378 matches
-
Toate Articolele Autorului În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Filigran.html [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
au apărut: ■ Vol. 1 - DE VORBĂ CU O MINUNE, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 ( 120 pag.); ■ Vol. 2 - ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optima, Iași, 2010 (148 pagini); Vol. 3 - ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optima, Iași, 2010 (140 pagini); ■ OMUL RETORTĂ, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 pag. - versuri) ; STĂRI/METAMORPHICAL STATES (versuri) - 2 volume (ilustrații - pictor Bortă Ovidiu Ambrozie, Suceava): ■ Vol. 1 -Ed.Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); ■ Vol. 2 -Ed.Armonii Culturale, Adjud
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Gheorghe_Stroia.html [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
în sfera scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BACĂU Scut împărțit în trei cartiere, prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, o sondă neagră pe care se suprapune conturul auriu al unei retorte; în cartierul din dreapta, în cîmp auriu, un turn de termocentrală în negru flancat de un spic de grîu, in rosu și negru și o jumatate de roată dințata roșie; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un munte de sare argintiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
deschisă; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, trei brazi verzi; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o roată dințata aurie peste care se suprapune o retorta argintie și o sondă neagră; despărțirea cartierelor superioare de cele inferioare se face prin trei fascii ondulate (negru, albastru și argintiu). În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL IAȘI Scut scartelat diagonal; în partea superioară, în cîmp roșu, o retorta și o roată dințata în argintiu peste care se suprapune o bobina textilă în auriu; în stînga, în cîmp albastru, un spic de grîu auriu și un strugure argintiu cu frunze aurii; în partea dreaptă, în cîmp albastru, un vas
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
cap de bour în argintiu, cu stea aurie între coarne flancat în stînga de un soare, iar în dreapta de o lună, ambele în auriu; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, o roată dințata neagră avînd în interior o retorta argintie și în stînga o flacăra aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, turnul Palatului culturii în auriu cu detaliile în negru. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
roșu, Turnul Ștefan; alb cu acoperișul auriu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp argintiu, două ciocăne încrucișate negre; în cartierul din stînga jos, în cîmp argintiu, o roată dințata neagră avînd la bază un lingou auriu, iar în interior o retorta albă în partea superioară și albastră în partea inferioară; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, turnul Palatului administrativ alb cu detalii negre și acoperișul auriu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
și, în baza, trei fascii ondulate albastre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, este reprezentat un stîlp de înaltă tensiune argintiu avînd la bază un segment de roată dințata, în albastru și un segment de ferăstrău argintiu, ambele încadrînd o retorta aurie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
ori au fost înlocuiți de oameni tulburați de mania grandorii sau de extratereștri. Oculta, pusă altădată pe seama unor forțe transcedentale, capătă dimensiuni terestre, speculând teama omului de moarte, grija pentru bani sau setea de nemurire. La fel, femeia, plămădită în retortele neantului cu mult înaintea izgonirii din Eden, își păstrează statutul inconfundabil de purtătoare de cuvânt a fatalității, în timp ce prietenia rămâne singura dimensiune umană pe care se mai sprijină lumea, la limită. Dincolo de aceste repetabile repere ale umanității, epopeea surpinde prin
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
la vioară și balet. Talentele Loredanei nu rămân neobservate, fiind evidențiate la „Forumul Național al Pionierilor”. Intră, în 1984 la... Liceul de Matematică-Fizică nr.1, din Onești, prima pe liste, la admitere, cu nota 9,95. Participantă la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984), câștigă în timpul liceului Premiul I, iar înainte să împlinească paisprezece ani intră în faza națională a concursului „Cântarea României” de la Focșani. Aici și acum este intersecția drumurilor vieții Loredanei. E remarcată de Dumitru Moroșanu și Jolt Kerestely
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420789470.html [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
talentatul scriitor și publicist român stabilit în America - Octavian Curpaș, Simona Botezan - redactor al Gândacului de Colorado, o prestigioasa publicație a românilor din diaspora americană, Ioana Moldovan - reputat critic de teatru și jurnalist). Prin întrebările subtile, precum substanțele amestecate în retorta pentru a crea o soluție efervescenta - si apelând la voci cu autoritate, autorul nu dorește altceva decât să reitereze întâmplări din viețile unor personalități românești memorabile, exploatând la maximum capacitățile intervievaților săi. Din această categorie poate face parte interviul cu
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
că realitatea nu-i decât acea decindeală. Iar ea poate fi în “niciunde-le”, fie dinăuntru, fie din imensul “afară”. Deși această apropiere descinde dintr-o practicare a gândului, antică, abandonată uitării în vremea de-acum, autoarea o refiltrează în retorta inimii și tâmplei prin analogii condensatoare...într-un drum de la adorația efemeră a corolei către sublimarea-i manifestă în parfum. Sărutătorul și însuși SĂRUTUL!... În miez, avem de-a face cu un joc aluziv al mutării accentelor de semnificații din
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Reveria_cuvantului.html [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
complex laborator al artei moderne, loc al jocului demiurgic” unde își creează operele „din lut, din foc, din apă, din văzduh”, aceste elemente fundamentale ale existenței Universului reprezentând „realitatea transfigurată” a unor „viziuni fascinante și tulburătoare”. Ca într-o „magică retortă”, creatorul acestei capodopere „a despărțit pământul de ape, a însuflețit văzduhul și marea, a făcut lumină”, din mâinile sale fermecate ieșind „luminozitate, șlefuire, lustru”, în așa fel încât acea „formă între străvechi și modern, dincolo de Cyclade, de vârsta de bronz
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1486212503.html [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
Poate știm să zâmbim... de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, înghiți-i-ar țărâna străbună! REVOLTĂ Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind prin lan de vise Pândind grăuntele de dor de bine Atunci când bat timid la uși închise Și-s nevoiți s-apuce căi străine
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
imprimate de seriozitatea temei abordate, o întâlnim în poeziile de inspirație patriotica: De țară, Doina, Tepețe, Maria Ta, Straină printre-ai săi, a sa printre străini. Limbajul poetic simplu, rostit în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_poeta_din_basarabia.html [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
melodiile unei vieți și viața unor melodii. E un glas răpăind ca o ploaie de lacrimi, deși, artistul nu scrie cu ele, fiecare lacrimă fiind o insulă din oceanul sufletesc, ivită pe crestele valurilor, adesea, prea adesea, spre a umple retorta destinului său! Fiecare melodie a lui Cornel Constantiniu e cuprinsă de artist în sufletul său ca un văzduh, fiecare vibrație din voce poartă umbra inimii sale, nepacea vieții cutreierătoare prin întinsa lume a gândului. Glasul lui Cornel Constantiniu e un
CORNEL CONSTANTINIU LAVIURI PE PORTATIV de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432796651.html [Corola-blog/BlogPost/372990_a_374319]
-
2010 (110 pag.) - versuri; 3. DE VORBĂ CU O MINUNE, Ed. Sfanțul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 ( 120 pag.); 4. ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optimă, Iași, 2010 (148 p.); 5. ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optimă, Iași, 2010 (140 p.); 6. OMUL RETORTA, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 p.); 7. METAMORFICE STĂRI/ METAMORPHICAL STATES (versuri) - 2 volume (ilustrații - pictor Borta Ovidiu, Suceava): - Vol. 1 -Ed. Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); - Vol. 2 - Ed. Armonii Culturale, Adjud
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_marin_1495474553.html [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
lasă înfrânt de deznădejde, întrebându-se: „Unde oare s-a ascuns/ visul ce cu dor ne-a uns/ ca mereu/ tu și eu/ să nu plângem îndeajuns/ că-n departe/ ne desparte/ un neant de nepătruns?” Încearcă, zbătându-se în retorta întrebărilor în care ard doruri, să deslușească misterul iubirii neîmplinite... Dar „Cântecul inimii” care „n-are contur/ când iubire țâșnește matur/ în orice gând/ aripi mari fluturând”, îl poartă prin labirintul amintirii iubitei căreia încearcă să-i fure „dragul de
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_1396311035.html [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1 23.20.2 23
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Publicat în: Ediția nr. 187 din 06 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Frământări Îmi tremură trupul și mâna când scriu Mă simt ca o frunză purtată de vânt Întrebări, căutări în imensul pustiu Amestecă lutul đin mine...pământ Frământări în retorte de suflet, visări, Speranțe de bine-mpletite-n tăceri Sunt barca-n balans înfuntând încercări Și-n plină furtună râvnesc mângâieri. Privesc întristarea din juru-mi și plâng Fac loc bunătății, iubirii și-aștept Furtuna să treacă iar gându-mi flămând Îl dărui
FRĂMÂNTĂRI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 by http://confluente.ro/Framantari.html [Corola-blog/BlogPost/367077_a_368406]
-
ne este chiar la înălțimea pe care ne străduim să o afișam. O simfonie de arome ne scalda cu generozitate cavitatea bucală aducându-ne în minte secvențe de câmpie însorită, înmiresmata de aburii dulci-amărui ai unor plante misterioase sfințite în retorta Marelui Magician. Domnul Gianpaolo cel care orchestrează acum întregul ritual primește cu vizibilă și justificată bucurie excesul cuvintelor noastre de laudă. Descoperim cu acest prilej că vorbim cu toții un fel de italiană. Una desigur nerecunoscuta de lingviști dar suficient de
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_da_s_mihai_batog_bujenita_1383248330.html [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
de albine și-a dorului credință/ Am împletit speranțe, descătușări de vise,/ Cortine ridicat-am purtând cu stăruință/ Cununi de gânduri pure spre verile promise” (Nostalgie). Aici dorul arde, răscolește și chiar viscolește, făcând sufletul să vibreze. Iar în aceste retorte sufletești, din flăcările vii se nasc scântei: „Mă arde-un tainic dor, mă viscolește/ Cu fulgi de foc și străluciri de stele” (Dorul). Și nu o dată, viscolul lăuntric răscolește scântei. De notat faptul că prozodia este perfectă, simțul ritmului și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
mărturisește autoarea: „Gândesc prea mult, iubesc frumos și poate sper/ În visele frumoase sau limpezimi de cer/ Sunt lan aprins de maci sau foșnetul de frunze,/ Am flori de tei în plete și-al lor nectar pe buze?” (Întrebări). În retortele sufletești poeta păstrează și prepară elixiruri, precum marii alchimiști, din: visări, mângâieri, doruri ascunse, lacrimi calde, speranțe de bine, împletite-n tăceri, toate frământate cu lumină blândă. Ceea ce rezultă e un balsam de cuvinte bun de tămăduit răni vechi și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
pricină vă miroase respirația / puternic, a o floare pe care doar teii o au, / privirile mele v-ating înmiresmate / de odorantul copac” (Doar teii). Câteva fragmente din această evocare: “Inventator de cuvinte precum un alchimist prelucrează vechile substanțe amestecate în retortele sufletești, dulce siluind limba, cu atracție pasională înspre metaforă și simboluri oculte, poetul Dragobei (așa numea el spațiul de grație de pe strada Morilor, de vânt, de apă, insidioaselor mori de (cu)vânt - unde doar iasomia și teii îi stăteau aproape
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Culoare_si_feminitate_la_pari_cezarina_adamescu_1375825921.html [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]