51 matches
-
intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, anularea acestora putând fi dedusă spre soluționare instanței judecătorești competente în termen de un an de la emitere, aceste prevederi constituind fundamentul principiului revocabilității actelor administrative, conform art. 21 și 52 din Constituție. Se arată că principiul revocabilității actelor normative este un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită; în acest sens se face trimitere la Decizia Curții
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
de autoritățile emitente, anularea acestora putând fi dedusă spre soluționare instanței judecătorești competente în termen de un an de la emitere, aceste prevederi constituind fundamentul principiului revocabilității actelor administrative, conform art. 21 și 52 din Constituție. Se arată că principiul revocabilității actelor normative este un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită; în acest sens se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016. Revocarea este justificată de un interes public
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
din 26 octombrie 2016, paragraful 49, Curtea a statuat că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie calea prin intermediul căreia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autorității emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate, întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului. Principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită (art. 21 și 52 din Constituție) și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004]. Jurisprudența a
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
în circuitul juridic și a produs sau nu efecte juridice. Din moment ce organul emitent îl desființează pentru motive anterioare emiterii sale (nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională), această retragere are natura juridică a unei revocări. Însă principiul revocabilității actelor administrative nu este unul absolut, el cunoaște și excepții, printre acestea numărându-se și actele administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
consecință firească a desființării titlului. Prin urmare, indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate. ... 28. Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare constituțională implicită în art. 21 și 52 din Constituție, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în mod implicit în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii cu consacrare constituțională. În acest
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
cuprinse, de asemenea, în mod implicit în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii cu consacrare constituțională. În acest sens, Curtea reține art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, care conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil și produce efecte juridice, principiul securității juridice interzice revocarea lui chiar de către emitent. ... 29. Curtea reține că trebuie realizată o diferențiere între, pe de o parte
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
stabilit. ... 31. Având în vedere cele expuse, art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011 încalcă art. 21 și 52 coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire la exigențele constituționale privind limitele principiului revocabilității actului administrativ individual, fiind constituțional numai în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. ... 32. Prin urmare, este exclusă competența autorității publice emitente de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
respectiv cerința independenței față de executiv și față de părți. ... 10. Se mai arată că există și un alt principiu care trebuie să caracterizeze actul emis de autoritățile administrativ-jurisdicționale, și anume acela că actul administrativ-jurisdicțional este exceptat de la principiul revocabilității actelor administrative. Acest principiu nu are aplicare în cazul actelor emise de comisia județeană, întrucât, conform dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 18/1991, comisia județeană poate revoca propria hotărâre, măsură inadmisibilă în cazul actelor administrativ-jurisdicționale, ceea ce constituie încă un
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
rezultată din actul translativ al dreptului de proprietate. ... 65. Prima orientare jurisprudențială este în deplină concordanță cu practica administrativă constantă a direcțiilor de impozite și taxe locale. ... 66. În materia dreptului public, principiul autonomiei de voință și corolarul acestuia, regula revocabilității actelor juridice unilaterale, cunosc serioase limitări, astfel încât nu se poate accepta ca, după ce în temeiul declarației inițiale s-a determinat baza de impunere care concură la stabilirea impozitului pe clădiri nerezidențiale datorat pentru un întreg an fiscal, contribuabilul
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
an de la data emiterii lui. Aceasta înseamnă că în perioada de 1 an de la emiterea actului administrativ, datorită faptului că actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, împrejurare care înlătură de la aplicare principiul revocabilității actelor administrative, emitentul este obligat să se adreseze instanței de judecată pentru anularea lui. Odată împlinit termenul de 1 an, autoritatea emitentă este decăzută din dreptul de a acționa, dezechilibrul dintre principiul legalității actelor administrative și cel al stabilității raporturilor
DECIZIA nr. 88 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294111]
-
administrativ a titlului de doctor, dar și sub aspectul instituțiilor revocării/retragerii și anulării titlului, instituții avute în vedere de către legiuitor în procesul de modificare a Legii nr. 1/2011. ... 8. Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a statuat că principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal [art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
Curții Constituționale nr. 448 din 29 octombrie 2013. ... 15. În concluzie, arată autorul, prevederile legale criticate nu respectă art. 1 alin. (5) din Constituție cu privire la criteriile de calitate ale legii - claritate precizie și previzibilitate - și aduc atingere principiului revocabilității actelor administrative, securității și stabilității raporturilor juridice în ceea ce privește procedura de retragere a titlului de doctor. ... 16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Măsura retragerii
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
civil și nu a produs efecte juridice. Motivele de neconstituționalitate formulate cu acel prilej sunt similare celor din prezenta cauză, respectiv lipsa de rigoare și previzibilitate a textului supus controlului, care aduce atingere principiului securității juridice, precum și încălcarea principiului revocabilității actelor administrative, cu referire la cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016. ... 25. În motivarea Deciziei nr. 364 din 8 iunie
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
cu caracter administrativ. ... 26. De asemenea, Curtea a observat că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, constituie consacrarea legislativă a principiului revocabilității actelor administrative, conținând norme de procedură ce instituie calea prin intermediul căreia pot fi supuse controlului de legalitate, la cererea autorității emitente, actele administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
au produs efecte juridice nu mai pot fi revocate de autoritățile emitente, constatarea nulității sau anularea acestora putând fi dispusă numai de instanța judecătorească competentă prin introducerea unei acțiuni în termen de un an de la data emiterii actului. Principiul revocabilității actelor administrative este, alături de principiul legalității, un principiu de bază al regimului juridic al actelor administrative, având consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție și suport legal în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Jurisprudența
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
în circuitul juridic și a produs sau nu efecte juridice. Din moment ce organul emitent îl desființează pentru motive anterioare emiterii sale (nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională), această retragere are natura juridică a unei revocări. Însă principiul revocabilității actelor administrative nu este unul absolut, ci cunoaște și excepții, printre acestea numărându-se și actele administrative individuale care au intrat în circuitul civil și au generat drepturi subiective garantate de lege, care nu pot fi revocate, ci doar anulate
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
se realizeze exclusiv de o instanță judecătorească. Indiferent de denumirea lor, actele administrative, odată intrate în circuitul civil, se anulează de instanța judecătorească, și nu de instituția emitentă, tocmai pentru că ele nu mai pot fi revocate. ... 32. Dacă principiul revocabilității actelor administrative are o consacrare implicită în art. 21 și 52 din Constituție, excepțiile de la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii constituționale. ... 33. În acest sens, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
la acestea sunt cuprinse, de asemenea, în aceleași prevederi coroborate cu alte valori, exigențe și principii constituționale. ... 33. În acest sens, Curtea a reținut că art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta de securitate juridică, conturează conținutul și limitele revocabilității actelor administrative. Astfel, odată ce un act administrativ a intrat în circuitul civil și produce efecte juridice, principiul securității juridice interzice revocarea lui chiar de către emitent. ... 34. Curtea a reținut că trebuie realizată o diferențiere între anularea titlului de
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
Pentru toate cele anterior expuse, Curtea a reținut că art. 170 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1/2011 încalcă art. 21 și 52 coroborate cu art. 1 alin. (5) din Constituție cu referire la exigențele constituționale privind limitele principiului revocabilității actului administrativ individual, fiind constituțional numai în măsura în care se referă la retragerea titlului de doctor care nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte juridice. ... 37. Prin urmare, Curtea a reținut că este exclusă competența
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
textul de lege criticat se folosește termenul "revizuire", în realitate legiuitorul a avut în vedere termenul "revocare". "Astfel se dă posibilitatea unui organ administrativ de a reveni asupra propriilor acte, emise însă cu nerespectarea prevederilor legale, în concordanță cu principiul revocabilității actelor administrative. Acest principiu apare că un efect firesc al trăsăturilor administrației publice, care trebuie să dea dovadă de elasticitate și nu de birocratizare în activitatea pe care o desfășoară". De asemenea, se arată că, deoarece nu se poate "invocă
DECIZIE nr. 56 din 22 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129730_a_131059]
-
birocratizare în activitatea pe care o desfășoară". De asemenea, se arată că, deoarece nu se poate "invocă principiul neretroactivității legii pentru păstrarea unor drepturi dobândite cu încălcarea dispozițiilor legale, în sistemul românesc actual, s-a admis în mod constant principiul revocabilității actelor administrative, sub condiția existenței posibilității acțiunii în contencios administrativ, condiție realizată prin alin. (3) al art. 13 din Decretul-lege nr. 118/1990 ". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 56 din 22 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129730_a_131059]
-
textul de lege criticat se folosește termenul "revizuire", în realitate legiuitorul a avut în vedere termenul "revocare". "Astfel, se dă posibilitatea unui organ administrativ de a reveni asupra propriilor acte, emise însă cu nerespectarea prevederilor legale, în concordanță cu principiul revocabilității actelor administrative. Acest principiu apare că un efect firesc al trăsăturilor administrației publice care trebuie să dea dovadă de elasticitate și nu de birocratizare în activitatea pe care o desfășoară." De asemenea, se arată că, deoarece nu se poate "invocă
DECIZIE nr. 55 din 22 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129718_a_131047]
-
birocratizare în activitatea pe care o desfășoară." De asemenea, se arată că, deoarece nu se poate "invocă principiul neretroactivității legii pentru păstrarea unor drepturi dobândite cu încălcarea dispozițiilor legale, în sistemul românesc actual, s-a admis în mod constant, principiul revocabilității actelor administrative, sub condiția existenței posibilității acțiunii în contencios administrativ, condiție realizată prin alin. (3) al art. 13 din Decretul-lege nr. 118/1990 ". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 55 din 22 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129718_a_131047]
-
nu poate fi revocat prin voința doar a uneia din părți. Numai în mod excepțional legea admite uneori denunțarea unilaterală a unui contract sau părțile pot conveni în acest sens. Articolul 969 alineatul 2 din Codul civil de la 1864, prevede revocabilitatea prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege a convențiilor. Astfel, pot fi denunțate unilateral, în puterea legii, donațiile între soți în timpul căsătoriei (art. 937 din Codul civil de la 1864), contractul de locațiune fără termen (art. 1346 din Codul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]