7,490 matches
-
care produce blocuri de poliuretan folosite în industria mobilei. Cu ajutorul noii instalații, calitățile spumelor poliuretanice se vor putea realiza în timp și spațiu mult mai rapid, mergând spre „excelență“ industrială; se pot realiza spume speciale cu combustie modificată și înaltă reziliență, cu proprietăți de rezistență la compresiune, precum și cu polioli cu prepolimeri, pentru un anumit segment de spume utilizate în industria mobilei. Evenimentul se va desfășura începând cu ora 13,30, la sediul firmei din Calea Buziașului nr. 22. Informații se
Agenda2004-20-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282421_a_283750]
-
nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice În terminologia antropologiei politice neoevoluționiste, care sintetizează mai multe linii teoretice anterioare începând
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
triburilor cucerite de Imperiul Britanic sau în Europa Evului Mediu timpuriu. Ceea ce este important este că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică? În interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem este: fenotip-(devoluție)-genotip-(evoluție)-fenotip. Așa cum am
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
un genotip - punctul de minimă existență al sistemului socioecologic - constă, în interpretarea mea, exclusiv din informație. Anticipând concluziile capitolului, această informație, suficientă și necesară reactivării genotipului, este de două tipuri: factuală și evaluativă. Răspunsul preliminar la întrebarea ridicată este că reziliența extremă este posibilă atunci când converg două condiții: (1) genotipul este complet, adică informația factuală și evaluativă există și este împărtășită de participanți și (2) condițiile care țin de mediul operațional (autonomie, libertăți etc.) sunt prielnice. Acest lucru este deosebit de important
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din mediile în care operează și, chiar mai mult, să poată capta beneficiile potențiale pe care aceste schimbări le creează. Acești factori endogeni trebuie să se găsească
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim set de factori structurali ai rezistenței și rezilienței stabilitatea politică și dimensiunile (resursele și rezultatele sale) sale: organizare, asocieri, capital - deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul său permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în sensul îmbunătățirii transporturilor și reducerii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența aranjamentului a fost și mai mult diminuată de către stat. Să reluăm aceste lucruri. S-a văzut că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate. Principiile de organizare a nivelului confederativ erau oglindirea celor constitutive obștilor particulare componente
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nivelul confederal și-a îndeplinit funcția de arbitraj în tot acest proces timp de cca 150 de ani și că a dispărut simultan cu introducerea taxării individuale. În acest context cauzal se ridică întrebarea dacă există ceva ce a lipsit rezilienței nivelului confederal, astfel încât acesta să fi putut supraviețui atât perturbațiilor generate de expansiunea piețelor interne, cât și celor provocate de expansiunea statului? Răspunsul, deși contrafactual, este fundamental. S-a văzut că atât obștea arhaică generică, cât și obștile din Vrancea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o structură de leadership. Democrației aflate în uz îi lipsea delegarea specializată de responsabilități, astfel încât nu a existat nicio poziție instituțională care să poată acționa proactiv, preventiv și independent față de influențele exogene; nimeni care să crească rezistența, respectiv să mențină reziliența sistemului, nimeni care să crească plăcinta și să transfome jocul colectiv într-unul de sumă pozitivă. Temerea adâncă față de tiranie și dorința de a-și păstra neatins statutul de oameni liberi au exclus alegerea de lideri dintre metodele autoguvernării. O
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stabile sau a unor eventuale conflicte între acestea. Principalul punct slab, cel puțin al nivelului confederativ, pare să fi fost insuficienta sa centralizare, care l-a lipsit de o minimă rezistență, pe de o parte, și de capacitățile proactive ale rezilienței, pe de altă parte. Nivelul ridicat al capitalului social format este în același timp și un argument suplimentar împotriva tezei lui Stahl potrivit căruia capitalismul singur a dizolvat aranjamentul. În cazul studiat, capitalul social s-a conservat pentru aproximativ două
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
statale. Am arătat în detaliu multiplele căi prin care statul s-a substituit aranjamentului local, precum și consecințele rezultate: fragilizarea aranjamentului confederal prin reducerea progresivă, dar completă a rațiunilor sale de existență. Transferul furnizării unor bunuri publice către stat a scăzut reziliența nivelului confederativ pentru că a limitat atât nivelul acțiunii colective realizate prin intermediul său, cât și prin aceea că a transformat caracterul său în cel de for al jocurilor de sumă nulă. Dintre aceste jocuri, plata cislei a creat o dependență a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe piețe și distribuția riscurilor, oportunităților și beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund principiilor de design instituțional sintetizate de Elinor Ostrom (1999, 2005 și 2009), iar imprimarea lor fidelă în genotip a permis restaurarea fenotipului după refacerea proprietății obștilor pornind de la Legea 1/2000. Izomorfismul noului fenotip față de cel vechi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
țări capitaliste. Eu am mai spus că portretul robot al românului fericit este o combinație între dorința de a beneficia de starea materială din Occidentul capitalist și securitatea locului de muncă din socialism. Cred că în Occident s-a subestimat reziliența tenace în conștiința oamenilor din Răsărit a avantajelor sociale ale comunismului. Muncitorul rămas fără lucru se sinchisește foarte puțin de marile libertăți pe care le-a adus revoluția din 1989. [...] Problema este dacă între cei 66-69% dintre români abținuți de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ORDIN nr. 20.466 din 28 aprilie 2022 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat "Acordare granturi pentru posesorii de certificate de excelență Marie Sklodowska Curie", asociată Planului național de redresare și reziliență al României, pilonul III, componenta C9, 2021-2026 EMITENT MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 494 din 18 mai 2022 Ținând cont de: – Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și
ORDIN nr. 20.466 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255531]
-
în aplicarea art. 107 și 108 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), cu modificările și completările ulterioare; ... – Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României; ... – prevederile Regulamentului (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență; ... – Avizul Consiliului Concurenței nr. 4.308 din 1.04.2022 referitor la Proiectul de ordin al ministrului cercetării
ORDIN nr. 20.466 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255531]