21 matches
-
mă pregătesc de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dungă roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reumă, cu straița în spate, am pornit la drum 10 km.până la drumul pietruit ce duce la Șimleu. Ajunși la acest drum mama a făcut semn de oprire unei căruțe de mocani ce mergea la piață cu ciubere și lemne de
CAP.1 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1484926337.html [Corola-blog/BlogPost/343124_a_344453]
-
caii”); „Paiața imperială împarte arginți/ și se strâmbă la lume:/ - Ave Caesar!” („Travaliu nocturn”); „De-atâta ambrozie și nectar,/ o să faci diabet -/ sâsâi Șarpele/ la urechea bărbatului dintâi./ Și-apoi, ce-ți veni să-ți dai coasta?/ O să te doară reumele/ la Potop” („Eden”). Poezie a viziunii, dominată pregnant de sentimentul sensibilității poetice la nivelul imaginarului. Autoarea găsește, de fiecare dată, cuvântul care „arde” în dualitatea ființei, acordând un loc important metaforei în formula poetică adoptată, cu acea dispoziție lingvistică aparte
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_amor_prohibit_al_florin_tene_1352051370.html [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
de fapt, pe care îl rostește într-o atmosferă adevărată, la un timp prezent, din care doar gândul mai zboară în trecut, spre un Adam nehotărât căruia i se adresează: „... ce-ți veni să-ți dai coasta? / O să te doară reumele / la Potop. / Ce-ai să faci cu nevasta? / Pentru conversație, / eu sunt cel ideal, / nu creatura antipatică / din fundal.” Acest volum, ca o altă „Conversație la Catedrală”, este la Mariana Cristescu ca o „Catedrală de lapte”, cu gândul la ceață
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
mă pregătesc de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-se mama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... Citește mai mult AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Cap. 1.La vârsta de 7 ani am inceput sa invat la școală primară din satulnatal. Menționez că datoriită sărăciei, a faptului că părinții mei aveaucasa ne
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
început să mă pregătesc de plecare, am îmbrăcat pantalonii care mi-i făcu-semama dintr-un sac Pe margini pantalonii aveau o dunga roșie și când erau pe mine parcă eram un "grneral". Când am fost gata, cu picioarele umflate de reuma, cu straița în spate, am pornit la ... XI. DOI PRIETENI", de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016. "DOI PRIETENI" În perioada anilor 2003-2009 mă găseam în America. Nu ma-m gândit ciciodată până atunci ci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ionel_cadar/canal [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
și juristul Musa Al Alami, comerciantul de textile Tawfik Wafa Dajani, istoricul Aref Al Aref, medicul dr Tawfik Kanaan și alții. În cartier au locuit și câteva familii evreiești , între care Rahel și Tzvi Schwartz și fiicele lor, Ruth și Reuma, cunoscute mai târziu ca Ruth Dayan, prima soție a lui Moshe Dayan, și Reuma Weizmann, soția generalului Ezer Weizman. Spre sfârșitul perioadei mandatului britanic, a crescut tensiunea interetnică în Ierusalim și în cartier și autoritățile britanice au plasat un gard
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
Aref, medicul dr Tawfik Kanaan și alții. În cartier au locuit și câteva familii evreiești , între care Rahel și Tzvi Schwartz și fiicele lor, Ruth și Reuma, cunoscute mai târziu ca Ruth Dayan, prima soție a lui Moshe Dayan, și Reuma Weizmann, soția generalului Ezer Weizman. Spre sfârșitul perioadei mandatului britanic, a crescut tensiunea interetnică în Ierusalim și în cartier și autoritățile britanice au plasat un gard de sârmă ghimpată în mijlocul străzii Baldwin (Baldovin de Flandra). În cursul Războiului arabo-evreiesc din
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
În urmă cu un an, dar n-ai apucat să-i dibui oamenii, mersul și firea. Părinții au plecat la băi (să nu te prind că te hlizești: am făcut-o special ca să-ți stârnesc porcia) spre a-și trata reumele, iar eu am rămas planton și om la toate, paznic de casă, curte și orătănii, drept pedeapsă pentru restanța pe care o am de dat În toamnă. Tata, În calitate de director de școală, a și anunțat În cancelarie că fiu-său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apa de la ploi și nu crește grâul. Stă acolo cu a doua nevastă, nu are lumină electrică, nici apă de băut. În vechiul lui căruț cu care vindea Înghețată și țuică pune două bidoane și, trăgând un picior bolnav de reume, Își ia apă de la un izvor aflat la dracu-n praznic. Desigur, ați băgat de seamă că astăzi am fost ceva mai trist - mă potopește amărăciunea și nu-mi dă pace crunta slăbiciune: m-am Întâlnit ieri cu Tatapopii. Târâia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
locul într- un asemenea mediu de gingășii aspre, de avînturi jugulate printr- un limbaj de factură expresionistă: „botoșei pentru noii născuți pentru îngerii lor protectori/ să alerge mai iute cu rugăciuni către Domnul// schimbă culorile după cum o dor șalele blestematele reume/ nu știi cînd vine rîndul brîndușii/ al măceșelor din tufele cu petale puține/ unde pui indigoul scorușilor verdele iazului” (Miludia croșetează din zori pînă-n seară). Același gust pentru rostirea severă transpare într-o suită de paradoxuri: „cunoașterea lui Dumnezeu/ stă
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
și stele”. „Ehei! Pentru un ban muncit cu greu, suporți și căldura, și frigul”. Asudă Costel și vara, dar și iarna. Mai ales iarna e greu, când afară sunt minus 20-25 de grade, iar în covăcie, 30, „atunci să vezi reumă după un timp”, mai ales dacă pe latura deschisă trage curentul „ca pe bițiclă”. Dar are noroc de muiere bună și harnică, de-l ajută mai tot timpul. Ba-i ține calul de copite, ba-i dă la mână uneltele
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
mult: o cupă de cristal. A participat opt ani la rând la Festivalul Berii din oraș, unde și-a câștigat un renume binemeritat, tocmai pentru caii săi și frumoasele sale trăsuri. Are și o vârstă nea Traian, ceva probleme cu „reuma, bat-o s-o bată”, dar în ciuda celor 72 de ani bătuți pe muchie nu se lasă cu una cu două. „La ultimu’ festival nu s-a ieșit cu căruțele”, îmi spune, „dar m-or chema la ălălalt”, zice și
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
Cu neputință. Artrita reumatoidă e una, iar reumatismul poliarticular acut e cu totul altceva. Patogenia, simptomatologia, tratamentul și evoluția lor ne spun că avem de-a face cu două boli complet diferite, a căror singură asemănare stă în apariția radicalului "reuma" în numele lor. Nu am intenția de a insinua că traducerea Ioanei Dinescu nu ar fi bună. Dimpotrivă, varianta românească a lexiconului e fluentă, plăcută și firească, lucru cu atît mai îmbucurător cu cît e vorba de o traducere din limba
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
1947 și are trei copii. Ea este oarecum conștientă de inadecvarea ghidușiilor amoroase la vârsta pe care o declară: "Cupidon ce se amuză cu-orice suflet muritor/ ne-a atins - amor tomnatic - cu-al pasiunii cald fior/ Nu contează că reuma ne-afectează grav cocoașa..." (Joc ilar). Totuși, poeta nu se descurajează niciodată și, când nu flirtează, își povestește flirturile de altădată, inclusiv unul de la Techirghiol, unde se afla probabil la băi... "La căsuțe-am înnoptat/ Cu patos ne-am alintat
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
mestece boabe de piper. „Nu-i Anna Karenina, bătrâne, nu-i nici Război și pace. Se liniștește și fără să-ți tragă una după ceafă Își vede de disperările lui. Elanurile tinereții sunt stinse În oase, de dinții ascuțiți ai reumelor. Fierea se umflă lângă ficat, cute se așază sub fiece ochi. E vremea marilor oboseli. În gara de provincie (În sala de așteptare Întunecată) te așteaptă poetul. Amintirile verii, ucise sub nuc, colț cu Silvestru. Îl Îmbraci complice În mantia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lui Aram, 22. pe Chesed, pe Hazo, pe Pildaș, pe Iidlaf și pe Betuel. 23. Betuel a născut pe Rebeca. Aceștia sunt cei opt fii, pe care i-a născut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. 24. Țiitoarea lui, numită Reuma, a născut și ea pe Tebah, Gaham, Tahaș și Maaca. $23 1. Viața Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani: aceștia sunt anii vieții Sarei. 2. Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în țara Canaan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
povestește Ștefan Aurel Drăgan - îmi tot făcea cu ochiul un semn nedeslușit, / dar nu-ndrăznea să mă subjuge / ...de la o vreme stă tolănită/ pe proaspăta brazdă a timpului...“ „Zăpada se va repezi spre aer / unde nu va fi aplaudată, / doar reumele și nasul roșu / dacă ar interveni...“ „Secera din cer își pierde vremea / râzând ca o nebună și aruncând cu ger.“ „Lângă uliță gângure nepătrunsul / câștigând cu rușine câte un petic.“ „Piatra-și trase glugă albă peste creștet - / moment solemn de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și eclipsată în ceața veacurilor, imperceptibilă pentru mințile exacte și accesibilă spiritelor vizionare poate într-un fel nevrozate. Așa se explică faptul că Muma-Zeiță se mișcă într-un ritual de descântec; toate poemele sunt, de fapt, niște descântece: "Descântece de reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îl mișcă scenic: eroul gesticulează, își trăiește rolul cu sinceritate, este când înțelept, când insensibil, otrăvind tot ce se apropie de el, tot ce atinge. Poetul, așa cum am mai spus, cuprinde în poeme datini și obiceiuri. Bunăoară, parafrazează "Descântecul de reumă", descrie jocul călușarilor, sau, ca altădată, Caloianul. Călușarii sunt descriși în ritmica dansului. Poetul îi desprinde parcă din vadurile de foc ale aștrilor și jocul devine un spectacol de linii și mișcări: "Se zvârcolesc de friguri monahii dansatori isterici și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
moarte'mi este numai silă)/ eu împletesc cununi de imortele// pentru o ipotetică copilă./ Dar vai, ce catastrofice belele/ adastă omenirea imbecilă!". Sau rama tulburătoarei confesiuni care îi anticipează destinul biologic: Poți să-ți spun că sunt sănătos, deși am reumă,/ podagră, precum și un mic cancer./ Fac necontenite progrese în domeniul/ atât de labil, de alunecos și riscant/ al poeziei. Am ajuns atât de aproape/ de perfecțiune, încât nu scriu nimic/ Dar în fine,/ destul despre asta. Mă întreb ce-ți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pacienții peste 60 de ani în condițiile unei bune capacități de efort. 13.2. Modificări valvulare frecvente la vârstnici În contextul general al îmbătrânirii populației și al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]