127 matches
-
repetată, privind conservarea și apărarea memoriei. În lipsa unei asemenea poziționări, imponderabila și indelebila amprentă prin care se lasă întrezărită identitatea spirituală a unei națiuni ar fi condamnată la o rapidă și definitivă disoluție. Efect previzibil (reacție prin ricoșeu) manifestările acestei revuistici vor tinde - la fel de constant - și către o demantelare a falacioaselor proiecții emanate de utopia comunistă. Dar totodată, pe traseul impus de amintitele circumstanțe, vom constata că rațiunile, temeiurile și modurile de structurare au fost cu totul altele decât acelea care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
caracterizeze esența naturii unei intelectualități moderne. Demarxizarea elitelor pariziene avea să se producă (și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să determine configurații ceva mai speciale în sfera exprimărilor din revuistica literară a românilor din exil, reliefându-i cu și mai multă pregnanță caracterul polemic. Acest aspect avea să pună în lumină și faptul că, pentru scriitorii români exilul - așa cum avea să se contureze el în realitățile nici pe departe blânde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
a face cultură devenise unica politică eficace pe care exilații o aveau la dispoziție. „Situațiile tradiționale au fost demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării comunismului prin „Revista (subintitulată a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și Cercetări al Românilor din Germania. Încă din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Breban Întrebare dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să spunem, generația șaizeci și șaptezeci. Opinia publică este confuză, veleitarii și impostorii afluează în proporții îngrijorătoare, scriitorii adevărați și debutanții de talent au nevoie de o bună doză de paranoia pentru a rezista
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
Radio Oltenia etc. A doua manifestare prilejuită de 85 de ani de la întemeierea Revistei „Scrisul Românesc“ și peste un deceniu de serie nouă a reunit zeci de colaboratori ai publicației care este considerată una dintre cele mai importante din peisajul revuistic românesc, așa cum a precizat în expozeul său directorul revistei, istoricul și criticul literar Florea Firan, acesta menționând că obiectivul fundamental al Revistei „Scrisul Românesc“ care o particularizează de celelalte publicații este multiculturalismul, interculturalitatea. Această idee a fost relevată și de
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
iarna” - poemeeditura Eubeea „Castelul Prichindel” - poeme pentru copii( tandem cu Ion Urda) Editura Polidava „Neauzit de lumină „-poeme”editura Polidava „ Oglinda verde/ Le miroir vert, românofranceză, editura Poetes a vos plumes, Paris „ Poeme din Transilvania” - poemeeditura Polidava Opera editată Debut revuistic concomitent: 1970-revistele Famila, Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna de Cluj. Debut editorial prin concurs, „Toate iubirile”, editura Facla, Timișoara, referințe Ștefan Aug. Doinaș. D Lestine iterare „Vânătoarea de curcubeie”, poeme ed Hestia, 2009 „ Meandre Oglinzile lui Niram” -poeme ed Astra, 2o10
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
inconformiste, novatoare, menite a restabili climatul democratic în cetatea culturii: " Nu a fost deloc la îndemînă să scriu atît de răsfirat, mărturisește Ovidiu Pecican, trebuind să înving ba acuzele de sprijinire a adversarilor (și deci de concurență neloială în cîmpul revuisticii!) formulate de redacția-mamă, ba frînele cenzurate ale unor redactori șefi neinteresați în promovarea revizuirilor, însă foarte implicați în protejarea amicilor lor personali." (Menționez aceste detalii pentru că, în cei cincisprezece ani scurși între timp, asemenea conduite sînt departe de a fi
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
profesor universitar, autor de cărți și evident de articole publicate în reviste: «La ce bun revistele de cultură, de ce trebuie ele susținute când și așa nu le citește nimeni!» Întrebarea era una paușală, invocând o categorie aparte din vastul cadru revuistic, cea a revistelor de cultură, din care face parte și revista Ex Ponto. Aș relua întrebarea particularizând: la ce bun o revistă ca Ex Ponto?” În articolul său, Angelo Mitchievici răspunde absolut convingător la această întrebare. Bine ar fi să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
există emoții/ pentru ce simt acum/ parcă ducem împreună/ copilul beat la școală” (p. 27). De aceea, foarte greu de comentat (chiar și în regim impresionist) Vino cu mine știu exact unde mergem a întrunit doar consensul tacit al criticii revuistice de la noi. Neobișnuită, poezia de aici este tocmai pentru că se apropie de definiția (aș zice: cea mai tipică și cea mai curată) a poeziei. Pe marginea căreia improvizația n-are ce căuta. La 35 de ani, Dan Sociu e un
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
amănuntul, că mâna criticului adevăr pune pe foaie. Înainte de a avea în față un set de florilegii în care scriitorul ieșean să-și aducă, sfios, partea lui la cuprins, degustătorul de literatură contemporană dă, cumva din greșeală, peste o microantologie revuistică alcătuită parcă tocmai de prozatorul frăgezit cu sfaturi indirecte. E o întâmplare de care Dan Lungu se bucură, probabil, sincer. Și se amuză fățiș. Distanța de la comentariu la narațiune devine, la rândul ei, iluzorie. Cu atât mai mult cu cât
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
punte ce îndrumă ascultătorul de la retorica romantismului, spre sonoritățile aglutinate, la fel de pletoase, din ultimul act al spectacolului avangardei muzicale (reamintesc, Körössy cânta la Universitatea din Atlanta într-o seară a anului 1972). Motivul inspirator a fost preacunoscuta melodie de spectacol revuistic și temă pentru improvizatorii de jazz Tea for Two, de Vincent Youmans. Nefiind expusă în forma originală, melodia rămâne ușor de recunoscut cînd „scapă” imediat în „hățișurile” free. De altfel, improvizând astfel, Körössy brodează cu umor pe frânturi din ideea
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
muzicală îi aparține compozitorului Dan Dimitriu, dirijorul Orchestrei care a evoluat în fiecare sâmbătă seară pe scena Grădinii “Herăstrău”. A fost o serie de spectacole musical - umoristice cu cele mai reușite momente artistice selectate de-a lungul anilor din repertoriul revuistic, pe texte de Mihai Maximilian, Octavian Sava, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Dan Mihăescu etc. Producătorul TV al spectacolelor, de fiecare dată altele, dar desfășurate sub genericul “Seară le Revistă”, a fost Carmen Movileanu, echipa TVR înregistrând încă de la debutul acestui
Succesul SERILOR de la REVIST? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83862_a_85187]
-
care are parte Radu Aldulescu -, și inamicii mediocri - Constantin Barbu ține capul de afiș -, și pe sine însuși în perioadele de nevroză politică. La fel de puțin indulgent se arată, însă, a fi, atunci când nemulțumirile sale au circulație mediatică, editorială sau măcar revuistică. Polemizează, de pe poziții de naturalețe jucat cordială, cu noii intelectuali de stânga, se indignează în fața gafelor gramaticale pe care le comit redactorii singurului post de televiziune cultural, se distanțează de viziunea simplificatoare a unor critici literari cu - altminteri - admirabile cunoștințe
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
complexul periferiei? De ce intimidează și de ce ține comentatorii la distanță? Un prim răspuns vine din evidenta supraspecializare. Cine altcineva decât adevărații cercetători și pasionații cunoscători ai avangardei se pot pronunța cu acribie asupra unei cărți care intră curajos în arhivele revuistice ale anilor '20-'30 și care nu neglijează aproape nici o referință bibliografică? Cu atât mai mult cu cât, practic, chiar pentru un cititor lipsit de inocență, există nesfârșite dificultăți de orientare între zecile sau sutele de fragmente plasate, doct, între
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
anulatoare. Simplă și onestă ca soluție, decizia Anei Selejan de a se plasa pe sine în umbră, nu are - în punctul de plecare - nimic condamnabil. Altceva e, de fapt, deranjant în demersul Literaturii în totalitarism. Periodizarea strictă, anuală, după model revuistic, pe care autoarea o fixează un pic cam rapid ca grilă de partiție a propriilor studii. Acestui prim volum, închis parantetic între 1949 și 1951, îi vor urma, secvențial, cele care circumscriu intervalele 1952-1953, 1954, 1955-1956, 1957-1958, 1959-1960. Obsedantul - pentru
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
Cosmin Ciotloș Ce carte are - în clipa asta - în lucru Șerban Foarță ? E o întrebare cum nu se poate mai nimerită pentru coordonatorii anchetelor revuistice de la noi, pentru ludicii pariori deprinși într-ale cititului, pentru contabilii gata oricând să traseze grafice și nu mai puțin pentru însuși poetul Cantafabulelor. Numai pe baza listelor de proaspete apariții ale ultimilor - să spunem - șase ani și numai survolând
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
un bloc de gheață (1974). Nu voi comenta, din rațiuni de precizie analitică, decât primul membru al acestei ecuații. Romanul cinic al fotbalistului estet, a cărui glorie sportivă și erotică e, din timp în timp, întreruptă (Maimuțele personale) și ferparele revuistice, nu toate post-mortem, presărate pe parcursul reconstituirii nuanțatului deceniu al șaselea (Alți doi ani pe un bloc de gheață) se pretează unei mai ample discuții viitoare având în centru ciclul eminamente prozastic, destul de interșanjabil de un timp încoace, al Supraviețuirilor. Obturate
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
răbdător și sistematizate ingenios, aceste scrieri ale lui Cioran rămân totuși, ca receptare, la nivelul începuturilor. Sunt sigur că, datorită acestei explorări, nici despre Scrisori către cei de-acasă, nici despre Caiete (I, II, III) nu mai rămân, în cronicile revuistice, prea multe piste de discuție. Ceea ce e o victorie, fără îndoială. Doar că, din simple pricini editoriale, una cu - măcar - două tăișuri. Nu mă interesează cât de etică e, în ceea ce-l privește pe Mircea A. Diaconu, o asemenea schimbare
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
într-o structură altminteri excelent articulată.) Vreau să fiu corect înțeles: pomenind de Academia Cațavencu, n-am vrut cu nici un chip să-l înțep pe articlierul Iulian Tănase. Cel mult, pe cititorul cu același nume, bântuit în poezie de umorul revuistic de acolo. Se știe doar, publicul lor e mai inteligent decât al celorlalți. Aș adăuga însă: nu și mai sensibil, nu și mai cultivat, nu și mai înzestrat. Căci, totuși, despre literatură vorbim aici! Cu Adora s-a inaugurat proaspăta
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
campion. Ar mai trebui notat, poate, că exercițiul său e cu atât mai dificil cu cât nu e pus în practică pe spații mari. Regman nu compune lapidare rapoarte de verdict (cum se obișnuia în interbelic), ci dezvoltă adevărate invazii revuistice. Unul din reproșurile predilecte pe care le adresează colegilor de magistratură e acela al dimensiunilor meschine ale demonstrațiilor lor critice. Cum să execuți sau, dimpotrivă, să învestești un autor în numai patru pagini manuscrise? Lui Regman, o atare ambiție i
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
cărora, recunosc, nu m-aș aventura să le caut răspunsul. Le consider, cu părere de rău, inutile. Fiindcă, de fapt, nu un răspuns îl preocupă pe Livius Ciocârlie să găsească. Frecvența cu care apar aceste jurnale nedatate și rodajul lor revuistic (aproape toate au apărut întâi în paginile României literare) dovedesc destul de clar faptul că nu atât despre o anchetă interioară s-ar cuveni să vorbim, cât despre exercitarea unui stil. Scopul așa-zicând terapeutic se exclude, prin urmare. Pentru Ciocârlie
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
Ștefan Manasia, Ruxandra Novac, Zvera Ion, Elena Vlădăreanu); a fost, alături de aceștia și de alții, una dintre mințile lucide care au pus bazele revistei „Fracturi” și care au girat, atât cât s-a putut, întregul fenomen fracturist. A continuat experimentele revuistice inventând o nouă publicație, „Pana mea”, unde a coagulat, prin eforturi diplomatice, o serie de semnături importante; de reținut că, deși a fost, în tot acest timp, unul din cei mai energici lideri ai undergroundului literar românesc, gândirea lui a
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
Cosmin Ciotloș Nu-i o întâmplare că Sorin Gherguț își trece în nota biografică debutul revuistic din 1989. (Un grupaj de versuri apărut în SLAST, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului“.) Deceniul al nouă- lea îl fascinează pe poet mai mult decât următorul. (Cu toate că de următorul i se leagă aproape toată activitatea literară.) Afectiv, Gherguț e
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
ani de exercițiu săptămânal, neputându-se împăca cu obligația conjuncturală de a râvni puterea simbolică. Asemănător e cazul lui Ion Manolescu. Reunite în Benzile desenate și canonul postmodern, articolele sale depun, la rândul lor, mărturie asupra excelentului nivel intelectual al revuisticii noastre din anii nouăzeci. Grupate în patru secțiuni (Imagini ale culturii populare, Benzi desenate &desene animate, Noul canon și Cronici postmoderne), acestea reprezintă în fond o remarcabilă serie de eseuri-manifest. Noțiunea poate suna contradictoriu. Dar e singura care acoperă complet
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
și universitari deopotrivă). Cu atât mai lăudabil devine, prin urmare, nivelul de excelență atins de cele mai multe dintre comunicări. Ipotezele teoretice și studiile de caz au alternat în chip fericit. Diversitatea temelor și a abordărilor e greu de cuprins întro consemnare revuistică (ele vor fi, oricum, editate într-un volum la finele acestui an), iar o selecție, oricât de onestă, ar fi, în cele din urmă, nedreaptă. Cu siguranță multe din sugestiile lansate aici se vor concretiza în anii următori, așa încât despre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]