39 matches
-
Colindătorii). Nu e o noutate că poetul este un căutător, prin excelență: „Caut, caut în zadar sentimente de iubire / Când la porțile ce bat întâlnesc doar amăgire / Nu mă cobor în trecut să găsesc vise pierdute / Simțurile îmi impun sentimente rezolute // În sacul cu amintiri caut cu înfrigurare / Idealele trăiri dintr-o lume trecătoare / Nu mi-i dat ca altă dată să mă sprijin pe vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
CĂLĂTORIND Călătorind în altă lume Pe cărărui necunoscute Voi tipări gânduri postume Despre-ntâmplări neprevăzute. Călătorind fără popasuri Spre stelele îndepărtate Am să ascult tăcute glasuri Șoptite spre eternitate. Călătorind spre universul Cu astrele nemaivăzute Neiertător va fi demersul Judecăților rezolute. Călătorind spre infinitul De unde s-a născut pământul Voi căuta meteoritul Care-mi va găzdui cuvântul ULTIMUL DRUM C-un prieten bun, prea mulți nu am, M-am întâlnit acum un an Îmi povestea crestând un ram Cum viața noastră
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
violete și-n gutui strivite de secunda galopantă din părul meu cu iz de cerb hai-hui, Din bluza mea de gându-ți descheiată. Străpunge-mi frunza încă nencepută de șarpele ce-a instigat la mere. Și lasă-mi în sprânceana rezolută, Refluxul tău ce trupul meu îl cere. Îmi bate cordul prins în călimară și mă-nroșesc ca macii de pe ii, Când gura ta pe sânii mei coboară stimate domn, din visele-mi târzii... Referință Bibliografică: STIMATE DOMN-PARTEA I / Marioara Nedea
STIMATE DOMN-PARTEA I de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471249864.html [Corola-blog/BlogPost/379306_a_380635]
-
majoritatea membrilor Consiliului, numiți fiind prin decrete regale, au renunțat la aceste numiri, iar guvernatorul, generalul Cage, refuză să convoace o nouă Legislativă și a ordonat dizolvarea. Adunarea a luat denumirea de “Congres al provinciei Massachusetts”, adoptând o serie de rezoluți cu caracter de lege. Legislativa revoluționară a înființat un Comitet de Securitate sub conducerea lui John Hancock, comitetul având rolul de a chema la lupta miliția provinciei, creând o rețea de supraveghere a mișcărilor trupelor britanice, organizând apărarea coloniei. În
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
două cincimi din forme au această origine) și este doar inițiată la Străulești (unde formele de sorginte carpică sunt cele mai caracterizante). Numismatica concluzionează mult mai apăsat apartenența la Imperiul târziu; studiul ceramistic a subliniat mai mult recursul la forme rezolute, dar caracterul roman al Olteniei rezultă din ambele serii de studiu. Vârful descoperirilor de monedă de aur, în Oltenia, datează din deceniul 527-537, ceea ce reflectă efortul de consolidare a limes-ului roman (limita estică a Daciei Malvensis pe aliniamentul localităților
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
pentru opoziția sa împotriva magnetismului animal în "L’Antimagnétisme, ou origine, progrès, décadence, renouvellement et réfutation du magnétisme animal" (Antimagnetismul sau originea, progresul, degradarea, reînnoirea și dezmințirea magnetismului animal), (Londra, 1784 tradus în limba germană în 1788), fiind un adversar rezolut lui Franz Anton Mesmer și un suporter înfocat al inoculației Mai departe, Paulet s-a interesat pentru botanica precum micologie. Astfel a publicat între 1790 și 1793 marea să opera "Traité des champignons"despre ciuperci în două volume, pe aproape
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
și cereale. Prin toate cazarmele și oficiele domnește o activitate febrilă. Mai toate ziarele grecești sunt interzise; în fine orașul are întocmai aceeași fizionomie ca și în ajunul izbucnirii războiului ruso-turc. Soldatul e mai puțin entuziasmat, dar este liniștit și rezolut și se vede că războiul cu grecii nu e atât de simpatic cum a fost cel cu rușii. Siria suferă mult din cauza acestor preparative războinice. Atâtea brațe viguroase, lăsând sapa și lopata, au pus mâna pe arme! Comerțul stagnează deja
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în adunarea sa generală de la 10 iuniu 1871 cumcă "Comitetul central se însărcinează a esecuta serbarea în 27 august 1871 cu mijloacele despre cari dispune". Primind comitetul această sarcină grea, pășește de nou, rezolut și plin de însuflețire, la realizarea scopului măreț. În darn sânt însă neînsemnatele puteri ale unui comitet, în darn este zelul modest al unei junimi! Serbarea de la Putna n -are să fie serbarea unui comitet a unei junimi: serbarea de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru al căror viitori serbarea va să aibă cele mai mari rezultate. Prin încrederea voastră, junimei române din Viena i s-a dat sarcina onorifică de a conduce deocamdată lucrările spre realizarea serbării. Azi e momentul ca să facem un pas rezolut, să realizăm dorința noastră comună. Pierdem un an din rezultatele serbării dacă amânăm serbarea pre anul viitori. Apelăm dară la zelul vostru național și vă provocăm: 1. A vă organiza în timpul cel mai scurt în comitetele filiale și a vă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
București, Editura Minerva, 1976 5 idem, p. 407 107 operei de artă. Oricum, în orice creație mare rămâne o zonă obscură, misterioasă, inanalizabilă. Florin Mihăilescu nu ezită să indice punctele nevralgice ale concepției lui Streinu despre creația artistică: „Accentul prea rezolut al criticului trădează din păcate o concepție exagerată și nedialectică despre relația dintre clasificabil și inclasificabil, dintre conformitatea și non-conformitatea operei cu „legea”, când în realitate individualitatea este în funcție de generalitate, iar „caracterul de abatere de la normă a fenomenului artistic” este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Chiar și pro‑ punerea cu Emil Constantinescu a fost propunerea lui BĂcanu, însușită apoi și de Blandiana. Și de noi, ceilalți. Mi-amintesc că la un miting al Alianței Civice m-a luat Petrică în spatele tribunei și, în stilul său rezolut, mi-a spus : „BĂtrâne, avem candidat. E un vorbitor bun, ascul‑ tător...“. A.M.P. : Versiunea lui Constantinescu a fost că Alianța Civică nu l-a sprijinit și că oamenii și-au văzut de inte‑ resele lor. VĂ aduc aminte, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
scriitura, ossia testamento, dettata mi dalla metta signora principesa, l’ho scritto io, Vladislav di Malaesco”. Văduva își dicta testamentul și parcă îi auzim glasul poruncitor, căci înșirarea ultimelor dorințe ale celei ce-și presimțea moartea are mai degrabă tonul rezolut al unor ordine: „Mai întâi aceasta o zic, povățuiesc, poruncesc, mă rog și las sub blăstăm, ca fiii mei Radu și Constantin cu familiile lor să trăiască creștinește în unire frățească și-n iubire, să-și întărească casele și neamul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sa - opozițiile tensionale inerente, care dau viață și originalitate operei de artă. Oricum, în orice creație mare rămâne o zonă obscură, misterioasă, inanalizabilă. Florin Mihăilescu nu ezită să indice punctele nevralgice ale concepției lui Streinu despre creația artistică: "Accentul prea rezolut al criticului trădează din păcate o concepție exagerată și nedialectică despre relația dintre clasificabil și inclasificabil, dintre conformitatea și non-conformitatea operei cu "legea", când în realitate individualitatea este în funcție de generalitate, iar "caracterul de abatere de la normă a fenomenului artistic" este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
prins pe Al. Paleologu într-o fază nu prea bună, de crepuscul biologic exploatat fără jenă de diferiți gazetari, care îi cereau eseistului opinii pe toate temele posibile; și acesta le și oferea cu larghețe, pe un ton mult mai rezolut decât aici și cu două-trei calificative ("imbecil", "idioțenie") bune în orice împrejurare. Altfel spus, Paleologu devenise în ultimii ani un fel de guru pentru publicul larg: o postură care poate îl măgulea, dar nu i se potrivea câtuși de puțin
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
pledoarii și "diplomație", de tatonări, reveniri și preparative speciale. Ne-am descoperit, dintr-odată, pe aceeași frecvență de undă: un clasic în viață, dar fără aere magisteriale, și un critic tânăr care, înainte de a pune pe hârtie afirmații și negații rezolute, dorea și dorește să cunoască. Convorbirile au început în noiembrie 2005, când Octavian Paler tocmai primise Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor. Ca și în cazul Recursului la memorie, volumul de convorbiri cu Ileana Mălăncioiu, întrebările au venit în tranșe
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
a declarat că înainte de a fi comunist este român. Lațul s-a tot strîns și, în 1948, Pătrășcanu a fost mai întîi pus sub regim de arest la domiciliu și, apoi, transferat la închisoare. Dar nu se adoptase o atitudine rezolută și ancheta era cînd condusă de organismele PCR, cînd de cele ale Securității. Ba chiar, cum mărturisește Belu Silber în memoriile sale, Dumitru Coliu, din partea Comisiei de Control a PCR i-a comunciat că ancheta s-a terminat și că
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
un cuțit/ Svîcnirei calde dureroase,/ Ce bate tot mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e bucuria adevărată a Lucicăi (dar și spaima ei), a acestei frumoase (sper că era, poezia impune să fi fost frumoasă) ce trăiește printre bărbați - oripilată și scîrbită rezolut - ca printre gîndaci. Om era însă și Lucie (alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
anume perspectivă, pe care autorul o respectă și o ilustrează. Tânărul scriitor român încearcă să "prindă", la propriu și la figurat, o Americă de o enormă complexitate - și dibuielile lui, ezitările, incertitudinile sunt mai autentice și mai expresive decât tonul rezolut și siguranța afișată a multor comentatori. Aceștia știu cum e cu Statele Unite și, în lecțiile savante predate neofiților, li se poate înregistra cu ușurință marea voluptate explicativă. În schimb, Radu Pavel Gheo simte America pe propria piele, ca vânzător la
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
propensiuni șovine, nu e de bună-credință și nu depășește nivelul discursului demagogic, ba mai și provoacă periodic sau încurajează tacit anacronice puseuri naționaliste. În același timp, opoziția democrată, câtă e realmente democrată, evită să abordeze chestiunea într-un mod prea „rezolut” din teama de a nu-și îndepărta un electorat care, în majoritatea lui, e neinformat, dar educat sau, mai propriu zis, modelat la școala tradițională a unui naționalism datat, dar încă potențial răvășitor. În acest context, o astfel de carte
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
detaliu, nepriceperea organică de-a disimula, de-a pune la cale farse, îl redau în lumină albastră a unei voioșii cordiale, sugerând interlocutorului că are de a face cu o personalitate lesne abordabila, cu un bonom. (29) Modul său special, rezolut, de a fi incoruptibil (30)". De la procuror la cantautor Procurorul general al României, Mircea Criste, a declarat după scandalul procurorilor de la Craiova că "avem o Justiție așa cum este și societatea". Luîndu-se, poate, după cei care afirma că avem un Parlament
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
spirit irepresibil caricatural. Lamentațiile nu se dezic de vervă, ci, din contră, încearcă să și-o încorporeze. Cele mai severe admonestări au un aer gratuit, pentru că Mușina nu lasă nici limbajul, nici stările să se alerteze chiar la modul panicard, rezolut. El cultivă o melancolie de umor, nu de umoare, în interiorul viziunii. Nici chiar temele Ťapocalipticeť n-au, la el, tupeul melodramatic și agresiv al angoaselor finale. Acestea sînt mai degrabă consultative decît definitive, poemul le propune, dar nu le impune
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
altor cuvinte. Un joc de bridge "peste ape tulburate" am fost. Un joc de tarot în care tot schimbăm moartea cu soarele Flanarea ploii jefuiește nervura, senzații. Un briliant e o lacrimă care nu este. Să ne-nvârtim după amintiri rezolute. în oasele noastre sunt clipele-atingerii, ochiului care a bătut în palmă cuvinte. În baptisteriul ce judeca după legea apei sfințite, mă-nchin baobabului ale cărui rădăcini sugrumă trei generații. Și noi. Epifanie a barului unde etichetele desemnau religii străvechi, smokingul
Ploile din Foster City by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/13659_a_14984]
-
sau William Carlos Wlliams, cu două tentative de a se stabili în spațiul lingvistic anglofon, dar la sfatul poetesei Marianne Moore de a scrie în germană, revelația Paul Celan o determină să revină definitiv în Germania. Toate sunt expresia apartenenței rezolute la spațiul cultural Mitteleuropa, dispărut după război: „nomadă evreică/a limbii germane/crescută sub/un steag galben/și negru/granițele m-au trimis/ba într-o latinitate slavă/ba în America//Europa/în castelul tău/am visat/viitoarea mea naștere
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
raportul ei cu Generația 27, chestiunea evreiască, situația parlamentarismului și a democrației, ascensiunea comunismului sau stabilirea raportului de forțe în câmpul literar interbelic, sunt, toate, teme de reflecție formulate inteligent de cartea lui Mihai Iovănel. Nu lipsesc tonului neutru însă rezolut al discursului, lăsând programatic faptele să vorbească de la sine, momentele de spectacol interpretativ, cu răsturnări de proporții. Astfel, se pare că filozofia spiritualistă a Generației 27 are și mobiluri cât se poate de ...pragmatice: „Până și pentru Eliade, care nu
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
lui poate cădea fără întoarcere. Înțelegerea deci, ca putere de supunere la obiect, ca probă de plasticitate spirituală" (pp. 82-83). O singură rezervă am de făcut la această superbă profesiune de credință, și ea se leagă anume de unicul accent rezolut al autorului: "judecata lui poate cădea fără întoarcere". Nimic nu poate să cadă, în sfera omenescului, "fără întoarcere", iar în domeniul criticii, cu atât mai puțin. Judecățile noastre, chiar îndelung chibzuite, atent argumentate și ferm sprijinite pe opere, suportă corecții
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]