45 matches
-
Kálmán Rimanóczy junior, câștigătorul unui concurs național. Lucrarea a fost realizată în 1902-1903. Clădirea spitalului a fost propusă și realizată în sistem pavilionar. Având o planimetrie în U, clădirea se desfășoară pe 3 nivele, iar fațada principală este dominată de rezalitul central, deosebit de monumental, nu atât prin elementele decorative, discrete, cât mai ales prin volumetria și alura acestuia. În anul 2012, pavilionul 1 al spitalului a fost declarat monument istoric, cu codul .
Spitalul de neuropsihiatrie (Oradea) () [Corola-website/Science/313369_a_314698]
-
construcție în forma literei U, ante 1909 a fost inchisă latura liberă printr-o nouă în stil neoromânesc de unde a rezultat o curte interioară. Post 1909 a fost adosată laturii de sud o altă aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente geometrice., în timp ce colțurile rezalitului sunt marcate la cornișă prin elemente din piatră.Strașina este dispusă pe grinzi apoarente.Traveea curentă se repetă și este formată din două ferstre înconjurătoare de ancadramente din piatre, distribuite pe trei nivele. S-a dorit să ia ființă în
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
etaje, cu trei rezalite la fațada principală, aliniată la linia roșie a străzii, cărora le corespund corpuri de clădire la fațada posterioară. Fațada este simetrică, cu 23 de axe compoziționale, dintre care cinci revin la partea centrală, câte trei la rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
compoziționale, dintre care cinci revin la partea centrală, câte trei la rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale, mărginite de pilaștri cu bosaje orizontale, sunt finisate de câte un parapet plin. Ferestrele în segment de cerc, sunt conturate de ancadramente (cu evidențierea bolțarilor centrali), care fac corp
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
la rezalitele laterale și central, cu o dispoziție echidistantă. Partea centrală se evidențiază prin forma în arc a ferestrelor, cu intrarea în axa de simetrie, umbrită de o copertină metalică, rezalit dominat de un atic plin cu partea centrală curbă. Rezalitele laterale, mărginite de pilaștri cu bosaje orizontale, sunt finisate de câte un parapet plin. Ferestrele în segment de cerc, sunt conturate de ancadramente (cu evidențierea bolțarilor centrali), care fac corp comun cu consolele plitelor de pervaz. Stilul arhitectural este eclectic
Complexul de edificii ale Școlii Teologice, Chișinău () [Corola-website/Science/336941_a_338270]
-
la 11 octombrie 1872, tot atunci fiind gata și clădirea gării din Sibiu. După cum se observă din planul orașului Sibiu din anul 1875, clădirea inițială a Gării Sibiu era formată dintr-un corp dreptunghiular, având la partea centrală câte un rezalit puțin pronunțat, atât spre oraș, cât și spre linii. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea s-au mai construit și alte legături feroviare către orașul Sibiu: Odată cu extinderea căilor ferate pe teritoriul Transilvaniei și spre Regatul României, fluxul de călători
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
mărfuri din a crescut mult. Clădirea gării devenise neîncăpătoare, astfel că edificiul a trebuit să fie extins. În Proiectul de iluminare al gării elaborat la 13 decembrie 1898 este reprezentată o aripă laterală în extremitatea stângă a edificiului având un rezalit cu un ax spre piață și foarte puțin spre linii. În același proiect se observă că era proiectată construcția unei aripi laterale în extremitatea dreaptă având un rezalit simetric cu cel din stânga. Nu se cunoaște anul când s-a realizat
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
este reprezentată o aripă laterală în extremitatea stângă a edificiului având un rezalit cu un ax spre piață și foarte puțin spre linii. În același proiect se observă că era proiectată construcția unei aripi laterale în extremitatea dreaptă având un rezalit simetric cu cel din stânga. Nu se cunoaște anul când s-a realizat aripa laterală dreaptă a clădirii, dar ea apare ca existentă în planul orașului din 1911. Un corp central de dimensiuni mici, care apare în proiectul sus-menționat pentru a
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
după cum se observă dintr-o ilustrată de epocă. Clădirea gării a fost consolidată și reparată în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind adăugat un corp cu parter în fața intrării principale dinspre piață. De o parte și de alta a rezalitului central s-a construit tot atunci câte o anexă de dimensiuni mici, având doar parter. Prin anii ‘50 ai secolului al XX-lea s-a demontat planșeul originar din interiorul corpului central, formându-se un hol amplu pe înălțimea celor
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
ai secolului al XX-lea s-a demontat planșeul originar din interiorul corpului central, formându-se un hol amplu pe înălțimea celor două nivele. Gara Sibiu este formată dintr-o clădire dreptunghiulară cu etaj, având un corp central cu un rezalit puțin ieșit în afară, dublat ulterior de un altul numai cu parter și două aripi laterale cu rezalite mai pronunțate spre piață decât înspre linii. Holul central este foarte înalt, tavanul care delimitat parterul de etaj fiind demolat. Ținând cont
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
care dispune de o supantă (posibil destinată orchestrei) și de galerii deschise pe laturile lungi, accesibile printr-o scară îngustă cu o singură rampă în formă de „L”. Scara și spațiile principale în cele trei travee dinspre fațadă, cu un rezalit semicilindric pe parter, formează o terasă la primul etaj. O altă scară leagă nivelurile „nobile” (parterul cu etajele I și II). Câteva ferestre sunt unicat (fereastra Art Nouveau în formă de potcoavă din fațada laterală și ușa-fereastră triforă, cu balcon
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
din Oradea. După un îndelungat proces de revendicare, câștigat în cele din urmă de Episcopia Romano-Catolică, dreptul de proprietate asupra palatului a fost recunoscut vechiului proprietar, iar restituirea folosinței clădirii a început în anul 2006. Pe fațada principală se detașează rezalitul central, decorat simetric cu pilaștri terminați în capiteluri ionice, ghirlande și falduri, toate acestea punând în valoare, cu o distincție unică, porțile de acces spre interior și ferestrele de la etajul I, rezalit terminat în partea superioară într-un fronton triunghiular
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
în anul 2006. Pe fațada principală se detașează rezalitul central, decorat simetric cu pilaștri terminați în capiteluri ionice, ghirlande și falduri, toate acestea punând în valoare, cu o distincție unică, porțile de acces spre interior și ferestrele de la etajul I, rezalit terminat în partea superioară într-un fronton triunghiular. Interioarele palatului impresionează prin rigoarea organizării spațiale și sobrietatea decorativă, caracteristici ce se regăsesc prezente în holul central și la nivelul etajului de referință din configurația clădirii, spre care se accede printr-
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
pe stâlpi, adică pe pilaștrii, arcuri ce vor fi înlocuite foarte adesea cu platbande (elemente orizontale) care să se întretaie cu cele verticale în unghiuri drepte, ca în templele păgâne. Astfel toate elementele corpului clădirilor care ies oarecum în relief - rezalitele (cum se numesc în arhitectura barocului) - dispar, iar fațadele devin impresionante prin unitatea lor și prin faptul că toate elementele ce le compun vor fi absolut în aceeași linie. Ca o urmare a imitației a ceea ce se făcuse în Renaștere
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
ce are în centru un spațiu în formă de cruce. Celor patru rozase le corespunde în partea superioară patru balcoane false ce se continuă cu câte o fereastră alungită terminată în arc treflat. Portalul de la intrare este format dintr-un rezalit pe care se sprijină un arc în colonadă în stil gotic. Luneta portalului este decorată cu un relief cu îngeri, în stil baroc, rezultând un ansamblu în stil eclectic. Coridoarele de legătură ale bisericii cu cele două corpuri laterale sunt
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori ieșind dintr-un vas de tip amforă. Ele se află pe fațadele de nord și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a scos în evidență un ornament în formă de lanț de romburi, care continuă pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
rectangular, într-un parter, amplasată la intersecția străzilor A. Pușkin și A. Șciusev. Fațadele au o arhitectură eclectică cu reminiscențe clasice, abundând în detalii decorative. Fațada principală este orientată spre strada Pușkin și are o compoziție disimetrică, cu amplasarea unui rezalit în partea centrală, reprezentând intrarea de onoare (astăzi înlocuită cu o fereastră), un gol în arc, decorația plastică a arhivoltei căruia prin bolțari îl scoate în evidență în raport cu restul ferestrelor cu golul rectangular. Deasupra fostei intrări, în nișa de sub portalul
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
a dispărut. Fațada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele laterale sunt amplasate în rezalite. Cinci ferestre din partea centrală sunt rectangulare, dominate de cornișe triunghiulare, susținute de console, care intră în componența ancadramentelor. Colțurile casei și a rezalitelor sunt întărite vizual prin bosaje tip „diamant”, dublate în interior prin pilaștri cu aceeași tratare a fusului. Imobilul a suferit multiple intervenții, inclusiv distrugeri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Clădirea a fost restaurată în stil Art Nouveau, total
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
parter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, amplasat în curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru. În anii 1990, în scopul amplificării clădirii prin construcția unei
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
1950. În epoca sovietică, clădirea morii a fost utilizată drept depozit. Moara este o clădire masivă, în patru niveluri, ridicată pe un plan rectangular. Aripa laterală aliniată cu latura alungită străzii este mai joasă. Fațada principală a clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri rectangulare de ferestre și uși, buiandrugii
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar prin două uși, un alt element arhaic. Deasupra pronaosului, pe o bază pătrată, se înalță un turn mic, proporționat față de restul construcției, având o galerie în rezalit, cu câte două arcade pe fiecare latură, sprijinind un coif piramidal pe un plan de asemenea pătrat. Consolele treptate ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
vreme turnul medieval original a fost transformat într-o pitorească logie dublă decorată în tehnica sgraffito. Între 1557 și 1578, forma de trapez a curții era înconjurată la nivelul celor două etaje superioare de arcade, împodobită cu 21 mascarone. Arcada rezalit de deasupra porții este o adăugire din secolul al XVII-lea. Ultimul proprietar al castelului din familia Szafraniec a fost Jędrzej, fiul lui Stanislav, care a murit în 1608, fără a avea copii . După moartea lui, moșia a fost cumpărată
Castelul Pieskowa Skała () [Corola-website/Science/336210_a_337539]
-
Subsolul, construit din piatră, este soclul pe care este ridicată clădirea formată din 3 etaje. Fațada principală, simetrică, este formată dintr-un parter înalt în apareiaj, în care pot fi observate ferestrele în arc de cerc. Corpul central, construit în rezalit și înălțat față de cornișa generală, prezintă o colonadă și un fronton bogat ornat. Colțurile fațadei, scoase în față, adăpostesc scările care permit accesul spre etajele superioare. Fațada dinspre parcul din curtea palatului este desfășurată simetric față de cele două volume masive
Palatul Facultății de Medicină din București () [Corola-website/Science/307314_a_308643]
-
subsol. La joncțiunea aripilor se află o scară cu trei rampe care urcă la etaj. Un perete longitudinal împarte interiorul în două părți de mărime diferită, un culoar și clase legate în anfiladă circulară. Compoziția fațadei este simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiș piramidal cu foișor aerat, cât și două rezalite laterale. Nouă axe compoziționale reprezintă 8 goluri de ferestre și unul în mijloc pentru intrarea principală la parter, respectiv ușa de la balcon la etajul doi. Paramentul
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]