113 matches
-
de către același Călinescu, în 1941, dar învinuirea de didacticism supărător o mai avea, dintre criticii generației interbelice, Pompiliu Constantinescu. După al doilea război, cînd nimeni nu s-a mai îndoit de valoarea excepțională a prozei, publicistica n-a fost niciodată retipărită, iar părerea unanimă despre om a rămas aceea a lui Călinescu. Părere pe care Călinescu o împrumuta de la Goga ori de la alți contemporani ai lui Slavici. În Istorie ea sună cumva oportun, dacă ne gîndim la anul publicării cărții, deloc
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
este în Occident. Dacă ai câteva cărți bune, solide, indiferent dacă ești poet, prozator sau critic, ele se rulează mereu și pot fi retipărite. Se consumă. Am sperat că vom ajunge într-un stadiu în care să vedem cărțile noastre retipărite, mereu prezente în librării și în felul acesta să ne găsim și în situația de a obține niște venituri capabile să ne facă existența mai ușoară. Din păcate, nu se întâmplă așa. - Memoriile pe care le-ați publicat sunt scrise
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Densusianu. Publicat prima oară în fascicule, între 1907 și 1914, din păcate neterminat (se oprește la litera P, la verbul a putea), dicționarul este una din lucrările prestigioase, permanent citate și intens utilizate de specialiști de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
culturală", "răceala olimpiană sau și mai grav, maioresciană". Dar cel care va da lovitura de grație "criticii pseudoștiințifice" a lui G. Călinescu a fost Ion Vitner, într-un serial de șase articole publicat în Contemporanul, tot în ianuarie 1948, și retipărit apoi în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
oficialilor, primește demnități și i se tolerează unele răsfățuri, mici capricii și insurgente benigne, fără a fi fost însă scutit, in ce a scris, de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt mutilate iar opera să capitala, Istoria, nu-i va fi retipărita în timpul vieții, cum zadarnic sperase. Vianu va putea fi profesor la Filologie dar i se schimbă obiectul cursului, nemaiîngăduindu-i-se să predea estetică. Are câteva funcții exclusiv culturale, fiindcă ambasadoriatul la Belgrad, din 1946, pe care unii i-l
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
de idei politice din țările europene. În 1876 el publică în Curierul din Iași un articol intitulat Idealul istoric al Rusiei; în partea a doua Eminescu discută cartea lui N.I. Danilevski, Rusia și Europa, publicată la Petersburg în 1871 și retipărită ulterior în mai multe ediții. Autorul rus, un gînditor slavofil care a făcut parte din cercul lui Petrașevski, cerc căruia i-a aparținut și Dostoievski, prevestește desfacerea Imperiului Habsburgic și a celui turc; după dispariția celor două imperii analistul rus
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
uitării atît de către editori, cît și de către critici. Ediția în douăzeci și două de volume începută prin anii '50, incompletă și necritică, s-a umplut de praf în rafturile bibliotecilor. Destule dintre operele sale mai vechi n-au fost niciodată retipărite. Puținele articole și studii care i s-au consacrat s-au mărginit să repete clișeele școlare de toți știute. A trebuit să treacă mai bine de un deceniu spre a se retrezi interesul noilor generații de critici pentru opera lui
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
alternative ale unor personaje fictive, amestecând uneori proiecții ale biografiei autorului: Toto Istrati, Panait Petre, Erasmus Ionescu sau Prospero Dobre. Sunt reeditate după reviste și așezate la locul lor în întregul "colecției" următoarele episoade: Vârsta de aur sau dulceața vieții (retipărit separat în 1999 în Biblioteca "Apostrof" de către Ion Vartic), Copilăria unui netrebnic, Paella, Ars amandi, Viața și moartea unui om fără acte de identitate, Stenahoria majoră, Problema sexuală, Pe Victoriei, Romanticii, Nexus. Sunt texte inedite: Secretul, Coborâre în iad, Viața
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
aparținem. Mă refer la lumea ultimilor cincizeci de ani. Ce poate să aducă muzica. Ce putem cunoaște prin muzică. Este o întrebare pe care nu poți să nu ți-o pui. L. M.: - Mă voi referi la o carte recent retipărită. Aduce o lumină asupra acestei probleme. Este scrisă de Jaques Attali. Se numește Bruits. Zgomote. Dezvăluie un lucru interesant pe care l-am observat mai demult. Scriind muzica. Am în vedere maniera de a folosi acest limbaj complex pe care
Compozitorul Lucian Metianu in dialog cu Dumitru Avachian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8218_a_9543]
-
aplicată unui roman atît de special, deși e greu să accepți inexactitățile și formulările prostești. Unele se explică prin inevitabila ipocrizie a socialismului național ceaușist. Mai trist era faptul că această capodoperă nu se bucura de tratamentul cuvenit, nu era retipărită, comentată, recomandată tinerilor etc. E trist, dar, iarăși, explicabil. Nu enumăr cauzele, sînt prea bine cunoscute. Mai este ceva. Jurnalul, o capodoperă a literaturii-document și una din cele mai răscolitoare mărturii-confesiuni apărute în România secolului 20, nu poate fi înțeles
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
21 decembrie 1897. Fetița de opt ani, Virginia O'Hanlon i-a scris editorului ziarului New York Sun. Răspunsul lui rapid a fost tipărit ca un editorial nesemnat la 21 septembrie 1897. Articolul lui Francis Pharcellus Church a devenit cel mai retipărit editorial, care apare, în parte sau integral în zeci de limbi în cărți, filme și alte editoriale și pe afișe și timbre. „Dragă Editorule: am 8 ani. Unii dintre prietenii mei mai mici spun că nu există Moș Crăciun. Tata
Da, Virginia, Moş Crăciun există - cel mai citit editorial din toate timpurile () [Corola-journal/Journalistic/70874_a_72199]
-
publica studiul despre Eminescu împreună cu introducerea, rezultă de aici cu toată limpezimea. Ulterior, însă, lucrurile au pornit pe o altă cale, studiul despre Epoca veche și poezia romantică fiind decupat în cîteva secțiuni distincte, încredințate de autor unor reviste și retipărite apoi în volume. Cea mai întinsă parte a textului a apărut, sub titlul Tradițiile poeziei române, în „Familia”, n-rele 12,1966 și 1,1967, iar apoi în volumul Însemnări critice, Editura Dacia, Cluj, 1970; secțiunea referitoare la Heliade Rădulescu
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
Gabriel Dimisianu pasionantă, Convorbiri cu Mir cea Bențea, de Livius Ciocârlie, tipărită de Editura Paralela 45 în 2003 si acum retipărită. Editura a inițiat si o lansare a noii ediții la Librăria Cărturesti, în chiar ziua în care Livius Ciocârlie a împlinit 75 de ani. Adică în 7 octombrie. Nu am citit cartea la momentul primei apariții, ci abia acum, la
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
van Beethoven. Lipsit de o pregătire de specialitate, Caragiale are intervenții sporadice în domeniul teoriei artei. Intuiții de profunzime, exprimate cu multă limpezime, întâlnim în eseul intitulat modest Notițe literare, publicat în 1896 în câteva numere ale ziarului „Ziua” și retipărit, cu titlul Câteva păreri, în volumul din 1908, Momente, schițe, amintiri. Eseul are și o tentă polemică, vizând opiniile estetice ale lui Mihail Dragomirescu și C. Dobrogeanu- Gherea. Caragiale admite arta cu sau fără tendință, dar scoate în afara artei lucrările
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
în spațiul acestei rubrici, prin privirea răscolitoare după cărțile vechi, și împuținate la număr, feluri discrete și foșnind de-o noblețe melancolică, de-a ține minte. Alegîndu-și o temă grea, Eco face, în conferința din '91, de la Milano, Memoria vegetală, retipărită aici, eseistică ușoară. Nu facilă dar, în orice caz, nici îmbibată de referințe nedigerabile. Ici, colo, cîte o anecdotă, sau cîte o informație (de pildă, că Aldo Manuzio, tipograf venețian al anilor 1500, a folosit primul aldinele, litere frumoase, la
Trupuri in folio by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6705_a_8030]
-
ne spună ce e, autorii și comentatorii se dovedesc deopotrivă în pană de idei. Toată discuția constă în a raporta unele la altele diferitele interpretări date doctrinei marxiste de către marxiștii din toate timpurile și din toate țările, de la Lenin (da, retipărit și el cu „Statul și Revoluția”!) și Gramsci la Thomson și Léonard, ultimii trei, critici, vezi bine, ai stalinismului, scos vinovat a fi făcut din nobilul profet al împământenirii idealului comunist un predicator criminal al fericirii din gulag. Vinovat, adică
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
mi-am propus să vorbesc aici și nici numai despre manifestările la care n-am putut fi de față, desfășurate la Teatrul „Maria Filotti“ , la Teatrul „Lyra“ și, bineînțeles, la Liceu, ci și despre unele cărți și publicații tipărite (sau retipărite) la Brăila (Editura Proilavia) cu prilejul aniversar. Cititorii României literare aș vrea să fie la curent cu faptul apariției lor concertate. Să spun mai întâi ceva despre piesa cea mai impunătoare dintre aceste apariții, o carte de 456 de pagini
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
Dumnezeu?! Dar Biblia nu are dialog, glumi în sine pe seama apetitului pentru dinamismul retoricii la o introvertită și, pe de-asupra, și atee, cum era Marieta! Apucând cărțulia, gândul Mirei migră spre limba în care erau, și azi, scrise ori retipărite cărțile religioase. Persista în ele aspectul arhaic al limbajului oral. Se întrebase adesea de ce obstinența asta pentru limba veche, atât de greu înțeleasă de contemporani? De ce? Era un garant pentru a dovedi atașamentul către cele sfinte? Ori constituia asta argumentul
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă. Iar celor care l-au iubit cu adevărat, dânsul le-a mai lăsat ceva. O inimă mare și largă, pentru toți încăpătoare, în care, cu brațele făcute roată, dânsul pe
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dicționarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
deosebit de edificator. Religia cea mai tolerantă de pe lume, devine la un moment dat, în mâna conducătorilor bisericii, instrument de teroare și tortură...” Evident, va exista multă vreme regretul că o atare operă desăvârșită nu a putut fi, până în prezent, nici retipărită, nici tălmăcită în principalele limbi moderen de circulație, pentru ca și străinii să se poată bucura pe deplin de limpezimea și de strălucirea ei! Cartea se găsește, totuși, la marile biblioteci din țară, mai ales la cele cu profil teologic. Scriitorul
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă. Iar celor care l-au iubit cu adevărat, dânsul le-a mai lăsat ceva. O inimă mare și largă, pentru toți încăpătoare, în care, cu brațele făcute roată, dânsul pe
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
ceea ce trebuia să facă în calitate de român, de creștin, de preot. Chiar dacă unele dintre tezele și ipotezele pe care le propune vor fi contestate, poate infirmate, despre autor se va vorbi mult de aici înainte, cărțile sale vor fi tipărite și retipărite, cititorii vor găsi în ele mereu prospețimea informațiilor documentate, iar dacii vor reveni mereu în conștiința acestora și datorită cărților Părintelui Bălașa. Cărțile Părintelui Bălașa sunt un act de autentic patriotism într-o vreme în care globalizarea și înstrăinarea devine
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]