98 matches
-
și acestea din urmă influențează piața muncii. Prin urmare specificul pieței muncii se regăsește În corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
canalului de transmitere a mesajului; * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit * tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * factorii de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică a activității dominante - învățarea (ca modalitate esențială de instruire și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
cu ungurii pentru pretențiile lor reciproce de teritoriu, încît nici unii nici alții nu putură urma numaidecât planurile papei contra Bizanțului. Dușmănia Eulogiei și a Mariei contra împăratului Mihail. Complicația bisericească a împărăției romeice avu chiar de la început un efect de retroacțiune asupra Bulgariei, atrăgând în bulboana mișcării ei nu atât clerul și poporenii, ci Curtea mai cu samă. Regina romîno-bulgară Maria, se, supărase pe împăratul Mihail Paleolog, carele, chiar după nașterea fiului ei Mihail, sub pretexte de nimic îi refuza mereu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
muritoare după paravanul operei sale, ci se abandonă unei mulțimi mișcate în tot coprinsul esistenței sale, în clipa chiar a creării, care e și momentul în care el se judică pentru perpetuitate, de aceea îl lovește neapărat și orce (reacțiune) retroacțiune (... ) a operei (... ) sale imediat și-l atinge în întreaga sa individualitate. Aceste două momente neseparabili, cum am arătat, de ființa artei acesteia, de-a trebui adică să te dizolvi (consumi) cu totul în impresiunea lucrărei sale prezinte și de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
guvernat de noțiunea de proiect. Societatea informațională este o formă de organizare În care crearea, tratarea și transmiterea informației devin sursele productivității și ale cunoașterii prin aplicarea tehnologiilor informației și comunicării la crearea, tratarea și transmiterea informației În bucle de retroacțiune cumulative. Comunitățile strategice de cunoaștere pot fi asimilate mediilor, În sensul biologic sau geografic de ansamblu ce integrează obiecte și ființe diferite În jurul unei rațiuni comune care le depășește, dar de care aparțin. Un astfel de mod de funcționare tinde
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se autoregla din mers. Cu cât profesorul va dispune de posibilități mai bune de informare continuă, la timpul și la locul potrivit, În cursul desfășurării lecției, asupra reacțiilor (comportamentelor) elevilor cu care lucrează, cu atât mai mult această conexiune inversă (retroacțiune) Îi va permite să-și dea seama fără Întârziere de eficiența sau ineficiența metodelor și procedeelor la care s-a recurs. Evaluarea transformărilor așteptate este indispensabilă pentru reglarea funcționalității procesului instructiv-educativ, este o condiție fundamentală a creșterii eficacității oricărei acțiuni
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și să Întărim simțul valorilor, sentimentelor și atitudinilor morale, civice etc. Este, de asemenea, de dorit ca unele probleme și idei să fie doar sugerate, lăsând loc unor meditații și căutări personale În continuare. Se Încearcă și unele procedee de retroacțiune (feedback), care i-ar da profesorului posibilitatea să ia cunoștință imediat de efectele expunerii sale și să-și autoregleze „din mers” metodologia de lucru. Astfel, la momentul oportun, el poate adresa Întrebări prezentate sub forma unui chestionar cu multe opțiuni
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Învățarea anumitor profesiuni sau meserii” (Fr. Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelortc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
imediat și de fiecare dată exactitatea activității sale intelectuale, autoevaluându-și propriul său răspuns prin comparație cu răspunsul corect (de control) anunțat În spațiul indicat. Prin aceasta el este informat imediat asupra progreselor pe care le realizează. Această conexiune inversă (sau retroacțiune permanentă) se soldează cu „Întărirea” pozitivă a răspunsului corect, adecvat, eventual, cu corectarea operativă a erorilor comise, cu o reglare, deci, imediată a procesului de Învățământ. O asemenea Întărire continuă, În chiar cursul procesului de Învățare, echivalează cu o formă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199 1. Caracterizarea motivației 199 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ 200 3. Nivelul de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
particularităților canalului de transmitere a mesajului; • cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; • situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); • repertoriile active sau latente ale emițător-receptorilor; • retroacțiunile practicate; • elementele de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică activității dominante Ă învățarea (ca modalitate esențială de instruire și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicativ (Leroy, 1974; Debyser, 1980); • redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesor, atent la evoluția fiecărui elev, te poți ocupa special de un copil după ce a luat o notă nesatisfăcătoare (feed-back) sau preventiv, anticipând o evoluție spre o notă nesatisfăcătoare (feed-forward). În teoria comunicării și cea psihopedagogică, cele două forme de retroacțiuni sunt extrem de inegal tratate: feed-forward-ul abia semnalat, în timp ce feed-back-ul este temeinic analizat, deși, în practica actului educativ, ele sunt prezențe sensibil egale. Din perspectiva comunicării didactice, (fb) poate fi privit ca fiind comunicarea despre comunicare și învățare. Aceasta se explică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se oprea de 2-3 ori la caietul fiecăruia, spunea DA sau NU, fără alte detalii și, cu veșnicul său creion roșu, picta rapid semne de întrebare sau de confirmare.) Acestea pot fi în concordanță unele cu altele, ceea ce mărește efectul retroacțiunii în cauză, dar este posibilă și situația opusă. În practica curentă a școlii apar și (fb) divergente. Iată, spre exemplu, un (fb) II, întârziat, consistent, mixt, limitat, redundant: la două-trei zile după ce făceam tema, pe nepusă-masă, profesorul ne cerea să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a trăirii ei din „unitatea cu subiectul”, se realizează În momente de maximă conștientizare și de participare subiectivă din partea persoanei deoarece presupune modificarea atitudinii subiective de moment și reorientarea disponibilităților psihice proprii. „Reversibilitatea” exprimă, În plan intelectual, capacitatea de retroacțiune, de a executa aceeași acțiune În sens invers: de la efecte la cauze, de la rezultate la planurile inițiale de acțiune, fapt care permite realizarea unor corecții, modificări sau confirmări ale ipotezelor de pornire. În plan afectiv și moral, reversibilitatea permite realizarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
al sportivilor. Configurarea și reconfigurarea gesturilor motrice ale sportivilor nu se vor limita doar la conformarea acțiunii acestora unui model formal inițial, ele relevând, în timp, un proces de modelare și remaniere, mult mai complex, rezultat din acțiunile, interacțiunile și retroacțiunile reglatorii ale celor doi actori principali ai învățării: antrenor și sportiv. Coaching versus didactică performanțială în antrenamentul sportiv Începând cu mijlocul anilor 70, dorința de eficientizare a acțiunii antrenorului a generat un termen care definește oarecum această caracteristică (acțiunile antrenorului
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
noi deprinderi motrice) fie sub aspectul redimensionării cantitative a sarcinii (sub aspectul volumului - concretizată, tot așa, în mărirea sau diminuarea parametrilor de tip cantitativ: număr repetări, serii, kilometri, kilograme, ore de pregătire, număr de antrenamente, număr de competiții). Adaptarea intervenției, retroacțiunea antrenorului la reactivitatea sportivului, constituie în fapt esența randamentului, putem spune, pedagogic, de mare rafinament, singura cale, care poate conduce spre marea performanță. A nu interfera cercetarea cu acest câmp problematic ar constitui o mare eroare. Activitatea unui antrenor, preocupat
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
cuprinde un număr considerabil de elemente (variabile), extrem de variate, care depășesc cu mult cadrul unei situații supuse observației. Am adăuga, la cele de mai sus, încă două caracteristici ale activității cognitive: temporalitatea, ca element de extensie, în raport cu situațiile observaționale și retroacțiunea permanentă, focalizată pe rezultatele măsurate și evaluate sub așteptările previzionate. Astfel, ajungem la constatarea că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe ideea că, dacă mediul selectează conduitele (Skinner), omul selecționează mediul său, această bidirecționalitate a controalelor obținându-se datorită unor circuite de retroacțiuni responsabile de adaptări permanente. Din perspectiva timpului, am putea distinge două „valuri” în evoluția terapiilor comportamentale și cognitive: unul care reia curentele provenite din opera lui Pavlov și a behaviorismului, și un al doilea pe care unii autori au dorit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]