunt preferate cele cilindro-tronconice: cilindrice spre gingival și tronconice spre apical. Există și pivoturi prefabricate angulate (fig. 9.71), care se utilizează pe molari
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
acopere joncțiunea dinte-amalgam sau dinte-compozit. Când grosimea stratului dentinar permite, se pot fixa suplimentar pivoturi dentinare (crampoane), identice cu cele utilizate la pinledge sau pinlay, în puțuri (tuneluri) forate (fig. 9.72 a, b, e). Ele vor avea și rolul retentiv, dar mai mult antirotațional. Pivoturile dentinare Denumiri: Stift (limba germană), tenon dentinaire, crampon (limba franceză), pin (limba engleză). Se utilizează alături de pivoturile radiculare și sunt cele care se aplică uneori și la dinți vitali (sau devitalizați), pentru reconstituiri coronare (fig
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de preparare a cavităților, formulate de Black, sunt valabile doar pentru incrustațiile metalice și, în special, cele ce se referă la conturul marginal, forma de rezistență și exereza dentinei ramolite. Spre deosebire de obturații, care se inseră în stare plastică în cavități retentive, incrustațiile se confecționează în laborator și sunt cimentate în cavitatea preparată. Particularitățile restaurărilor rigide față de cele plastice impun unele diferențieri în prepararea cavităților la nivelul pereților și marginilor, pentru a realiza forma de retenție și închiderea marginală. Cavitățile pentru inlay
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 9.83-2.). Imaginea a treia este ilustrativă pentru retenția optimă: un singur ax de inserție a incrustației pe toată lungimea pereților (fig. 9.83-3.). Varianta a patra completează ideea precedentă, subliniind importanța lungimii inserției. Cavitatea ABCD este mai puțin retentivă decât cavitatea mai profundă XBDY, deși divergența pereților este aceeași la ambele cavități (fig. 9.83 - 4). Unghiul muchiei marginale: unghiul format de pereții cavității cu suprafața dintelui este, de obicei, de 90-950. Se bizotează un unghi de 450. Bizoul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la abraziune comparativ cu structurile dure dentare. Avantajele acestui instrument cu un design modern constau în: realizarea unui perete pulpar plat, pereți axiali cu divergență ideală determinată de conicitatea instrumentului, unghiuri rotunjite între pereții axiali și peretele pulpar, pereții axiali retentivi (datorită celor două tipuri de granulații de pe tijă), care măresc suprafața de adeziune chimică și cresc retenția mecanică, asigurarea unei margini ocluzale precise pe care se poate prepara un chanfrein. Prepararea unei cavități de clasa a II-a pentru inserarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
deoarece aceasta conservă mai mult din suprafața coronară a dintelui. Deplasarea vestibulo-orală a restaurării este împiedicată de caracteristicile intracoronare ale preparației (cavitățile, treptele și șanțurile proximale). Deoarece coroanele parțiale nu acoperă întreaga suprafață coronară, ele tind să fie mai puțin retentive decât coroanele de înveliș și au o rezistență mai mică la deplasare. Coroana Carmichael Este o coroană 3/4 turnată, fără șanțuri proximale. Stabilitatea coroanei este asigurată prin încercuirea laterală a bontului. Coroana Carmichael este coroana parțială, care necesită cel
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
va acoperi aceste zone biostatice (fig. 2.4). Versantul oral va trebui să aibă o înălțime egală cu cel vestibular, pentru ca șeaua să prezinte o bună stabilitate. La contactul său cu dintele limitrof, șeaua nu trebuie să pătrundă în zonele retentive de sub ecuatorul protetic și trebuie să protejeze papila interdentară și parodonțiul marginal (fig. 4.5). Marginea orală a șeii se continuă cu conectorul principal sub formă de plăcuță palatină sau linguală. 2. Arcadele artificiale Arcadele artificiale, susținute de șeaua protetică
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mezial și distal, având aspect de fluture (fig. 4.11b). Toate ameliorările conectorului acrilic palatinal se realizează numai în raport de întinderea edentației, de calitatea suportului muco-osos și dento-parodontal și de existența sau nu a unor creste edentate suficient de retentive. placă linguală semilunară în U deschis posterior, având aceeași grosime de 2 mm. Caracteristici: -fața lustruită este orientată spre limbă, iar fața mucozală nelustruită are orientare dento-alveolară; -marginea superioară se plasează la nivelul dinților restanți supracingular sau ecuatorial. Conectorul va
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
doi dinți vecini (doi premolari sau un canin și un premolar) (fig. 4.18). Reciprocitatea este asigurată de conectorul principal situat oral. -Croșet cervico-ocluzal întors: brațul său elastic are porțiunea supraecuatorială și o alta, extremitatea liberă, situată subecuatorial în zona retentivă (fig. 4.19). Este indicat pe molarii mezializați. -Croșet cervico-ocluzal interdentar (croșetul Stahl, Adams) (fig. 4.20): Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice. Similare sunt și croșetele Schwartz, Jakson (fig. 4.21). . -Croșet cervico-alveolar deschis dental (fig. 4
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
interdentar (croșetul Stahl, Adams) (fig. 4.20): Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice. Similare sunt și croșetele Schwartz, Jakson (fig. 4.21). . -Croșet cervico-alveolar deschis dental (fig. 4.22): Denumit și croșet cu buclă, este indicat pe dinții retentivi, lungimea buclei permițând o mai mare elasticitate. Are deschidere spre dinți, bucla poate fi în formă de Z sau V și este la distanță de 0,5 - 0,6 mm de mucoasa alveolară. . -Croșet cervico-alveolar deschis edental (fig. 4.23
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este translucid, permițând culorii naturale a țesuturilor să transpară prin proteză. Pacienții consideră aceste proteze ca fiind extrem de confortabile, durabile și cu o estetică deosebită. Avantajele cheie ale protezelor realizate din acest material sunt: -retenția: proteza este flexibilă în zonele retentive; -confortul: proteza este subțire, ușoară și flexibilă; -estetica: proteza poate fi realizată în tonuri de culori care permit obținerea unor nuanțe cât mai naturale; -duritatea: proteza nu este casantă, fiind mult mai durabilă decât protezele acrilice; -nu apar pete sau
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în funcție de orientarea acestuia (fig. 4.44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este oblic, bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm. Atunci când versantul este retentiv, distanța dintre bara și retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm. Bara linguală se continuă cu șeile protetice și susține conectorii secundari. Conectorul principal bară linguală poate fi însoțit de croșet continuu cu rol antibasculant, de distribuție a forțelor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și stabilirea locului de amplasare a porțiunii terminale, flexibile, a brațului retentiv al croșetului. Acest punct va fi notat la locul unde marginea discului retențiometrului atinge dintele stâlp, având grijă ca, în același timp, tija retențiometrului să atingă dintele la nivelul ecuatorului protetic. Prezintă următoarele mărimi: 0.25 mm; 0.50 mm
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
0.25 mm; 0.50 mm; 0.75 mm. 3. 4.Răzușele (fig. 4.56, 4.57 a, b): Acest accesoriu este utilizat când se dorește să se îndepărteze retentivitățile nedorite de pe modelul de studiu. Se adăugă ceară în zonele retentive nedorite și apoi se îndepărtează excesul cu ajutorul răzușei, obținând astfel suprafețe paralele și deci axa de inserție. Răzușele pot fi de asemeni utilizate la prepararea suprafețelor de ghidaj, prin îndepărtarea cerii de la nivelul machetelor dinților stâlpi (fig. 4.58). Timpii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.58). Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf vor fi: 1. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserție și dezinserție a protezei; 2. trasarea ecuatorului protetic; 3. stabilirea locului în care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv al croșetului; 4. fixarea poziției modelului față de paralelograf (tripodarea). Sub acțiunea forțelor, proteza are tendința de a se desprinde de pe câmpul protetic. Axul de inserție trebuie ales astfel încât design-ul protezei să asigure un unghi drept între planul de ocluzie
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a se desprinde de pe câmpul protetic. Axul de inserție trebuie ales astfel încât design-ul protezei să asigure un unghi drept între planul de ocluzie și acesta. Modelul este poziționat pe măsuța paralelografului astfel încât planul de ocluzie să fie orizontal. Zonele retentive dentare necesare amplasării porțiunii terminale a brațului retentiv al croșetelor: Modelul este poziționat cu planul ocluzal orizontal. Se determină zonele retentive corespunzătoare axei de inserție apreciind mărimea unghiului de convergență ecuatorială (fig. 4.62). Când modelul maxilar prezintă edentație frontală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
inserție trebuie ales astfel încât design-ul protezei să asigure un unghi drept între planul de ocluzie și acesta. Modelul este poziționat pe măsuța paralelografului astfel încât planul de ocluzie să fie orizontal. Zonele retentive dentare necesare amplasării porțiunii terminale a brațului retentiv al croșetelor: Modelul este poziționat cu planul ocluzal orizontal. Se determină zonele retentive corespunzătoare axei de inserție apreciind mărimea unghiului de convergență ecuatorială (fig. 4.62). Când modelul maxilar prezintă edentație frontală, proteza parțială cu axul de inserție vertical va
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
planul de ocluzie și acesta. Modelul este poziționat pe măsuța paralelografului astfel încât planul de ocluzie să fie orizontal. Zonele retentive dentare necesare amplasării porțiunii terminale a brațului retentiv al croșetelor: Modelul este poziționat cu planul ocluzal orizontal. Se determină zonele retentive corespunzătoare axei de inserție apreciind mărimea unghiului de convergență ecuatorială (fig. 4.62). Când modelul maxilar prezintă edentație frontală, proteza parțială cu axul de inserție vertical va fi inestetică datorită spațiului dintre șea și dinții stâlpi (fig. 4.63). Aspectul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]