81 matches
-
se concentrau pe regina României, ca romancier mi-am permis să întocmesc, să fabulez uneori, să analizez alteori stările sufletești posibile, să mă chinuiesc pentru a da o arhitectură cât mai coerentă alegoriei acestei povești de dezamăgire, dragoste, cinism politic, revoluționarism, răbufnire de sentimente, nevoie umană de mângâiere și minciună, etc. și să prezint „cronica apocrifă a unei iubiri imaginate” dintre regină și Ion C. Brătianu, cel care, în ciuda soțului ei, îi dă și satisfacția impunerii unor politici liberale, dar și
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dialog_fluviu_cu_batr_george_roca_1342867994.html [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
rămân, ceea ce face să se ițească la haijin-romancierul din „radiografierea“ noastră, întru îmbogățirea paremiologic-valahă de registru înalt / cult, dar printr-o dublă substituție, apă - domnie / domnii și piatră / pietre - scaun / scaune-ale-regalității), Domniile trec / scaunele rămân -, roman a cărui acțiune - dinspre revoluționarismul Pașoptist / re-Unionist al unor puternice personalități istorice de nobili eroi-masoni din Principatele Valahe al Daciei Nord-Dunărene (Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu ș. a.) „principate“ aflate între roțile dințate ale celor trei imperii evmezice și burgheze, Imperiul Otoman
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Vianu. Este o dezbatere între două generații, cea care a trăit comunismul și cea care încearcă să-l recupereze, fără să-l fi trăit. Există idei care pot fi respinse de la bun început din marxism (teoria economică, plusvaloarea, predicțiile istorice, revoluționarismul) și există idei care cred că pot fi recuperate: critică socială, economică și politică a capitalismului, teoria alienării omului prin munca, materialismul istoric, reflecția asupra proprietății. Poate că tinerii sunt tentați să recupereze teoria marxista pentru că pericolul corporatizarii societății și
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
rodire-din-dorire (rod din dor, inversînd tirania trecerii și utopia eternei reîntoarceri) - și ce poți înțelege din acest manifest „la condition rouma nine”, rebel și cvasitragic, mai mult decât cel sceptic cioranian? Manolescu a înțe leș inițial, la debutul poetului, un „revoluționarism” al litera turii române care pulsa în „ROD”... Într-un dialog molcomit boematic de vinuri albe și roșii, mi-a mi-a declarat câte goric că este o incarnare. Mistica „caesarică” l-a inspi rât că un alt modus vivendi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_118]
-
Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. CHIȚIMIA 1979: Ioan C. Chițimia / Alexandru Dima / Mircea Anghelescu, in "Dicționar cronologic. Literatura română", București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. CIMPOI 2008: Mihai Cimpoi, Ștefan Petică și revoluționarismul simbolist, în „Metaliteratură”, Revistă științifică trimestrială a Institutului de Filologie al A.Ș.M. și a Facultății de Filologie a U.P.S. „Ion Creangă”, Anul VIII, nr. 5-6 (19), 2008 (serie nouă), pp. 8-11. CIOCULESCU 1970: Șerban Cioculescu, "Ștefan Petică
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Gemeau revistele și antologiile vremii de poeme romantic-revoluționare. Orice cetățean, alfabetizat și dornic cît de cît să înțeleagă și cu o eventuală brumă de carte, ar fi putut constata, consultînd un banal dicționar explicativ, contradictio in adjecto dintre romantism și revoluționarism, dar nu și propaganda ideologizantă a partidului unic. Revoluționarul romantic era exemplul eroului absolut. Fiind o nouă religie, comunismul era interesat să șteargă orice urmă de manifestare a vechii religii. Au fost interzise sărbătorile religioase. În anii '50, de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Gherea l-a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920). Condiția estetică a artei i se pare de la sine înțeleasă, lucru omis, nu o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă: „Când studiezi idealul unui scriitor, asta însemnează că prealabil ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
sau a comunității internaționale. În viziunea lui Wight nu exista un corpus propriu zis al teoriei internaționale, el identificând trei tradiții istorice de gândire, care au o perspectivă largă, în funcție de modalitatea în care răspund la întrebarea centrală: realism, raționalism și revoluționarism.675 În tradiția realistă, statul este cea mai înaltă formă de autoritate politică, interesele sale nefăcând posibilă includerea intereselor altor state, cu excepția celor dictate de prudență și de căutarea rațională a propriului interes egoist într-un mediu ostil, în care
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
intereselor altor state, cu excepția celor dictate de prudență și de căutarea rațională a propriului interes egoist într-un mediu ostil, în care politica internațională reprezintă domeniul etern al violenței, al supraviețuirii și al necesităților strategice. La extrema cealaltă se află revoluționarismul, tradiție ai cărei înaintași sunt Dante și Kant, tradiție care postulează teleologic o societate internațională a omenirii, împiedicată de sistemul statal epifenomenal să se realizeze complet, a cărei dinamică patologică este contrară intereselor reale ale membrilor reali ai acestei societăți
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în peisajul jurnalismului din epocă. Alături de multe lucruri inacceptabile ori condamnabile, alături de cusururi, unele decurgând fie din contextul momentului, fie imputabile echipei redacționale, cum ar fi cultul lui Nicolae Ceaușescu ca instrument de „protecție” tactică ori creditul exagerat acordat, din „revoluționarism” obstinat, unor inițiative paraștiințifice de medicină alternativă, tracologie etc., se poate vorbi despre un bilanț mai degrabă pozitiv, oricare ar fi grila prin care ar fi examinată activitatea revistei. Printre realizări - pentru un periodic cu profil social-politic și doar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
care preceda sau Însoțesc elaborarea teoriei câmpurilor. „Ideologia iacobina”, un articol publicat În 1966 (cf. Bourdieu, 2002, pp. 55-61), e o luare de poziție a sociologului educației din acea vreme la adresa criticii tradiționale a sistemului de Învățământ, fundamentul „ideologiei iacobine”: «revoluționarism verbal», critici care justifică mai degrabă sistemul dând impresia că-l contesta. Bourdieu consideră atunci, ca și mai tarziu, că ar trebui formulate Întrebări corecte privind responsabilitatea școlii În locul reproducerii «mitului egalitar» al ideologiei iacobine: sistemul școlar contribuie la legitimarea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la acel moment, un pas înainte către unitatea politică a națiunii. S-a vorbit o vreme de tradiționalismul programatic al "Daciei literare". Chestiunea e, în orice caz, discutabilă, dacă nu amendabilă, ori esențial nefondată. E mai curând vorba de un revoluționarism în forme organice, de o luptă pentru transformarea radicală, dar nu total negatoare, a unor realități date, imposibil de a fi șterse ori ignorate. Referirile care s-au făcut la tradițiile națiunii, nu înseamnă tradiționalism, ci întâmpinarea istorică a inovației
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Ion Brăteanu. Dar în curînd am aflat că «Opoziția unită» era conservatoare! Atunci m-am sfîrșit! Eu conservator?! Și n-am mai fost cu «Opoziția unită». și am rămas revoluționar înflăcărat, dar fără să știu unde să mi pun revoluționarismul”. Eu lucrez în continuare la serialul respectiv. Dar, după cum v-am mai spus, merge destul de greu. Aș vrea să trec pe la redacție să mai stăm de vorbă. Dar mereu intervine cîte ceva. Totuși, într-o zi, voi poposi în orașul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Votanții „României Mari“ erau În genere citadini, cu studii medii și relativ tineri, categorii dinamice, care se simt nedreptățite de disfuncționalitățile sociale, de șomaj etc. (În timp ce Iliescu rămânea preferatul țăranilor și al persoanelor În vârstă, categorii mai puțin tentate de revoluționarismul lui Vadim). Iliescu a obținut o victorie de care n-avea motive să fie prea mândru. De data aceasta (spre deosebire de primele două dăți) a fost votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din teamă față de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
socialism a impus și ideea regăsirii celor două pe un teren comun. În acest sens, apariția Kominternului a fost expresia aducerii practicului pe terenul doctrinar, în timp ce social-democrația a reprezentat oarecum modificarea doctrinei pentru a fi în concordanță cu practica. Adepții revoluționarismului s-au constituit începînd din primul deceniu al acestui secol ca o orientare aparte, iar după victoria lui Lenin în Rusia și-au constituit propria organizație: Kominternul. În epoca în care s-a desfășurat Revoluția rusă, bolșevismul s-a afirmat
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mult decât un stăpânitor de stat, oferă lumii o altă posibilitate de existență umană, anume, prin propria sa rațiune. Scrierile lui, și când vorbim de Europa Est-Centrală, cu deosebire eseurile istorice, își pun pecetea asupra noii gândiri. Reformismul, ca și revoluționarismul, se inspiră din mulțimea considerațiilor voltairiene. Cu Rousseau rațiunile iluministe pătrund o dată mai mult. Numărul volumelor sosite la Alba-Iulia este mai modest, ceea ce nu ne împiedică să observăm amploarea contactelor cu ideile politice cuprinse în ele. Două creații am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai înainte era legat de Polonia), au învățat și mai mult de la francezi, începând cu socialiștii utopici (Fourier), trecând prin catolicii mesianici de stânga (Chateaubriand, Lamennais) și ajungând la romanticii charismatici (Michelet). De aici și dificultățile lor de a înțelege revoluționarismul naționalist al ardelenilor: a se vedea întâlnirea ratată dintre Bălcescu și Avram Iancu. Aș adăuga la diagrama schițată mai sus polaritățile urban-rural, respectiv modern(ist)-tradițional(ist)/antimodern(ist). Iată provocarea supremă pentru România modernă și contemporană: cum să construiască
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să transforme întreaga societate într-o tovărășie de muncă, în care mijloacele de producție nu vor forma proprietatea individului și nici bunurile produse nu se vor acumula în mâinile câtorva spre a se îmbogăți. Ca doctrină politică-teoretică, bolșevismul este un revoluționarism radical al cărui ideal este statul socialist, care, propriu-zis, nu e un stat politic, ci un stat economic-administrativ.[...] Bolșevismul crede în puterea nemărginită a revoluției politice. Transformarea socială, distrugerea societății de azi e posibilă numai prin ajutorul unei revoluții violente
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
clasei proletariatului ca mijloc de trecere către ștergerea deosebirilor de clasă în genere, către distrugerea tuturor raporturilor sociale, care corespund acestor raporturi de producție, pentru revoluționarea tuturor ideilor, care rezultă din aceste raporturi sociale»;” Ca sistem sociologic marxismul nu e revoluționarism, ci un evoluționism economic, mecanic, căci statul socialist viitor nu poate fi realizat prin revoluție, ci numai prin evoluția economică. Revoluția politică bruscă nu poate duce la noua ordine socială, pentru că «posesiunea puterii politice nu poate ea singură să paralizeze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
începutul anului când Panait Istrati va fi invitat pentru festivitățile de la Moscova, Fundoianu publica în numărul 10 al revistei bucureștene de avangardă "Integral", din ianuarie 1927, un articol despre Louis Aragon ou le Paysan de Paris, în care, vorbind despre "revoluționarismul" poetului suprarealist, se referea și la influența pe care sovieticii o exercitau în presa franceză de stânga, în acești termeni: "Revoluționară, iată singurul demers pe care Louis Aragon îl fixează gândirii, dar articolul în care vorbește despre ea, apărut în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
lui Marshall MacLuhan la o conferință la care participa și Cage. Compozitorul a fost, se pare, pur și simplu turbat de revoltă, căci MacLuhan era văzut la vremea respectivă (anii '70) ca propovăduitor al unei noi religii, o religie a revoluționarismului, a noului ca matrice spirituală și existențială. Ca replică la acest mod de a gîndi, Booth pleda pentru "calmul valorilor", pentru un anumit gen de conservatorism ca formă de păstrare a frumosului, nu de veșnică inventare. Recunoaștem în acest Booth
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
vocabularului unei lumi care trăia, fără să știe, în plină parodie a liberalismului, nicidecum pe seama liberalismului ca atare. Confuzia o făcea, printre primii, Ibrăileanu, cînd, în Spiritul critic în cultura română, îl învinuia pe Caragiale de a fi atacat exclusiv revoluționarismul și niciodată reacționarismul, de a fi fost un adversar „încă mai fără milă” decît Eminescu al liberalismului (ca și cum „să-și vază de trebile ei, Europa” ar fi o idee liberală), ținuta predilectă fiind la amîndoi aripa rosettistă a partidului, considerată
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
de după al doilea război mondial conturează un moment distinct al emigrației românești, reproiectat după configurația autohtonă interbelică. Invers decât pentru L'Humanité, pentru ei comunismul este Răul absolut. Diaristul din generația '60, tânărul, pe atunci, scriitor disputat între onirism și revoluționarism, vede lucrurile altfel. Opoziția lui față de regimul din țară e de altă natură. Țepeneag nu visează la resuscitarea vechii epoci burgheze, pe care a prins-o către finalul ei, ci la o normalizare care să deschidă România Socialistă către actuala
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
țină România la distanță de Statele Unite, unii din interes, alții din prostie și nu puțini ca stipendiați de alte puteri, s-au aliniat, ca soldații de pe aeroport, la vizite oficiale, pentru a da onorul americanilor. Recunosc în aclamațiile de astăzi, revoluționarismul de porunceală din decembrie ^89 al celor căroa le fugise pămîntul de sub picioare cînd și-a luat zborul Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central. Nu-mi fac iluzii că dacă România intră în NATO scapă de securiștii care și-au bătut
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
plenar lumea anilor '80, cu multe din cotloanele sale în care mai pâlpâia - umilă și totuși sălbatică - viața". Singura adăugire ce trebuie făcută e una de extensie temporală: nu numai anii '80, mizeri, dar și cei dinainte, scuturați de febrele revoluționarismului (O zi de vacanță în '55 surprinde o tabără în plin avânt pionieresc) ori înviorați oarecum de efectele materiale și culturale ale liberalizării de la mijlocul deceniului șapte - întreg acest segment istoric ne devine accesibil prin priza directă a autoarei. Fără
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]