205 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > ARGHEZIANA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1290 din 13 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Argheziana Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri, Decât tutun și patru ori cinci tunuri, Uitate din rezbelul celălalt, Dar eu voi un altul, tu un alt. Se răzvrătește seara, marea, Când plânge-n țărmuri toată țara, Mă-mpac eu cu străbunii mei, Dar nu am pax cu unii, azi mișei. Cu fiecare carte nu am parte, m-
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405230083.html [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
atunci nici istoricii, dar mai precum micii elevi! Istoria va dovedi că hotarul comunei Bunești din ținutul Bucovinei, fusese împărțită abuziv de mai marii vremurilor, încât nu se știa precis în ce țară te aflai în acei ani de după primul rezbel mondial? Istorii vechi neînțelese de mulți, nici de cetățenii simpli, și nici de foarte mulți politicieni ai vremilor de atunci dar și de mai târziu! http://en.calameo.com/books/0001367691e6739ae3348 Referință Bibliografică: Beldie și serile de internat / Mihai Leonte
BELDIE ŞI SERILE DE INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_internat_mihai_leonte_1327856588.html [Corola-blog/BlogPost/360590_a_361919]
-
legat pentru totdeauna de Independența de stat a României. În ședința solemnă a Adunării Deputaților, din 9 mai 1877, Kogălniceanu rostea celebrul discurs ce proclama acest act măreț: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.... Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenți către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Așadar, domnilor deputați, nu am nici cea mai mică îndoială și frică
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
Am fost prea tineri, Eu am nore, tu ai gineri. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 152 Între iubire și minciună-i doar un pas, Între ridicol și sublim, la fel, Eu sunt, probabil, singurul, rămas Un cavaler dintr-un uitat rezbel, Mai cred în Dulcineea mea Și Rosinanta este tot fidelă, Doar Sancho Panza, un amic cândva , M-a părăsit și scrie o nuvelă, Cât sunt de caraghios, neghiob, Abia-mi zăresc chipul bătrân în al său op. Boris Marian Niciun
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
înaintare la gradul următor, îi pusese cu mâinile ei suave tresele de căpitan. A trei zi de Armindeni, aceeași frumoasă doamnă îi schimba epoleții. Alexandru intra în corpul ofițerilor superiori. rămâne un mister ce s-a întâmplat la Ministerul de Rezbel, însă la 20 august ale aceluiași an fu înălțat la gradul de colonel de lăncieri. Astfel, în numai șase luni, parcurse o carieră strălucită, trecând prin toate gradele: de la sublocotenent, grad ce-l deținuse, ca rezervist, aproape 20 de ani
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Stihuri > Tonalitati > ACEASTA MI-A FOST URSITA! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ACEASTA MI-A FOST URSITA! Cum pot să caracterizez zodia mea? Voi nu știți? Născut sunt în plin rezbel! În mijlocul iernii mi-am început viața! Ascuns după al Ursitelor secret crenel! Când pașii au început să-mi curgă, Să facă mamei mele multă bucurie, Știa că viața ei începea să se scurgă, Pentru plecarea departe, în veșnicie. Știa prea
ACEASTA MI-A FOST URSITA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aceasta_mi_a_fost_ursita_mihai_leonte_1334291741.html [Corola-blog/BlogPost/358443_a_359772]
-
puși pe această listă a dat loc la multe îndoieli; aceste liste au fost făcute cu grăbire și apoi guvernul în această lucrare a fost ajutat de șefii de corpuri, aceștia de amploiații din cancelariele corpurilor si ale Ministerului de Rezbel. Acei scriitori de prin diferite cancelarii ale Ministerului de Rezbel au putut face erori, ba au putut chiar sa introducă intenționat nume care nu trebuie să figureze în această listă. Deși ar fi fost de dorit ca asemenea erori să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceste liste au fost făcute cu grăbire și apoi guvernul în această lucrare a fost ajutat de șefii de corpuri, aceștia de amploiații din cancelariele corpurilor si ale Ministerului de Rezbel. Acei scriitori de prin diferite cancelarii ale Ministerului de Rezbel au putut face erori, ba au putut chiar sa introducă intenționat nume care nu trebuie să figureze în această listă. Deși ar fi fost de dorit ca asemenea erori să nu se introducă în această listă, deși ar trebui să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care o votăm? Nicidecum. În proiectul de lege ce discutăm se zice lămurit: Se acordă naturalizarea acelor indivizi cari au servit sub drapel în timpul resbelului pentru independență. Prin urmare, înainte de toate se cere: să esiste faptul servirei sub drapel în timpul rezbelului pentru independență. Așadar, când acel fapt nu ar esista pentru unul din cei scriși în listă, votul ce dăm noi astăzi nu ar avea nici o valoare în privința lui; pentru că orice lege care regulează fapte anume determinate mai dinainte și care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unei intrigi amoroase de Curte din Italia Renașterii. O activitate relativ bogată a desfășurat B. în calitate de traducător. A tălmăcit Infinitul lui Leopardi, permițându-și însă libertăți prea mari față de original. Din poemele lui Ossian, a tradus un fragment sub titlul Rezbelul din Croma. Cele mai numeroase traduceri le-a făcut însă din opera lui Catul. Prin utilizarea unor structuri strofice întâlnite și la G. Coșbuc, el realizează o versiune izbutită a versurilor poetului latin. Din spaniolul P. A. de Alarcón, a transpus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
ani, deci, pentru mine nu era un lucru esențial - școala, aia mă deranja pe mine. Cam asta era situația până În primăvara lui 1944, când au intrat nemții În Ungaria. Au ocupat Ungaria În mod oficial - o ocupare prietenească, nu cu rezbel... (râde) Ne-au pus stele galbene, ne-au dat afară din casă, mai multe familii Într-un singur loc, iar În luna aprilie ne-au băgat În ghetou. N-am mai fost acolo niciodată. Zilele astea am aflat ce este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Constantin Țoiu ori d-ale gramaticilor - ...Ziariștii, publiciștii bucureșteni nu se gîndiră nici pînă azi, de la primul rezbel mondial încoace spre anul 2000 să aducă careva vro vorba de laudă "jupînului" lor de-acum trei sute de ani și ceva, ei care au sau avură și ei limba ascuțită și pe care nimeni nu i-au întrecut și încă
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
apel Rusiei să, intervie, să ceară destituirea guvernului, daca asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriace și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri. Acest răspuns pentru noi ar fi destul de satisfăcător, căci ne-a dat ocazie a râde mult, a râde din toată inima. Dar, fiindcă "Romînul" ne impută cu multă imprudență că am făcut și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intervie, să ceară destituirea guvernului, daca asasini nu vor izbuti a-l ucide, și prin toate acestea să se provoace la timp intrarea în țară a oștirilor rusești, intrarea oștirilor austriace și pradă să se dea țara rezbelului civil și rezbelului între două mari puteri. Acest răspuns pentru noi ar fi destul de satisfăcător, căci ne-a dat ocazie a râde mult, a râde din toată inima. Dar, fiindcă "Romînul" ne impută cu multă imprudență că am făcut și facem apel la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-l aducem din nou ca o năpaste pe țară sub numele de Landau? Noi negociem chestiunea Dunării? Noi am zis ceea ce ne pare probabil după prevederile noastre. Am zis că Turcia amenință a dispărea din Europa. Am zis că un rezbel poate fi iminent. În fața unei conflagrații generale probabile am întrebat care este politica guvernului. Și ni se răspunde că suntem ruși or austriaci; iată tot. Pe noi nu ne incomodează deloc a declara că nu poate fi om în țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceva creieri dislocați care să cugete la invazie, cuviința ar cere ca "Romînul" să fie cel din urmă care s-o releveze aceasta; din cauze pe cari, de la 1848 și până azi, cu toți le cunoaștem. Împăratul Alexandru I înaintea rezbelului de la 1812 zicea: Constantinopoli este imperiul lumei. Astăzi vederile țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țarului Alexandru sunt împărtășite și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu, la Livadia, la Viena sau la Berlin? Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și de Anglia și de Germania și de Austria. Când vedem dar pe junele împărat că ia îndatorarea să execute dorințele străbunilor săi, cari priveau Constantinopoli ca imperiul lumei, nu suntem în drept a prevede un rezbel? Și în fața acestui rezbel nu suntem datori a întreba pe d. Rosetti unde are de gând să trimită și de astă dată pe d. Brătianu, la Livadia, la Viena sau la Berlin? Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce suntem îngrijați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deosebitele ministere vor fi în cifra anului 1867. Iară escedentele cifrei, sporite la veniturile anului 1868 în suma de 14 608 686 lei noi, va servi la noile servicii ale deosebitelor ministerii și mai cu osebire la serviciile ministeriilor de rezbel și lucrări publice. De unde a ieșit, într-o oră de discuție asupra virimentelor, un escedent de 15 milioane la venituri o știe numai unul Dumnezeu. Dar prestidigitațiunea s-a făcut și, în vuietele monotone ale corului "închiderea discuției! "La vot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de constituționalism, Domnitorul fiind capul suprem al armatei. Nu vom enumera aci toate faptele din trecut cari constituie atâtea lovituri serioase date instituțiunei noastre militare, ci ne vom ocupa de una singură, care este și cea mai recentă. Ministrul de rezbel, după ce a cerut și obținut de la Camerele legiuitoare modificarea legei de înaintare de la 1874, privitoare la înaintarea căpitanilor la gradul de maiori, adresează o circulară către președinții a șapte comisiuni esaminatoare (pe când legea, promulgată abia la 10 aprilie acest an
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din timpul votării bugetului și a demisiei celor patru viceprezidenți, o facem mai mult de hazul lucrului, fără vro altă pretenție. Iată dar câteva probe de parlamentarism radical: D. președinte: Astăzi s-a depus și raportul pentru bugetul Ministerului de Rezbel; raportul care s-a depus acum nu este tipărit. Voci: Nu avem trebuință de tipărirea raportului. D. P. Ghika: Cer cuvântul pentru ordinea zilei. D. președinte: D-lor, știți că ordinea zilei nu se poate schimba fără învoirea miniștrilor. U
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ordinea zilei, ca să primească imediat o soluțiune. Se pune la vot închiderea discuțiunei și trecerea la ordinea zilei, și se primesc). D. președinte: Fiindcă d. ministru [al] Cultelor și Instrucțiunei Publice nu este aci, vom începe cu bugetul Ministerului de Rezbel. D. N. Fleva: Iată amendamentul meu: "Propun ca diurna comisarului general să se reducă la 800 lei pe lună și să se reducă ajutoarele la unul cu 400 lei și un ajutor cu 200 lei, un ușier cu 80 lei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea tot puști atât de perfecționate n-ar mai fi război sau s-ar preface într-un general exercițiu de sinucidere. Dar mai iată o acuzare a "Romînului". Când în ajunul rezbelului se simți trebuința de-a apela la acea putere armată se constată că-i lipseau de toate. La această acuzare cinică răspundem cu acel referat al d-lui Slăniceanu asupra situațiunii îmbrăcăminții și echipamentului, scris la 1 iunie 1876 și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noi, să fi avut trebuință ca din senin și de noțiunea libertății, dar acestea ar fi lucruri foarte supărăcioase pentru părintele demagogiei pseudoromîne, de aceea nu mai insistăm asupra lor. Iată însă ce ne mai spune "Romînul". S-a făcut rezbelul. După treisute de ani de dezarmare, de robie și de rușine, națiunea română își redobândi cu arma în mână gloria străbună. Acest mare act aduse firește independența statului român. Darul prorociei nu-l are la noi decât d. C. A
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cariagdi, Bosnagi etc. și aceea în adevăr a fost pentru noi românii o epocă de dezarmare, de robie și de rușine și a ținut 120 de ani până ce i-a pus capăt Domnul Tudor. Dar ce mai zice "Romînul" despre rezbel? Acest mare act aduse firește independența statului român. Firește, da! Firește, așa ar fi trebuit să fie. Dar onorabilii confrați uită că, după ce turcii ne declaraseră liberi și de capul nostru prin Tractatul de la San-Stefano, Europa ne-a pus condiții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]