125,387 matches
-
cum sînt clopoțeii de pe scufa măscăriciului. Să fi înțeles ei ce voiam eu să înțeleagă? Pe urmă toți ne-am luat rolul în serios. Nora Iuga, decana de vîrstă a tuturor doamnelor poeziei românești, a făcut o succintă trecere în revistă a direcțiilor și formulelor de expresie pe care le abordează poezia românească de ultimă oră. Recitalul poetic a început cu vocea lui Teodor Dună, caldă, emoționată care a electrizat sala - observați că și stilul meu s-a schimbat -, citind în
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
îi mulțumim Vienei că ne-a răsfățat cu splendorile ei și lui Helmuth Madritsch care a spus că a asistat la cea mai frumoasă seară de poezie, îi mulțumim Claudiei Nistor că a scris cîteva rînduri entuziaste despre noi pentru revista ,Orizont". Oare de ce doamna Carmen Bendovski, directoarea Institutului Cultural din Viena, nu ne-a onorat seara de poezie cu prezența Domniei Sale. De ce se face deodată frig în trenul care ne aduce acasă?
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
Marina Constantinescu Festivalul Enescu 2005 s-a încheiat de ceva vreme. Ați putut citi în paginile revistei, ca întotdeauna pe perioada festivalului, cronici, însemnări, analize, la cald, la rece, puncte de vedere despre absolut tot ce a fost important. Un tur de forță impresionant, o atitudine exemplară a colaboratorilor noștri Elena Zottoviceanu, Ada Brumaru, Dumitru Avakian, Valentina
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
fost la zi, chiar dacă pentru asta a fost nevoie de efort susținut timp de aproape o lună, zi și noapte. Vreau să le mulțumesc din nou, aici, pentru respectul și prețuirea pe care le au față de valori, de profesiune, de revista noastră. La fiecare ediție a Festivalului am crezut că vor primi un semn și din partea organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
vor primi un semn și din partea organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a lăsat. Cum am așteptat, iarăși firesc, un gest față de revistă pentru implicarea fantastică în ceea ce ține de memoria Festivalului, deși nu sîntem o revistă de specialitate. Nu a venit nicioadată nimic. Nici un telefon, nici un cuvînt, aruncat măcar în vîntul toamnei, nici o scrisoare, fie și tîrzie. Nu am figurat niciodată printre
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a lăsat. Cum am așteptat, iarăși firesc, un gest față de revistă pentru implicarea fantastică în ceea ce ține de memoria Festivalului, deși nu sîntem o revistă de specialitate. Nu a venit nicioadată nimic. Nici un telefon, nici un cuvînt, aruncat măcar în vîntul toamnei, nici o scrisoare, fie și tîrzie. Nu am figurat niciodată printre partenerii media, deși s-a putut observa, de ediții întregi, cu ochiul liber, că
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
într-un fel sau altul, să se simtă bine." A treia secvență. Ne îndreptăm spre hotel. E seară și ploaia, care nu contenește de trei zile, a încetat. Îl ajut să scoată din mașină darurile primite de la cititori: cărți, broșuri, reviste... Se pare că cititorii dumneavoastră sunt toți autori, îi spun în timp ce-i trec pungile de plastic. Bănuiesc că o să le lăsați pe toate la hotel." Se animă brusc și îmi povestește că în timpul vizitei lui Evtușenko în Columbia toți poeții
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
se mai știa, dar marea surpriză a fost Vladimir Streinu, și el denunțător"), se pare că în realitate lucrurile au stat altfel. Vladimir Streinu nu a fost un colaborator, ci o victimă a Securității. într-unul dintre numerele viitoare ale revistei noastre vor fi publicate documente din arhiva CNSAS. (T.U.)
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
C.D. Zeletin Elegantul număr 3 al revistei ,Connaisseur" din 12-18 august a.c. (care ,se distribuie împreună cu "Averea", "Ziua" și "Gardianul"") cuprinde la pagina 19 articolul domnului Cosmin Zidurean, Umbra lui Marcel Proust la Corcova. Am dat să-l citesc imediat, cu sufletul pătruns atât de ecourile pe
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente, DGLR vine
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Ștefan Agopian, Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Radu Cosașu, Gheorghe Crăciun, I.P. Culianu și alți autori care tocmai ei fac gloria unui dicționar, expediați grosolan, minimalizați prin abordare, subevaluați în verdict. La fel se întîmplă și cu revistele Contrafort, Contrapunct și Dilema; ,confiscare canonică în beneficiul grupării de la Caiete critice", o spune verde-n față P. Cernat. Dan C. Mihăilescu e la fel de categoric: , Pe cât de mari sunt meritele dicționarului, care beneficiază de oameni perfecți profesional în context, precum
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Hagiul, o scriere submediocră. Un moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de acest gen. Pe primul loc se situează romanul Manoil al lui Dimitrie Bolintineanu, publicat, mai întâi în revista România literară. Tot în revista lui Vasile Alecsandri se mai tipăresc, sub formă de foiletoane, romanele Serile de toamnă la țară de A. Cantacuzin și Logofătul Baptiste Vereli de V. Alisandrescu, cel ce va semna mai târziu V. A. Urechia
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
moment însemnat în apariția romanului românesc l-a înscris anul 1855, în care apar mai multe scrieri de acest gen. Pe primul loc se situează romanul Manoil al lui Dimitrie Bolintineanu, publicat, mai întâi în revista România literară. Tot în revista lui Vasile Alecsandri se mai tipăresc, sub formă de foiletoane, romanele Serile de toamnă la țară de A. Cantacuzin și Logofătul Baptiste Vereli de V. Alisandrescu, cel ce va semna mai târziu V. A. Urechia. Acesta publică, tot în 1855
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
de Coliba unchiului Tom de Harriet Beecher-Stowe. Potrivit datelor de istorie literară, D. Bolintineanu avea scris romanul Manoil cu câțiva ani mai înainte. în primul număr din România literară, apărut în februarie 1852, publică un fragment din acest roman, dar revista nu a mai putut continua, fiind interzisă de cenzură. în anul următor, George Sion a intenționat să publice romanul lui D. Bolintineanu într-un volum aparte, prezentându-l elogios prin articolul Manuel sau Căderea și înălțarea omului prin femeie, apărut
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
a susține toate astea, ea și-a dezvoltat atît de utila funcție a ubicuității și, conform proiectului, instrumentează totul: merge la atelier, trezește conștiințe, activează memoria, provoacă imagini, încheagă discursuri de forme, își animă colegii, dă telefoane, scrie, își plastifiază revista, o distribuie, crede, se revoltă, speră, visează și, din cînd în cînd, organizează expoziții mari și decisive. De data aceasta, în Sala rondă de la Etaj ž, dacă s-o mai numi așa, adică în inima MNAC-ului, și asta pentru că
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
fervent, a scris o viață a lui Iisus (Storia di Cristo, 1921), dar și un manual de ,diabologie" (Il diabolo. Appunti per una futura diabologia, 1953). A pus umărul la propășirea mișcării de avangardă (suținătorii ei s-au adunat în jurul revistei ,La Voce", fondată și condusă de Giuseppe Prezzolini) pe care mai tîrziu a repudiat-o, iar în anii '30 a fost un adept al lui Mussolini căruia îi dedică Storia della letteratura italiana. Duecento e Trecento (1937), primul (și singurul
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
et Abélard, în traducerea și prezentarea lui Sylvain Piron, si Héloďse. L'amour et le savoir de Guy Lobrichon. ,Noua istorie", termen folosit pentru prima dată de Jacques Le Goff și de emulii săi, grupați în anii '80 în redacția revistei Annales. Économies, Sociétés, Civilisations, a impus, pe lângă interesul arătat realității sociale și tematica axată pe grupurile sociale și pe continuitățile, permanentele și evoluțiile lente, privilegierea ca domeniu de cercetare a Evului Mediu. Astfel, din perspectiva ,noii istorii", cele două volume
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
coridoare, printre șirurile de scaune din stal și de-a lungul pereților, se aliniau polițiști, în uniforma lor verde și cenușie. Deodată memoria, uneori mare șugubeață, mi-a readus în minte chipuri de polițiști din Lisabona așa cum îi arătau caricatural revistele muzicale puse pe timpuri în scenă de către ansambluri teatrale portugheze la vechiul Coliseu din Porto Alegre. (Mai târziu am aflat că un post de poliție era instalat permanent în subsolul teatrului lisabonez.) Din ochi am căutat-o și găsit-o
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
pe Al. Ciurea, O.C. Tăslăuanu, Ilarie Chendi, Goga se antrenează cu toți aceștia în activitatea Societății de lectură ,Petru Maior", înființată la universitatea budapestană de studenții români care învățau aici. În acest timp s-au pus bazele apariției unei reviste de literatură și cultură românească, Luceafărul, unde publicau regulat studenții în Litere și Filozofie și se înregistrau aspecte de la ședințele și activitatea Societății de lectură. Practic, debutul propriu-zis al lui Goga s-a petrecut în aceste împrejurări favorabile, majoritatea poeziilor
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
Nora Iuga Voi scriitorii, mai ales poeții, sîntem ființe nobile, cel puțin așa ne place să credem. Nu, nu vă grăbiți să mă contraziceți, aveți tot timpul s-o faceți mai tîrziu. îmi amintesc de o anchetă apărută într-o revistă bucureșteană. Nu mai țin minte dacă era înainte sau după revoluție, dar asta oricum nu contează pentru că apartenența poetului la partidul sîngelui albastru este definitivă și totală ca zidul chinezesc sau ca frumoasele brațe absente ale lui Venus din Milo
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
și eu fac pe deșteapta vînzînd castraveți la grădinar. Da, am ajuns să recunosc că eu ca poet nu pot exista fără cititor abia după ce mi s-a interzis vreme de 8 ani să public un singur rînd în vreo revistă sau în vreo carte. Aveam deja 40 de ani și nu-mi apăruseră decît două volume de poezie. Atunci am înțeles că nu poate exista poet fără cititor, cum propriul meu chip nu poate exista pentru mine fără oglindă. Și
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
introduce cititorii în zorii civilizației creștine, oferă o idee despre mentalitățile, genurile și speciile literare cultivate în epocă, vorbește despre formele de organizare politică și socială specifice anului 1000, urmează pașii făcuți în gîndirea teologică, filozofică și științifică, trece în revistă progresele realizate în planul tehnologiei. Nu întîmplător, volumul se încheie cu apariția plină de poezie și mister a unui personaj care va marca secolele care vor urma, devenind un simbol pentru istoria europeană a Evului Mediu: cavalerul îmbrăcat în armură
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
Ion Simuț Prezent cu studii și articole în revistele literare clujene, debutant în 1995 cu volumul de poezii Elegii întâmplătoare, autor al volumului Eminescu și Novalis. Paradigme romantice (1999), Ștefan Melancu propune în 2001 o exegeză ferventă asupra pamfletului arghezian, sub titlul Apocalipsa cuvântului, recomandată de Nicolae Balotă. Structura
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
care au mai puține cărți, fiindcă preferă să navigheze pe internet, să meargă la cinematograf etc. LVR - Cum ați ales numele Talisman pentru editura dumneavoastră? EF - Când am fondat editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica în special scriitori americani, creată în 1928, se numea Talisman. Publicăm în special poezie, în proporție de 90 %, dar și critică, eseuri, și ocazional ficțiune. Cei care scriu ficțiuni sunt publicați de edituri comerciale, de aceea
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
asupra poemelor colaj - pe care le-ați făcut și în germană și acum iată, și în română.Cum funcționează mecanismul elaborării lor în cele două limbi? H.M: Funcționează așa cum funcționează mecanismul scrisului. Diferența este următoarea: cuvintele sunt tăiate din reviste și ele ,există" ca material, nu vin ,din cap" ci le am în fața ochilor. Dar pînă la urmă tot trebuie să fac o alegere între ce iau în considerare și ce nu, după aceea textul își caută drumul lui, sunt
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]