98 matches
-
de a acționa, un fel anume de a proceda; - cibernetică - metoda are semnificația unei tehnici de acțiune care impregnează în structura ei: elemente de programare (a operațiilor, a comportamentelor); elemente de comandă (sau de dirijare a activității) și elemente de retroacțiune (feedback); metoda este definită astfel ca o modalitate de direcționare a profesorului, însoțită de un control operativ al rezultatelor imediate și de continua ameliorare sau corectare a acestora, de ajustarea mersului mai departe al procesului de învățământ; - funcțională și structurală
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corelației dintre predare și învățare. Datorită necesității identificării corelațiilor dintre valorile așteptate și valorile atinse, feedbackul susține componenta de autoreglare a procesului de învățământ, contribuind la reglarea din mers a procesului de instruire. Principalele tipuri de reglare sunt: - reglarea complexă - retroacțiune pozitivă: informația inversă sugerează o schimbare a experienței, soluții noi, dezvoltări etc.; - reglarea simplă - retroacțiune negativă: echilibrare funcțională prin îndepărtarea disfuncționalităților, pe calea adaptărilor, reajustărilor, ameliorărilor etc. Rolurile conexiunii inverse sunt: - de comandă și de dirijare continuă: direcționarea transformărilor dorite
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
feedbackul susține componenta de autoreglare a procesului de învățământ, contribuind la reglarea din mers a procesului de instruire. Principalele tipuri de reglare sunt: - reglarea complexă - retroacțiune pozitivă: informația inversă sugerează o schimbare a experienței, soluții noi, dezvoltări etc.; - reglarea simplă - retroacțiune negativă: echilibrare funcțională prin îndepărtarea disfuncționalităților, pe calea adaptărilor, reajustărilor, ameliorărilor etc. Rolurile conexiunii inverse sunt: - de comandă și de dirijare continuă: direcționarea transformărilor dorite în conformitate cu cerințele exprimate în obiective; - control: operații care să supravegheze sistemul și să dispună de
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și acestea din urmă influențează piața muncii. Prin urmare specificul pieței muncii se regăsește În corelație cu celelalte piețe. Acest mod de analiză a specificului pieței muncii a fost stabilit de doctina franceză, unde se arăta: ,,se știe că interdependențele, retroacțiunile uneia asupra alteia sunt numeroase și În același timp importante, de exemplu: condițiile de echilibru pe piața locurilor de muncă sunt unul dintre determinanții cererii de bunuri de consum, salariații nu pot cheltui decât dacă au reușit să-și vândă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și deciziilor în probleme care reclamă intervenția statului și/sau a judecăților de ordin etic sau politic. De asemenea, trebuie amintit că este extrem de dificil de separat teoria de aplicarea sa, pozitivul de normativ, unul acționînd asupra celuilalt într-o retroacțiune fără limite clare. Această situație antrenează numeroase capcane în evaluarea critică, fără echivalent în științele fizice; d) se poate, în fine, apela la observațiile lui T.W. Hutchinson, în termenii lucrării sale Révolutions et progrès dans la connaissance économique (1978
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
fiind creată, este împărtășită și utilizată pentru a genera prosperitate și bunăstare tuturor membrilor săi” (Legea educației naționale nr.1/2011). Viorel Paraschiv -22 decembrie 2011 1. EDUCAȚIA CA PROCES SISTEMIC ȘI CALITATEA 1.1. Introducere. școala între acțiune și retroacțiune Încă din antichitate problema managementului școlilor a constituit o preocupare constantă pentru învățații vremii: „dar, fiindcă scopul oricărei cetăți este unic, e evident că în mod necesar va trebui urmată una și aceeași educație pentru toți și că grija pentru
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Ă Luminița Iacob 181 1. Precizări conceptuale 181 2. Forme ale comunicării. Implicații psihopedagogice 182 2.1. Verbal, paraverbal și nonverbal 184 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentală 187 2.3. Implicații psihopedagogice 188 3. Comunicarea didactică 190 4. Retroacțiuni ale comunicării didactice 192 4.1. Delimitări conceptuale 193 4.2. Taxonomia feed-back-ului 194 Capitolul XI Aspecte motivaționale ale învățării în școală Ă Andrei Cosmovici 199 1. Caracterizarea motivației 199 2. Motive fundamentale pentru procesul educativ 200 3. Nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
particularităților canalului de transmitere a mesajului; • cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; • situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); • repertoriile active sau latente ale emițător-receptorilor; • retroacțiunile practicate; • elementele de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică activității dominante Ă învățarea (ca modalitate esențială de instruire și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicativ (Leroy, 1974; Debyser, 1980); • redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două: feed-back-ul și feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
feed-forward-ul. 4.1. Delimitări conceptualetc "4.1. Delimit\ri conceptuale" Într-o accepțiune foarte largă, prin feed-back (fb), ca formă de conexiune inversă, se înțelege modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesor, atent la evoluția fiecărui elev, te poți ocupa special de un copil după ce a luat o notă nesatisfăcătoare (feed-back) sau preventiv, anticipând o evoluție spre o notă nesatisfăcătoare (feed-forward). În teoria comunicării și cea psihopedagogică, cele două forme de retroacțiuni sunt extrem de inegal tratate: feed-forward-ul abia semnalat, în timp ce feed-back-ul este temeinic analizat, deși, în practica actului educativ, ele sunt prezențe sensibil egale. Din perspectiva comunicării didactice, (fb) poate fi privit ca fiind comunicarea despre comunicare și învățare. Aceasta se explică
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se oprea de 2-3 ori la caietul fiecăruia, spunea DA sau NU, fără alte detalii și, cu veșnicul său creion roșu, picta rapid semne de întrebare sau de confirmare.) Acestea pot fi în concordanță unele cu altele, ceea ce mărește efectul retroacțiunii în cauză, dar este posibilă și situația opusă. În practica curentă a școlii apar și (fb) divergente. Iată, spre exemplu, un (fb) II, întârziat, consistent, mixt, limitat, redundant: la două-trei zile după ce făceam tema, pe nepusă-masă, profesorul ne cerea să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
baladești ale lui Coșbuc, a lui Pillat, Arghezi și Voiculescu asupra lui Dosoftei sau a „friabilității sublime“ din Câinele din Pompei al lui Blaga asupra aceleia din Sonetul psalmic al lui Cipariu etc. O viziune profund borgesiană, defrișând noi căi „retroacțiunii modernului asupra clasicului“, prin care I. Negoițescu se înrudește cu alți adepți ai lui Borges, ca Harold Bloom și David Lodge. Absorbind punctul de vedere călinescian, criticul procedează, de fapt, într un chip aparte, înscriind operele clasice nu într un
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cel economic, prin calcularea prețurilor finale, astfel încât să reflecte costurile reale ale producerii bunurilor, și prin asumarea responsabilității sociale corporative de către afaceri. Capitolul 5 este dedicat Sustenabilității și tehnologiei. Pe lângă alte determinante, dezvoltarea tehnologică este condiționată și de acțiunile și retroacțiunile mediului social. Actualmente, mediul social, sub forma unor grupuri din ce în ce mai largi și mai interesate, reclamă depășirea spațiului autorestrictiv al științei și "democratizarea dezvoltării tehnologice". În mod concret, "democratizarea" are semnificația de angajare onestă a afacerilor și a universităților cele mai
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
capacități care pot rezulta în urma procesului în sine. Teza potrivit căreia globalizarea, înțeleasă prin prisma unui determinism tehnologic și generalizarea unor măsuri de politică economică (fără a ține cont de circumstanțe), rezolvă, în sine, problemele omenirii, simplifică, subestimează sau ignoră retroacțiuni grave. În acest context se pune problema regândirii sistemului internațional, în condițiile interjocului dintre forțe centrifuge și centripete. În fapt, dezvoltarea durabilă este, deocamdată mai mult declamativ, răspunsul la întrebarea: Suntem capabili să ne depășim pe noi înșine și să
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
abilităților umane pentru a se ajuta pe ei înșiși și a influența lumea. Acest deziderat poate fi atins cu un suport concertat și responsabil din partea cercetării științifice și tehnologice. Pe lângă alte determinante, dezvoltarea tehnologică este condiționată și de acțiunile și retroacțiunile mediului social. Actualmente, mediul social, sub forma unor grupuri din ce în ce mai largi și mai interesate, reclamă depășirea spațiului autorestrictiv al științei și "democratizarea dezvoltării tehnologice". În mod concret, "democratizarea" are semnificația de angajare onestă a afacerilor și a universităților, adică a
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și de la țările OECD la cele cu nivel de trai scăzut și mediu. Societatea postmodernă, societatea informațională sau societatea cunoașterii a sensibilizat și conștientizat lumea la nevoia unui nou stadiu de evoluție a omenirii: societatea conștiinței și a responsabilității morale. Retroacțiunea socială asupra dezvoltării tehnologice este simultan o formă de constrângere, dar și o atitudine de implicare benevolă în diagnoza punctelor vulnerabile ale sistemului organizațional și, ca urmare, în focalizarea eforturilor organizației în vederea ameliorării/soluționării acestora. Consecințele relaționării producătorilor de tehnologie
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cuvinte, responsabilitatea socială ar trebui să se activeze din faza de planificare a acțiunilor organizaționale (printr-o pre/vedere, cât se poate de realistă, a consecințelor), pe toată durata derulării acțiunilor (prin controlul tuturor proceselor) și postacțiune (evaluarea efectelor prin retroacțiuni). Astfel că, pentru atingerea nevoilor societale, tuturor organizațiilor li se pretinde să își restricționeze metodele și rezultatele, acestea trebuie să fie atinse prin metode care să fie apreciate ca acceptabile de o mare parte din societate. Pe scurt, responsabilitatea socială
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
proces de normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei, dialectica spiritului, idealurile (poporul, națiunea, libertatea, umanitatea) și-au pierdut credibilitatea, printr-un proces de retroacțiune a individualismului responsabil. Una din formele de maturizare și asumare responsabilă a autonomiei individului este preocuparea sa, mai mult sau mai puțin manifest declarată, față de organizația-afacere. Cel mai important suport al mișcărilor de protest social, într-o epocă globalizată, s-
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a costurilor de producție în vederea maximizării profitului. Calificarea stakeholders semnifică înțelegerea de către grupuri și indivizi reprezentativi a valorilor, atitudinilor și conduitelor proactiv asumate de organizație și managementul său în relația cu mediul ei de funcționare, precum și acțiunile de stimulare a retroacțiunii acestora la operaționalizarea afacerii. Calificarea stakeholders este: * un proces de empatizare reciprocă și de asumare voluntar responsabilă a rolurilor din contractul mutual originar; * o modalitate de a fundamenta relațiile între constituenți pe încredere; * un act de împuternicire a societății civile
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]