131 matches
-
acestui schimb de păreri putînd sta la baza aprecierii critice a lui Caragiale vis-à-vis de arhitectura nouă a palatului Cotroceni ("stil destul de îndoielnic... imposibil să găsești o linie dominantă... un punct de reazim logic"...). Prin Lecomte du Nouy, în vremea revizoratului din Vâlcea și Argeș, Caragiale a cunoscut pe ajutorul acestuia, Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
lei, 130 lei chiria localului, 20 lei combustibil, 19 lei iluminat și cheltuieli de cancelarie), nu se găseau. Învățătorul era plătit de stat; salariul anual era de 1566 lei, câte 130,50 lei lunar. Se încasa prin chitanțe trimise de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care le plătea perceptorul care mai totdeauna nu avea bani, așa că se dădea câte 20, 10 sau 5 lei - erai la cheremul lui, rămâneai în restanță. Se pare că neînțelegerile dintre primărie și școală, adică învățătorul Gh.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în 1921, directorul Gh. Postoi a intervenit la organele ierarhică superioare pentru împroprietărirea școlii din Lunca. În acest sensă s-a adresat ierarhică organelor competente, începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alesă pe timp de vară. Dl Gh. Postoiu face cursuri de adulți având la aceste cursuri 2-3 secții. în afară de acestea, dl Gh. Postoiu are două ateliere: unul de lemnărie și unul de țesătorie, ambele în funcțiune. Se va interveni la revizorat pentru a se da aprobarea de funcționarea și plata maiștrilor. În atelierul de țesătorie am găsit pe dna Irodia Iacobeanu, lucrând cu fetele un covor. La atelierul de lemnărie, copiii lucrează mese, scaune și la tâmplăria școlii noi și reparații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părinții care nu-și trimiteau copiii la coală, trimisă de învățător la Primăria comunei Filipeni la 28 septembrie 1884. Lista conține 24 nume. Avertismentele au fost trimise și sunt semnate de părinți de luare la cunoștință. B) Corespondența Școlii cu Revizoratul școlar când învățător era Gheorghe Postoi.2 a) Regulamentul pentru introducerea instrucției militare în școli. Un număr de școli, printre care și Școala Lunca, nu-și procuraser „librete” pentru elevi (carnete). Li se atrage atenția învățătorilor b) Apelul nominal pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lintei”, „una dintre cele mai nutritive” se zice în adresă. h) Adresa Revizorului din 28 martie 1907: „Zamfira Borcea este numit maistru de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa Revizoratului, când examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Institutului academic din Iași ca suplinitor. După scrupulele sale pedagogice, provoacă aici protestul total al elevilor și este nevoit să se retragă. În iunie 1875, este numit revizor școlar pe două județe ; Iași și Vaslui. Câștigul lui Eminescu din urma revizoratului este dublă; odată prin cunoașterea stării sociale a țăranului român, apoi îl cunoaște la sfârșitul lunii iulie 1875, pe Ion Creangă fiind în revizie la școala din Păcurari, unde preda acesta. Atunci a înțeles Eminescu, că se află în fața celui
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente aflăm chiar tematica unora dintre șezătorile organizate. În 25 noiembrie 1915, de pildă, Școala primară din comuna Roșiori raportează revizoratului că a început o nouă serie de șezători populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
specificul nostru popular și național prin școală, înscriindu-se în gama izvoarelor de inspirație pentru mobilier și alte creații de artă. Până la primul război mondial orașul se îmbogățise cu o căpitănie, o judecătorie, un notariat, o vistierie, o jandarmerie, un revizorat, un oficiu poștal și telegrafic (1909), iar între cele două războaie, în perioada ce a urmat Unirii de la 1918, dezvoltarea sa sub aspect economic, social și cultural, a făcut să devină capitala județului Câmpulung, unitate administrativă în limitele fostului Ocol
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului Zbuciumată a fost viața trăită de mine, după ce am ieșit de pe băncile școlii normale din Câmpulung Muscel. Timp de patru ani am cerșit la Revizoratul școlar Muscel un post de învățător suplinitor. Prin 1934 era revizor școlar pe județul Muscel, institutorul Vasile Ganea din Câmpulung iar inspector școlar învățătorul Mucenic Comăndășescu de la Poenărei. Ambii erau liberali și cadre didactice deosebite. Prefect al județului era Gogu
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Muscel, institutorul Vasile Ganea din Câmpulung iar inspector școlar învățătorul Mucenic Comăndășescu de la Poenărei. Ambii erau liberali și cadre didactice deosebite. Prefect al județului era Gogu Ionescu-Baștea din Rucăr, de asemenea liberal. Am făcut o cerere și am adresat-o Revizoratului școlar Muscel. Când ea a ajuns la revizor - care fusese învățător la Rucăr și îl avusese pe tata soldat în plutonul său în luptele de la Pravăț, în încleștarea aprigă din toamna lui !916 - acesta a telefonat la Primăria din Rucăr
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
fusese învățător la Rucăr și îl avusese pe tata soldat în plutonul său în luptele de la Pravăț, în încleștarea aprigă din toamna lui !916 - acesta a telefonat la Primăria din Rucăr și m-a anunțat să mă prezint urgent la revizorat. Mi-a povestit cum l-a cunoscut pe tata și mi-a cerut să-i urmez calea de va fi nevoie de un nou război. Parcă a avut gura aurită, pentru așa mă va duce destinul nu peste mult timp
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Mă și dusesem la Sătic pentru a vedea școala și a mă interesa de o gazdă pentru vreme rea. Nu începuseră cursurile. Peste două zile, revizorul Ganea m-a poftit prin omul de serviciu de la Primărie, să mă prezint la Revizorat. Am plecat imediat pe jos, peste Pravăț, cum mergeam mai mereu la oraș, așa-i ziceam noi Câmpulungului. M-a impresionat întâlnirea de acum, una de suflet și de inimă cu dl. Revizor, un amestec de sobrietate profesională cu confesiunea
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
limba maghiară. În orele de școală (8-12) ședeam în clasă și repetam în limba lui Petofi și Ianoș, gazda mea care, deși trecuse prin școala de la Ugra, nu știa o boabă românește. Ceva mai târziu, bag seama că cineva anunțase revizoratul școlar de la Plasa Frumoasă, pentru că într-o dimineață, mă pomenesc cu un domn care se recomandă Georgescu, subrevizor școlar de plasă. „Unde-ți sunt elevii, domnule învățător? „I-am trimis acasă, domnule revizor, le-am dat „vacanță regonală” cum scrie
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
un marș al lui Gr. Scorpan . Spre seară, În jurul orei opt și jumătate, garnizoana orașului urma să organizeze retragerea cu torțe, luminarea orașului fiind obligatorie . În școlile rurale, serbarea de 10 mai era organizată de Învățători după recomandările venite de la revizoratul școlar. Cu această ocazie, elevii, Îmbrăcați În haine de sărbătoare, participau la oficierea Sfintei liturghii și la Te Deum-ul organizat În incinta bisericii, Încheiat cu intonarea Imnului regal și a altor cântece: Mulți ani glorioși trăiască, Trăiască Regele. Învățătorul ținea
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
P.T.T. Cluj 16.03.1922 - 31.08.1922 impiegat Primăria Municipiului Cluj 15.10.1923 - 31.12.1923 diurnist Chestura poliției Brașov 01.11.1925 - 01.12.1926 sergent oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929 învățător Muzeul Etnografic Cluj 01.10.1929 - 01.03.1940 preparator - șef lucrări Institutul Central de Statistică București 01.04.1940 - 31
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am înscris la Universitatea din Cluj. și aici, ca și la Brașov, se punea problema mijloacelor de trai. Am fost numit învățător într-un sat din Județul Someș (căruia i-am făcut și o monografie) și detașat ca secretar la Revizoratul școlar din orașul Cluj. Puteam spune că am un seviciu. Dar unde să urmez și ce să fac? De multă vreme îmi încolțise în minte un studiu etnografic asupra satului meu natal. Dar cum să-l fac? Nu aveam nici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cronologia apariției. În final sunt reproduse lista explicativă de cuvinte, atribuită de K. lui Creangă, și, în premieră, dar cu tiraj dirijat, poveștile licențioase. În paralel editorul s-a preocupat de Eminescu, publicând documente și comentarii privitoare la perioada de revizorat școlar, jurnalistica de la Iași, boala, relațiile cu Maiorescu, ideile pedagogice etc. Deși nu e menționat decât la mulțumiri, K. poate fi socotit coautorul ediției M. Eminescu, Scrieri politice și literare, I, apărută în 1905 sub semnătura exclusivă a lui I.
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
Grigore (2.VI.1909, Ohabița, j. Caraș-Severin - 9.IX.1960, Timișoara), poet. Este al zecelea copil al Mariei (n. Ursu) și al lui Ion Bugarin, țărani. B. a urmat gimnaziul și școala normală în Caransebeș. A fost învățător, secretar al Revizoratului școlar din Lugoj, funcționar al Inspectoratului școlar regional Timișoara. Descoperind încă din școală, prin Nichifor Crainic, poezia „șesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
să te apleci și să săruți palma de răcoare pe care ți-o întindea Dumnezeu. Și nu întâmplător fiindcă ceva mai sus niște călugări făcuseră schit în jurul unui Izvor al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
poarta chiar inspectorul în persoană, i-am spus ce dorim, ne-a invitat pe prispă (că masa era pe altă direcție), ne-a dat câte o coală de hârtie, toc și cerneală pentru cerere iar el a scris la fiecare:"Revizoratul școlar Ismail, pentru numiri de învățători suplinitori" și a semnat. Noi credeam că l-am apucat pe Dumnezeu de picior, însă apostila aceea era cam în felul oracolului de la Delphi, a preotesei Pithia. Nu spunea nimic nici preoteasa dar nici
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Galați iată-ne coborînd de pe vapor la Ismail unde nu cunoșteam pe nimeni, nimeni. Pe stradă se vorbea mai mult rusește. Orașul, mai mare ca Tecuciul, foarte curat, cu multe parcuri și biserici, așezat pe partea stângă a Dunării. La revizoratul școlar sunase demult ora închiderii așa că am luat direcția căminului învățătorilor. Căminul avea mai bine de 20 de paturi într-o sală mare peste care era stăpân un profesor de muzică, Colurub. Acest cămin era de fapt proprietatea Asociației Județene
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
directă îndreptare pe scândurile podinei muzicale. Masa era conform vecinătății, ecumenică: apă, pâine, mere sau prune uscate. Ei, și ce-i cu asta? Nu eram noi tineri și plini de speranțe și siguri că după azi vine și mâine ?... Secretarul revizoratului era un tânăr pe numele său Ion Uzunov. Avea o soție înaltă, frumoasă și foarte bună. În bunătate se întreceau amândoi. Le era milă de noi, dar mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Matei, Ionescu N. Viezure, Maniu Teodor și lista continua până-n a suta mie pană. Cu masa am rezolvat-o cu har și cu aprobarea seminarului "Melchisedec Episcopul" care avea și o cantină, așa că mai toată ziulica eram de strajă la revizorat ba, la nevoie, conțopiști voluntari la scris și la ce mai era nevoie. Și cum o minune are nevoie de o zi specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]