66 matches
-
bătaia pentru accelerarea muncii o dădea Vorarbeiter-ul sau kapo. Practic nici cu asta nu aveai treabă. Dar erau foarte mulți „binevoitori” printre paznici, care Îl mai „ajutau” pe kapo sau pe Vorarbeiter fie cu patul armei, fie cu câte un retevei, cu ce se găsea - unii mai scoteau și centura și mai ardeau și cu centura, dar, cum să spun, mai mult de ochii lumii. Erau câțiva care o făceau cu plăcere, dar ăilalți, majoritatea, erau oameni cumsecade și făceau treaba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
alții. Nu din SS, că ăștia erau așa domni mari În lagărul ăsta, că toți erau În birouri. Ba mai veneau. Ăștia mai veneau În câte o inspecție În timpul zilei: se plimbau prin locurile de muncă, mai dădeau câte un retevei... Dar nu erau cine știe ce. Noi știam când vine cineva, deoarece toți paznicii noștri Începeau să urle „Los, los”. Dar În general nu aveam astfel de probleme. - Ce Îi determina pe unii oameni să fie cumsecade, iar pe alții să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un semn de dispreț pentru cel care ar fi intrat peste ea și cel care putea intra eram numai eu... În clipa aceea mi-am adus aminte cum mătușă-mea, la țară, unde îmi petreceam vacanțele, punea mâna pe-un retevei și îl arunca furioasă în câinele care dormea în mijlocul bătăturii cu spatele la casă... ("Așadar totuși ți-ai dat seama ce-ar fi trebuit să faci!") Am apucat-o de mână și i-am spus: ridică-te când stai de vorbă cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
patronagiul și controlul șefului statului situațiunea noastră ar fi cu totul alta decât cea de astăzi. Din nenorocire nu mai departe decât alegerile de la 1867 au fost cea dentîi desfidere dată regimului constituțional, iar consecuența imediată și vădită a epocei reteveiului și a influenței morale a fost că, în proporția în care s-au violat garanțiile constituționale și s-au pus la discreția nesațiului ambițiilor, în același raport s-a compromis și starea economică prin concesia Strusberg și prin cheltuiele[le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imprima alegerilor în consiliile județene același caracter de escluzivitate politică pe care l-au dat alegerilor din Parlament. Când știm cum se fac asemenea alegeri, cum în colegiile superioare se frământă țara prin promisiuni și amenințări, în cele inferioare prin retevei și băutură, nu ne vom mira de izbânda guvernului și tot atât de puțin ne vom putea mira de împrejurarea că opoziția n-a învins decât în mod sporadic, în vechile ei centre de rezistență, cari au oarecum tradiția neatârnării. Spre dovedirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste de înregistrat. Oricine care are privirea câtuși de puțin limpede va vedea că toate neajunsurile statului nostru, colosala datorie publică, sânt sau direct introduse de partidul frazei sau urmări neapărate a răstimpurilor cât acest partid a stat la putere. Reteveiul e tatăl bâtei electorale, concesia Stroussberg și gestiunea financiară din anul 1867 - părinții colosalei datorii publice. Abuzurile roșiilor au necesitat abuzuri; precum concesiile date cu nesocotință de ei, au necesitat contractarea de datorii. E așadar clar că, mulțumindu-ne cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și vociferări, huiduieli și amenințări de către o anumită lume, haidamaci, masați de-a lungul gării... Pe strada ce duce la vale spre gară mulțimea nu s’a mai putut abține și atunci fiecare Înarmat cu ce avea În mână, un retevei, o coadă de mătură, o doagă de butoi sau simple crăci de copac, au Început să dea În noi. Lui socru’ meu i-au zburat pălăria și l-a inundat sângele, s-a muiat puțin de la genunchi, dar șîn ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
urmă de anafură, pe care unii dintre membrii cei mai masivi și mai îndrăzneți, ai haitei de lătrători janghinoși, revărsate în șarjă de sub pod, le hăpăie cât ai zice pește! Fii atent pe stânga, Dănuțule! strigă Fratele, căutând înfricoșat un retevei. Javrele nenorocite vor să ne taie calea, prin învăluire! E o capcană, băi! Am feștelit-o! Să fugim! Da, s-o tăiem de-aici! Repede, măi...! Mânați! se grăbește și Sile, din instinctul cel mai pur și cinstit, de conservare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de optsprezece. Așa că, pe bună dreptate, bunicii i s-a acrit să mai vadă picior de plod în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de baseball. În timp ce eu stăteam amorțit cu măciuca aia în mână, am primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jos nițel, Relule, că-i demolăm caisu’ lu’ moș Victor. Îl las de tot, că nu l-ai desfăcut din toate șuruburile. Pune dracului mâna pe cheia aia, nu-l vezi că-i prins Încă? Dar el deja Înșfăcase un retevei de țeavă sănătoasă de doi țoli și izbea ca scos din minți În cabină și-n aripile roților din față. — Vezi că spargi radiatoru’! — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. O luară Într-un glas după mine Leontina și bărbatu-său. — Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
gata, să fie o sută. Dă banii Încoace, nea, pentru o sută cincizeci de saci. — Ești nebun, băiețică? Unde ai o sută cincizeci de saci? — Vino să-ți arăt! Când aprinde becul de deasupra ușii pivniței, văd În mâna lui reteveiul de țeavă care mi se pare pe moment un avertisment pentru cei doi șoferi. După cum izbește În lacătul cât pumnul, zburându-l din belciuge din a doua lovitură, rănguța asta-i În mâna părințelului ca și o armă pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o hârtie d-aia și se cocoță pe biroul de placaj băițuit, cu pantalonii În vine. — O faptă creștinească, Relule. Să și-l găsească aicea pe masă dacă nu-și ține banii unde trebuie. Și tot mai ținea În mână reteveiul ăla de țeavă, ca pe o cravașă-talisman de care uite-l că nu se desparte nici când se ușurează. Oh, sfinte Dumnezeule, cum se mai scremea aplecându-se spre marginea dinspre fereastră a biroului, de-ai fi zis că acuma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luni sau marți, da’ ne-om duce noi mâine dimineață să-i luăm. — Și voi? Ce naiba faceți pe-aici? Se uita cu o curiozitate reținută la vălmășagul de cărți sfinte, la sticlele goale de pe masă și de sub masă și la reteveiele de țeavă din mâinile noastre de care nu ne despărțeam pentru nimic În lume. Andrei stătea În stânga lui, pe marginea patului, iar eu pe patul din fața lor. Am fi fost la o adică dispuși să-l ascultăm pe dom’ major
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să reprime. Se făcură mai multe arestări spre a se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
juvăț, scot porcul din coteț și acel care e bun de mână, îl taie. Unii îi vâră cuțitul la inima; alții îi taie gâtița sau înghițitoarea. Dupa ce porcul a murit, se gatește de pârlit. Se aduc două rădăcini, două reteveie sau doi butuci, se pun aproape unul de altul la un pas și peste ele se pune porcul culcat pe-o parte. Apoi se pun paie peste porc și se dă foc.Când o parte s-a pârlit, focul se
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
și ca un fel d e pedeapsă pentru ceea ce greșisem față de mama: pitularea mea în grădină. Era o pedeapsă ziceam, pentru că vedeți dumneavoastră, copiii din ziua de astăzi, dacă nu făceam tot ceea ce îmi spunea mama atunci, când renunțase la retevei, nu primeam nimic de mâncare în seara aceea, și nu aveai cui să te plângi contra părinților mai ales, să-i învinuiești că te exploatează ori că te persecu tă, cum sunt protejați copiii din ziua de azi, care nici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îndemn, nu a spus de o rachetă de croazieră, de un tun, o mitralieră, de o pușcă sau măcar de un pistol, ci de mult mai ecologicul par, adică un produs natural din pădurile noastre, un produs neaoș din categoria reteveiului, ciomagului sau a bâtei, însă cu mult mai consistent în ceea ce privește grosimea și greutatea, calități care-i pot conferi un procent de reușită a acțiunii cu mult mai mare, apropiat de sută la sută. Inițial, cred că lui Băsănău
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fel de cronică rimată pe care Bacalbașa i-o atribuie unui „poet de un oarecare talent”, N. Safir: „Acilea reposează cu jale, `n vecie/ Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie./ Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași/ Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.” (p. 261). Nu sunt, desigur, singurele „tipuri bucureștene” (așa îi numește autorul pe bizarii care fac vogă și care întrețin folclorul urban al orașului). Galeria de protagoniști e impresionantă. De la mai cunoscutul Cilibi Moise la Chimiță (care
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
mama bunicului meu dinspre mama era ăAustriacă, adică venită din Transilvania a deci sunt, măcar în parte, si ardelean... Trăsătură mea ăaristocratică e deprinderea de a fi cuviincios. Ea mi-a fost inoculata cu vorba, cu nuiaua și, eventual, cu reteveiul. Politețea mi-a fost predată, în neam și în familie, sub două forme. Cea a lui TREBUIE (ăaltfel, nu intri în rândul lumiiă) și cea a lui e foarte ușor și plăcut să fii politicos a cum m-a convins
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
pui. Apoi au încherbat oamenii lângă biserică sat, cu case pe cheotori, cum se făcea atunci. Și eu am apucat la tata bătrân ușă cu ușori din lemn : când îmblai pe ea, odată făcea „scaarți”... N-avea zăvor, decât un retevei legat cu șfară. Ehe, pe vremea aceea abia dacă ieșea copchilu’ cu gâștele la troscot. Azi nu știi tu câte știe el. La ultimele cuvinte bătrânul avu o ezitare. Pe întuneric i-am simțit privirea bănuitoare. - Ei, zise domol celălalt
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de ordinar aceleași efecte. Aceasta explică îndeajuns, credem, noi, pentru ce priveliștea la care asistăm de șase ani nu este decât reproducțiunea fidelă a epocei agitate din 1868, care dezgustase țara întreagă de regimul reprezentativ. Camera de atunci, produs al reteveielor electorale și al celei mai monstruoase ingerințe administrative ce s-a văzut vrodată în România, rămăsese ca un model unic de servilism și de platitudine parlamentară. Faimosul strigăt: Sus, băieți! Jos, copii! a intrat deja în domeniul istoriei și va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar între soarta ulterioară a acestor oameni. Daca Pitpalac ar fi fost roșu ajungea deputat. Câți Pitpalaci sunt azi în scaunele Adunării, neavând nici cultură mai multă decât acela, nici fiind de altă estracțiune! Pare că nu toată lumea știe că reteveiul a fost tata bâtei și că inventorul sistemului - eroul de la șapte - nuci și Zece - mese - e astăzi unul dintre stâlpii morali ai regimului Brătianu? Istoria lui Pitpalac nu este decât un epizod din marea istorie a d-lui Petre Grădișteanu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de cum intrase În curte. Unchiule, am venit..... Văd că ai venit, ia fă tu stânga mprejur și cară-te. Ai venit cu cerșitul, crezi că nu m-am prins? Dă-i drumul de aici până nu pun mâna pe un retevei și te altoiesc eu...uite la el...n ai primar În sat? La el să te duci, nu la mine că nu te-am făcut eu... O pacoste ca tine Îmi mai lipsea. Bine, unchiule, am plecat, nu te mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Rica: ― Auzi, țățică, ce baragladenă de țărănoi, intră colea, se face că se împiedică și-mi cotrobăie prin fuste. Ieși afară, măi animalule!(nu a inventat Iliescu replica) Mă uit la ea, se uită la mine, pune mâna pe un retevei și zvârr! după mine, ies, n-am ce face și soră-mea râde și-mi spune: ― Păi tu mai mult ieși decât intri în scenă. Dar Romulus! Se juca o bucată de vreme ca la premieră, apoi începea viața. Beligan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
la dreapta scurt, rămîn înșirați. Mai trage un șuierat. Toți rămîn drepți. Rică vine și-i interpelează militărește. RICĂ: Dar adicătele, ce poftiți dv.? Adicătele cum o ieși o ceată de dalauci, de haimanale de-ale dvs. în uliță cu reteveiul, guvernul... (vine spre public și se adresează publicului cu aroganță și dispreț) Dumneavoastră, oamenii inteligenți sînteți de vină, fiindcă stați indiferenți. Ia să fi mers dumneata cu mine și cu dumnealor toți (arată publicul) să facem și noi o manifestație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]