98 matches
-
cuprinde un număr considerabil de elemente (variabile), extrem de variate, care depășesc cu mult cadrul unei situații supuse observației. Am adăuga, la cele de mai sus, încă două caracteristici ale activității cognitive: temporalitatea, ca element de extensie, în raport cu situațiile observaționale și retroacțiunea permanentă, focalizată pe rezultatele măsurate și evaluate sub așteptările previzionate. Astfel, ajungem la constatarea că antrenorul performant, prin sine și prin rezultatul intervenției sale, trebuie să desfășoare o intensă activitate exploratorie și interpretativă. Descoperim, în cele din urmă, încă a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
a început să genereze efecte de socializare puternice, care încurajează statele aflate într-un proces de schimbare culturală să adopte transformări ale identității lor. Acest fapt creează oreacție pozitivă și afectează proprietățile sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. Această buclă de retroacțiune pozitivă și care se auto-reproduce încorporează schimbarea progresivă și deschide un spațiu permisiv, în care este încurajată evoluția ulterioară. În această etapă, sistemul își dobândește astfel reflexivitatea, definită de Wendt drept capacitatea unităților de a reflecta la sine într-un
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anumită etapă din dezvoltarea sistemului internațional. Mai mult, atât metafora alinierii, cât și cea a socializării sugerează un efect de revărsare, în care schimbarea generează un ciclu al progresului, care se auto-impune. Astfel apare o "buclă cauzală dialectică", în care retroacțiunea produsă de sistemul internațional crește șansele răspândirii normelor liberale (Huntley, 1996, p. 59). În baza argumentului său, potrivit căruia liberalismul oferă predicții distincte referitoare la politica mondială, autorul sugerează că sfârșitul Războiului Rece reprezintă o oportunitate istorică pentru testarea afirmațiilor
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel de sistem, dinamica socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu, că sistemul internațional imaginat de neorealism poate fi interpretat ca funcționând tocmai în acest mod. Astfel, reflexivitatea ca trăsătură a sistemelor sociale
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
afectează modul în care neorealismul conceptualizează trăsăturile centrale ale sistemului internațional. De exemplu, potrivit unei perspective asupra balanței de putere, statele reacționează rațional la stimulentele generate de poziția lor relativă. Totuși, balanța de putere poate fi înțeleasă, astfel, în termenii retroacțiunii negative produse în sistemul internațional. Din această perspectivă, "balanța este sistemică în sensul că normele sunt internalizate prin socializare, pe măsură ce actorii îi analizează pe ceilalți și interacționează cu ei" (Jervis, 1997, p. 136). Cele mai convingătoare exemple ale auto-reglementării reflexive
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
p. 171). În Hasenclever ș.a. se analizează un corpus de lucrări care încearcă să endogenizeze formarea preferințelor în interiorul unui cadru al alegerii raționale (Hasenclever ș.a., 1997, pp. 139-154). Mai ales, modelele raționaliste dinamice acordă un rol schimbărilor preferințelor statelor și retroacțiunii din partea contextului. Într-un astfel de cadru, regimurile sunt capabile să acționeze ca "variabile autonome" care, în timp, pot să modifice concepțiile statelor asupra propriilor interese (Krasner, 1983). Evaluarea lui Nye referitoare la regimul non-proliferării din timpul Războiului Rece este
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
În consecință, în interiorul regimului, au apărut noi norme privitoare la funcționarea mecanismului de descurajare, ce reflectau calea prin care cele două superputeri își schimbaseră convingerile anterioare despre recursul la armele nucleare, în contextul unei "prime lovituri". Mai mult, odată instituite, retroacțiunea a ajutat la aplicarea normelor apărute în urma procesului de învățare complexă. De exemplu, regimurile stabileau contacte diplomatice regulate care "încorporau" informații noi despre valoarea descurajării stabile, prin schimbarea procedurilor standard de funcționare și a atitudinilor participanților la negocieri (Nye, 1987
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
socializare generate de pacea democratică pot să deschidă un spațiu permisiv, care le încurajează să adopte o schimbare culturală prin exercitarea voluntară a calității de agent. Huntley indică moduri prin care competiția și socializarea generează "o "buclă cauzală" dialectică" de retroacțiune auto-susținută (Huntley, 1996, p. 59). Efectele de socializare dezvoltate de nucleul liberal încurajează statele aflate în situația schimbării culturale să adopte transformări ale identității lor. Apoi, acest fapt se răsfrânge asupra proprietăților sistemului, consolidând dominația nucleului liberal. În aceste condiții
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
actor rațional. Precum neorealismul, liberalismul oferă o teorie a construirii identității și socializării statului în sistemul internațional legată de felul în care concepe consecințele generative ale anarhiei. În timp ce dinamica socializării se supune variației interne, sistemul internațional definește o buclă de retroacțiune pozitivă auto-susținută, ce încurajează convergența pe termen lung a sistemului internațional în jurul păcii democratice. După ce am schițat cele trei modele, în Tabelul 2.1 sunt rezumate atributele lor centrale. Tabel 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) Variabila cheie Statul-ca-actor Statutul anarhiei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
eficiente. În mod similar, argumentele instituționaliste prevăd un rol pentru transformarea identității pentru că opțiunea oricărui actor ce-și urmărește propriul interes este întotdeauna întipărită într-un set mai vast de practici și identități sociale. Actele succesive de cooperare pot, prin retroacțiune, să creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe termen scurt, de la momentul respectiv, sau a transformării ei în cooperare comună
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
emergente ale sistemului se modifică, cu consecința apariției unei schimbări majore a tiparelor de poziționare din sistem. Efectele asupra sistemului prevăzute de modelul liberal sunt, prin urmare, diferite de cele identificate de neorealism. Modelul neorealist prevede efecte liniare, în care retroacțiunea negativă promovează reproducerea homeostatică. Prin contrast, efectele asupra sistemului în modelul liberal sunt non-liniare pentru că există "o disproporție între magnitudinea cauzei și efecte, care va depinde de sistemul în ansamblu" (Jervis, 1997, p. 146). După punctul critic, ceea ce inițial reprezenta
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să se ocupe de reproducerea unui mediu competitiv organizat în jurul balanței de putere. Din acest motiv, putem privi neorealismul dintr-o perspectivă raționalistă. Totuși, nu trebuie să ignorăm calitatea reflexivă a neorealismului, și nici preferința lui Waltz față de dependența de retroacțiunea cu efect de socializare din interiorul sistemului internațional. În baza acestei interpretări a neorealismului, putem respinge o înțelegere liniară a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit drept un punct de sinteză de-a lungul unei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Acest fapt consolidează dominația unui nucleu cu tendințe către normele culturale liberale, astfel mărind reflexivitatea din sistem. Sistemul ca întreg intră într-un proces de tip "bulgăre de zăpadă", pe măsură ce schimbarea progresivă capătă forță istorică prin crearea unei bucle de retroacțiune pozitivă care se auto-consolidează. Acest proces este ilustrat în Figura 6.1. Pare plauzibil să emitem ipoteza conform căreia un punct de referință evident pentru apariția unei mase critice de state democratice liberale îl constituie colapsul recent al Uniunii Sovietice
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poate contribui activ la tiparul ajustărilor de politică externă care au loc în cadrul lui. Cunoașterea referitoare la existența unui mediu internațional permisiv, care încurajează statele să internalizeze schimbarea culturală, poate, în principiu, să devină informație puternică, introdusă în bucla de retroacțiune pozitivă auto-susținută, întruchipată de sistem. În acest fel, ea poate contribui la crearea unei profeții care se împlinește de la sine, în care așteptările unei schimbări viitoare reprezintă un factor major pentru realizarea ei. Aceste aspecte teoretice despre natura și scopul
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
anticipeze deci reacțiile și strategia pilotului. Această "problemă de previziune" ce avea să apropie mecanica și neurologia a fost tratată de Norbert Wiener și de inginerul Julian Bigelow. Ei au căutat o soluție în ceea ce specialiștii servomecanismelor numesc feed-back sau retroacțiune (dispozitiv care face ca un efect să acționeze asu-pra uneia din cauzele sale). Chiar înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, cercetători din diferite discipline, apar-ținînd mai ales Universității Havard, se întîlneau în fiecare lună pentru a lua cina la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele de retroacțiune și de echilibru ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care se puteau aplica, după părerea lui, la fel de bine economiei și politicii și care puteau permite raționalizarea opțiunilor și a deciziilor. Pentru a înțelege mai bine legăturile ce uneau Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe ideea că, dacă mediul selectează conduitele (Skinner), omul selecționează mediul său, această bidirecționalitate a controalelor obținându-se datorită unor circuite de retroacțiuni responsabile de adaptări permanente. Din perspectiva timpului, am putea distinge două „valuri” în evoluția terapiilor comportamentale și cognitive: unul care reia curentele provenite din opera lui Pavlov și a behaviorismului, și un al doilea pe care unii autori au dorit
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ale consecințelor care întăresc: pozitive, negative sau neutre; - circumstanțele în care survine răspunsul: stimulii discriminativi. Aceste interrelații sunt infinit mai complexe decât cele care unesc stimulul și răspunsul în primele formulări de tip S→R. Figura 1. Schema S-O-R-C și retroacțiunile sale Stimul Organism (O) Răspuns Consecință (C) discriminativ (SD) (comportament) (R) sau Intărire (I) Intărirea poate fi: - pozitivă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de apropiere atunci când consecințele sunt pozitive; - negativă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de evadare sau de evitare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atunci când Skinner declară că mediul selecționează conduitele, Bandura adaugă faptul că individul poate, în același timp, să selecționeze mediul, mai ales cu ajutorul activității mecanismelor sale cognitive. Relația, dependența organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge un anumit nivel de performanță. Feeback-ul extern, relativ la această performanță, este analizat, decriptat prin intermediul unor procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck ca un model de retroacțiune circulară. Relația dintre cogniție și motivație poate fi observată în două situații. O primă situație ar fi acea în care, cunoscând cognițiile unui subiect, este posibil să prezicem motivația acestuia sau absența ei. O a doua situație ar fi acea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ne putem, deci, întreba dacă modelul medical este întotdeauna adecvat în cazul tulburărilor psihice. Dintr-o perspectivă comportamentală, individul nu poate fi perceput doar în realitatea sa organică. Ar trebui ca acesta să fie întotdeauna studiat în complexitatea multiplelor sale retroacțiuni bio-psihosociale. In plus, chiar în cadrul sindromelor diagnostice, nu s-a demonstrat faptul că cele două proceduri terapeutice, farmacologia și psihoterapia, acționează asupra acelorași procese de schimbare. In acest stadiu al cercetării, ni se pare ca a venit timpul, după etapele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al unei ședințe. Formatul standard al unei ședințe: - trecerea în revistă a sarcinilor efectuate; - informații: prezentarea unei tehnici (doar în cadrul unor ședințe); - joc (jocuri) de rol standard efectuate de către terapeuți apoi de către pacienți; - joc (jocuri) de rol personal(e) cu retroacțiunea pacientului, a terapeuților, apoi a celorlalți pacienți; - prescrierea sarcinilor de îndeplinit în intervalul dintre ședințe. Desfășurarea ședințelor (terapie de grup) Sedința 1: coeziunea grupului Prima ședință este destinată asigurării coeziunii grupului, introducerii definiției afirmării de sine și descrierii comportamentelor pasive
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
comportamentală se centrează pe comportamentele depresive (inactivitate, lipsă de concentrare, insomnie...) și pe problemele motivaționale (pierderea speranței, pierderea motivației...). Aceste ținte sunt alese pentru că sunt dezagreabile și datorită participării lor la „cercul vicios al letargiei”. In acest proces, există o retroacțiune între lipsa de motivație, care diminuează nivelul de activitate, și nivelul de activitate, care diminuează motivația prin intermediul culpabilității și descurajării. Figura 1. Ciclul letargiei Depresie Culpabilitate Energie scăzută, oboseală Pierderea speranței Diminuarea interesului Ineficiență Diminuarea activităților Neglijarea responsabilităților Scopul fazei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]