83 matches
-
propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat. amma „mamă“, la fel cum rom. unchi < lat. avunculus, un derivat de la avus „bunic“. Lat. amita s-a transmis unor dialecte italiene, franceze și retoromane; exista și în vechea franceză, în forma ante, care a devenit tante în urma unei modificări de formă petrecute în limbajul copiilor. În română, la urmașul lui lat. amita, care a dispărut, s-a atașat sufixul -ușă. măzăriche Măzăriche este format
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
culoare și cu aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul secolului 19, prin moartea ultimului vorbitor). Trebuie, așadar, să nu uităm că limba română continuă latina, asemenea celorlalte limbi surori, dar, evident, cu multe schimbări, în urma evoluției firești la care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
s-a moștenit la periferia conservatoare a Romaniei, va fi fost o „inovație“ mai veche decât bellus, care nu s-a conservat decât în centrul Romaniei. biserică Cuvântul rom. biserică este moștenit din lat. basilica, termen transmis numai românei și retoromanei. În restul teritoriului romanic, s-a răspândit alt termen latinesc, ecclesia, care a dat fr. église, sp. iglesia, it. chiesa. Forma lat. ecclesia este un împrumut din gr. ekklesía, care în greaca clasică însemna „adunare“, iar de la acest sens s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
mânca“); pappare din italiană și (a) păpa din română continuă să se folosească mai ales în vorbirea copiilor. orb Cuvântul orb este moștenit din latină de câteva limbi romanice; în afară de română, se identifică în dialecte din nordul Italiei și în retoromană. Dacă spunem numai atât, punem în evidență doar care este răspândirea termenului în Romania, fără să explicăm de ce și cum s-a ajuns la această situație. Fiind vorba de un cuvânt latinesc la origine, trebuie să cercetăm cum stau lucrurile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a ști“ este o inovație occidentală, care era susținută și de lat. sapiens; l-a eli minat pe scire, păstrat numai în regiunile arhaizante (româna și sarda). vulpe Lat. vulpes s-a transmis unor limbi romanice orientale: româna, italiana și retoromana. A existat și un v. fr. goupil < lat. pop. vulpiculus. În latină, vulpes apare încă de la Plaut. După cele arătate în Dictionnaire étymologique de la langue latine de A. Ernout și A. Meillet, este greu de găsit etimologia exactă a numelui acestui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
prezintă mai multe serii de acest tip. Pentru sfera semantică din care fac parte cuvintele românești „lac, mlaștină, baltă, mocirlă“, limbile romanice au păstrat din latină doar termenii lacus (transmis tuturor limbilor romanice actuale, cu excepția francezei), stagnum (moștenit în italiană, retoromană, franceză, occitană, catalană și spaniolă) și palus (prezent cu sensul din latina clasică doar în italiană, vechea franceză, vechea spaniolă și vechea portugheză; rom. pădure are la origine tot cuvântul paludem (ac. al lui palus, -udis), dar cu evoluție semantică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al cărei cetățean este autorul 3.1. Autori din țări de limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații: Ø Numele moderne românești precedate de prefixe formate din conjuncții, prepoziții, articole au tendința de a face corp comun cu acestea: DINCETATE, Cecilia; DECUSEARĂ, Crina Ø Și unele nume franceze au tendința de a îngloba prefixele: DELACROIX, Eugene; DUCHAMP
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cu ei (slavii), dar ar fi greșit să credem că limba română ar fi un fel de limbă slavo-română !57 Româna, ca limbă, face parte din marea familie a limbilor indo-europene și anume din familia limbilor romanice, alături de sardă, italiană, retoromană, franceză, occitană (provensală), catalană, spaniolă și portugheză. Limbile romanice provin din latină, etapă intermediară între indo-europeana comună și limbile neolatine. Înainte de cucerirea romană, au existat populații care vorbeau fie alte limbi indo-europene (celții), fie limbi neindo-europene (etruscii). Aceste populații și-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]