41 matches
-
ordonare. Astfel era caracteriologia zodiacală corelată celor 12 zodii sau temperamentele lui Hipocrate, bazate pe cele patru umori. În secolul XX, Jung împărțea oamenii în introvertiți și extrovertiți, iar Le Senne, în funcție de trei parametrii, fiecare cu două variante - activitate, emotivitate, retentivitate. A existat însă în caracteriologie și o tendință nesistematică, de reunire a cazuisticii în jurul unor tipuri pregnant prezentate, care se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
n-ar fi ea, n-am mai putea înainta prin spațiu de hățișul diferențelor agățătoare. Luând seama la nuanțele cele mai subtile, ne-am împotmoli în încrengătura lor nesfârșită până la imobilizare. În anumite cercuri, manevra asta de ancorare e numită retentivitate anală. În definitiv - și asta pentru că suntem la metafore digestive - indiferența îmi pare un laxativ al spațiului vital, ce face cu putință căutarea locului cuvenit fiecăruia. Facilitează tranzitul, deși e drept că uneori împinge lucrurile până la confuzia cu iureșul incontinent
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
62 . 114 precum și de caracteristicile coloanei de adsorbant: lungime, secțiune, granulozitate, porozitate etc. Deoarece adsorbția dinamică poate fi totală față de punctul de ieșire al amestecului de gaze, ea se mai definește prin: capacitate sau timp de rezistență; capacitate de retenție (retentivitate). Este important și modul în care se comportă sistemul în procesul invers, de desorbție. Adsorbția gazelor poate fi reversibilă sau ireversibilă. De cele mai multe ori ea este parțial reversibilă. Cantitatea de substanță adsorbită ireversibil a fost numită capacitate de retenție. Când
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
CAP. VI. Voința. 1) Semnul esterior al Voinței. 2) Act de voință: ce este, de cîte feluri. 3) Inhibiția. 4) Acte spontane, reflexe, instinctive. 5. Voința propriu zisă. Mecanismul actelor ideomotoare. 6. Epoca deliberării. CAP. VII. Inteligența. 1) Receptivitatea și retentivitatea. 2) Fantasia și raționamentul. 3) Memoria. CAP. VIII. Fantazia. 1. Personificarea. 2) Audiția colorată. 3) Jocurile. 4) Esplicarea naturei. 5) Imaginația reproductivă. 6) Imaginația creatoare CAP. IX. Operațiunile intelectuale p. cunoașterea adevărului. 1. Necesitatea de a unifica datele esperienței într
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mezio-distal, la nivelul punctelor de contact, e mult mai mare decât cel existent la nivel cervical, coroana metalo-ceramică este cea mai indicată. De asemenea, în cazul dinților cu înălțime coronară redusă, mai avantajoasă este coroana metalo-ceramică, deoarece se poate mări retentivitatea prin prepararea de caneluri proximale sau puțuri dentinare. În cazul oricărui tip de malpoziție, coroana metalo-ceramică este întotdeauna mai indicată decât una de tip Jacket, datorită rezistenței mecanice mai mari imprimate de structura metalică. Pentru premolari și molari, coroana ceramo-metalică
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
feței vestibulare, în special (și ocluzale deseori), unde se aplică și stratul fizionomic, peste scheletul metalic. Aceste preparări accentuate pot periclita pulpa, impunând uneori (sau deseori) biopulpectomii prealabile cu armare (sau reconstituire) corono-radiculară, sau necesitând biopulpectomii ulterioare din cauza complicațiilor. -au retentivitate mai redusă din cauza preparării accentuate impuse (scurtare, reducerea circumferinței); -deseori sunt supraconturate, mai ales când se păstrează vitalitatea dintelui, deci nu se poate face preparare reducțională suficientă; -pot afecta parodonțiul marginal prin margini groase, supraconturate, când pragul nu s-a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
planșeul cavității un unghi obtuz, asigurând o divergență de 5-6ș. Acest unghi de divergență, apropiat de paralelism, asigură retenția restaurării în cavitate și, în același timp, facilitează inserția ei. Unghiul de divergență nu va depăși 10ș. Conform principiilor biomecanice, pierderea retentivității este disproporționat de mare cu fiecare grad de creștere a unghiului de divergență. Pe lângă unghiul redus de divergență, în retenție intervine și lungimea pereților cavității. În cavitățile superficiale divergența pereților va fi minimă, pentru a îmbunătăți forma de retenție și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aspectului estetic și a retenției; -se pot realiza forme de casete, dar trebuie să aibă unghiurile rotunjite; -prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze fisură sau a unui instrument diamantat cilindro-conic cu vârful rotunjit, fiind foarte important să nu existe retentivități sau neregularități la nivelul cavității; -limitele preparării nu trebuie să fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal datorită riscului de fractură a marginii restaurării; -trebuie evitate pe cât posibil șanțurile; -adâncimea cavității trebuie să fie de minim 1,5 mm
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
antagoniști, care să ofere grosime suficientă metalului și să permită refacerea morfologiei ocluzale în acord cu ocluzia funcțională. Prepararea trebuie să se facă uniform, urmărind reperele anatomice, cuspizii și șanțurile intercuspidiene. Prepararea aplatizată contravine principiului conservării țesuturilor dure dentare, reduce retentivitatea bontului prin scurtarea pereților și prezintă riscul lezării unui corn pulpar. Mărimea spațiului interocluzal trebuie să fie mai mare în dreptul cuspizilor de sprijin (1,5-2 mm) decât la nivelul cuspizilor de ghidaj (1-1,5 mm). Deoarece, după cimentare, între bont
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
parodonțiului marginal. Un grup aparte îl reprezintă erorile care apar mai frecvent în prepararea bonturilor, cunoașterea lor fiind deosebit de importantă mai ales pentru începători: -reducerea insuficientă din suprafața ocluzală; -reducerea neuniformă a suprafeței vestibulare și/sau orale cu prezența de retentivități; -reducerea axială minimă a fețelor vestibulară și orală la dinții laterali ceea ce amplifică incidența contactelor premature și a interferențelor, mai ales pe partea nelucrătoare; -prepararea exagerată în zonele mai accesibile; -retentivități în zonele mai puțin accesibile (de exemplu fețele disto-orale
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
o mare elasticitate în toate sensurile și un contact redus cu dintele. După raportul pe care îl au cu dintele, ele se clasifică în: -croșet cervico-ocluzal deschis dental sau croșetul cu umăr (fig. 4.16). Este indicat pe dinți cu retentivități moderate. Asigură retenția prin brațul elastic și un oarecare sprijin prin umăr; însă favorizează bascularea protezei. . -Croșet cervico-ocluzal deschis edental are același traseu ca și primul, dar extremitatea liberă este orientată spre edentație (fig. 2.17). . Este indicat în edentațiile
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retenție asigură și sprijinul. -Croșetul alveolar (muco-alveolar) Se prezintă sub formă de două anse din sârmă situate pe versantul vestibular al procesului frontal de o parte și de alta a frenului labial superior la distanță de mucoasă. Retenția este în funcție de retentivitatea procesului alveolar și de tonicitatea musculară. c) Croșetele simple metalo-acrilice Sunt formate dintr-un fir metalic din viplă de grosime variabilă, ce susține la extremitatea liberă o porțiune acrilică sub formă de pelotă. Lungimea firului metalic le conferă elasticitate mare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
44). Când versantul lingual este vertical, bara se va plasa la 0,5 mm de acesta, iar în cazul când este oblic, bara va fi distanțată de versant la 1-1,5 mm. Atunci când versantul este retentiv, distanța dintre bara și retentivitate trebuie să fie de 0,5 mm. Bara linguală se continuă cu șeile protetice și susține conectorii secundari. Conectorul principal bară linguală poate fi însoțit de croșet continuu cu rol antibasculant, de distribuție a forțelor ocluzale și de contenție (fig
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
conectorul principal și elementele de menținere, sprijin și stabilizare. Plasarea lor interdentar se face astfel încât să nu interfereze zonele de retenție și vor avea o formă triunghiulară pe secțiune, porțiunea mai îngustă fiind plasată în spațiul interdentar. Adeseori, în vederea anulării retentivității dentare, se cere pregătirea prin șlefuire a dinților între care se plasează. Vor fi distanțați de parodonțiul marginal, iar unirea cu conectorul principal, ca și cea cu elementele de menținere și stabilizare, va fi ușor îngroșată și terminată prin unghiuri
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
Paralelograful a fost introdus prima dată în laboratorul de tehnică dentară în anul 1918, fiind folosit la realizarea design-ului protezei parțiale scheletate (fig. 4.52). ELEMENTELE COMPONENTE ALE PARALELOGRAFULUI sunt: 1.Tija de analiza (reperaj): are rol în determinarea retentivităților dentare și paralelismul suprafețelor de ghidaj (fig. 3.53). 2. Mina de grafit: Este deplasată în jurul dintelui stâlp, precum și de-a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
a lungul crestei alveolare pentru a identifica și marca linia ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui să aibă vârful la nivelul marginii gingivale, permițând trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b). 2.Retențiometrul (fig. 4.55): permite măsurarea retentivităților dentare și stabilirea locului de amplasare a porțiunii terminale, flexibile, a brațului retentiv al croșetului. Acest punct va fi notat la locul unde marginea discului retențiometrului atinge dintele stâlp, având grijă ca, în același timp, tija retențiometrului să atingă dintele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
retențiometrului să atingă dintele la nivelul ecuatorului protetic. Prezintă următoarele mărimi: 0.25 mm; 0.50 mm; 0.75 mm. 3. 4.Răzușele (fig. 4.56, 4.57 a, b): Acest accesoriu este utilizat când se dorește să se îndepărteze retentivitățile nedorite de pe modelul de studiu. Se adăugă ceară în zonele retentive nedorite și apoi se îndepărtează excesul cu ajutorul răzușei, obținând astfel suprafețe paralele și deci axa de inserție. Răzușele pot fi de asemeni utilizate la prepararea suprafețelor de ghidaj, prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
la acest nivel, în cazul unei axe de inserție perpendiculară pe planul de ocluzie, ar determina plasarea acesteia la distanță de câmpul protetic, cu repercusiuni negative asupra stabilității protezei (fig. 4.65). Pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, retentivitățile dentare trebuie să fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c). Principiul înclinării modelului, pentru a obține retenția protezei pe câmpul protetic, constă în alterarea axei de inserție (1) a părții rigide a protezei, determinând pătrunderea acesteia în zonele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ca întreaga sarcină a șeii să se transmită de-a lungul zonei proximale a croșetului. Este necesar să se dea un plus de rezistență acestei zone, de exemplu prin îngroșarea ei. 3. Un croșet inelar pe molar, care angajează o retentivitate linguală, ar trebui să aibă un element de rezistență vestibular Croșetul inelar pe molar are un braț lung, care este vulnerabil la deformări accidentale dacă este manipulat greșit. Pentru a preveni acest lucru, se adaugă un braț suplimentar la nivel
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
ar trebui să fie mai mare de 1 mm, astfel încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia (fig. 4.74). 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de 1 mm, astfel încât atunci când proteza se înfundă pe câmpul protetic, croșetul să nu traumatizeze gingia (fig. 4.74). 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
fig. 4.74). 6. Croșetele cu sprijin ocluzal ar trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția adecvată în regiunea vârfului croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
trebui să pornească din acea zonă a dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția adecvată în regiunea vârfului croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală a croșetului poate trece de ecuatorul protetic, componenta mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dintelui cu retentivitate scăzută în acea zonă cu retentivitate mai mare Acest lucru are de obicei loc în: a) Cea mai eficientă utilizare a retentivității disponibile. Dacă brațul unui croșet trece de la o retentivitate maximă la una minimă, atunci această retentivitate poate fi prea mică pentru a asigura retenția adecvată în regiunea vârfului croșetului. b) Poziționarea optimă a brațului croșetului pe dinte. Doar treimea terminală a croșetului poate trece de ecuatorul protetic, componenta mai rigidă rămânând deasupra acesteia. Astfel, dacă croșetul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
va fi plasată mult prea sus la nivelul dintelui încât poate crea interferențe ocluzale. Există excepții ale acestui principiu - de exemplu, dacă dintele are o coroană clinică prea lungă. În această situație, linia ecuatorială poate permite croșetului trecerea de la o retentivitate mare la una mică fără compromiterea poziționării porțiunii distale sau proximale a brațelor croșetului sau a adâncimii retentivității angajate. Un tip de croșet care nu respectă întru totul acest principiu este croșetul cu acțiune posterioară inversă (fig. 4.75). 7
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]