4 matches
-
al copilăriei; concepe schițe autobiografice, în care descrie satul Mălini, urgisit de bombardamente imaginile revenind în unele poeme de mai târziu ("Geografia timpului", "Zurgălău"); scrie poezie; învață; călătorește prin pădurile Stânișoarei, la Slatina etc. Pe fiecare foaie (în afara celor evident retranscrise) sunt zeci de corecturi, ștersături, rânduri adăugate... Uiți că-i vorba despre un copil un copil ce pare a avea o reală conștiință a scrisului, înțeles și asumat, încă de pe atunci, ca destin... Cel care a dat semnalul dezghețului în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și ai țării". Apud "comunicat de presă: Patriarhul Teoctist face apel la responsabilitate creștină și civică", Ziua, 15 octombrie 2003. 64 D. Staniloaie, "Învățământul religios în școli", Ortodoxia, 3/1990, p. 6 apud M. Stanescu, op. cit., p. 76. 65 Variantă retranscrisă (în 11 noiembrie 1996), http://domino.kappa.ro/andronic/ prezidentiale 96.nsf/ Toate/Capitolele/* File/11superfinala.html. Vezi de asemenea C. Miclescu, Cotroceni. Gara pentru doi. Politici electorale comparate în campaniile pentru alegerile prezidențiale de la televiziune 1990, 1992, 1996, 2000
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
volumul alcătuit de Marta Petreu: Să mai fiu o dată îndrăgostit (Ed. Biblioteca Apostrof, 2005). Cu o structură eclectică, inerentă unei asemenea arderi a etapelor, cartea conține aproape toate mărcile unei survolări a stilului lui Alexandru Vona: un interviu din 1997 (retranscris, nemotivat, în germană), o ,piesetă" de teatru, poezii de tinerețe, încheindu-se cu câteva texte critice/ memorialistice semnate de Marta Petreu și de Ion Vartic, după moartea lui Vona, în 2004. Spun ,stilului" pentru că, tiparul anticonfesiv al autorului Ferestrelor zidite
Poveștile de peste umăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10736_a_12061]
-
-i înflorească amurgul” și să-i ofere „ceasuri de lumină”. Drama Liga oamenilor cinstiți (1997), un „document dramatic în patru acte”, programată a fi reprezentată la Teatrul Național din București la propunerea lui Liviu Rebreanu, a fost compusă în 1931, retranscrisă și modificată târziu, după un manuscris deteriorat. Protagonistul, filantropul Ilie Basarab, întemeiază „Liga” cu scopul de a asana societatea, arătându-se intransigent, ca un adevărat „tiran” al adevărului. Dar personajele sunt schematice, axul dramei este fragil, ideile se articulează bombastic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]