39 matches
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întregului. Dragostea este percepută prin gesturi mici și simple, nu prin tragism și cutremur (e un timp anti-dostoievskian, s-ar spune): Oliveira se gândește (în timp ce și simte) la cât de important este, de pildă, să îți ții de talie iubita. Rezonarea sa, însă, este complicată ca un verset filozofic: Și aceasta putea fi o explicație, un braț înlănțuind o talie subțire și caldă, în mers se simțea jocul ușor al mușchilor ca un limbaj monoton și stăruitor, un limbaj îndărătnic, te
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
a fiecărui sem(al) al teritoriului cultural. Pentru el, textele sunt viori, gata să se cutremure sub gândul ațintit care le „ciupește” stârnind melodii latente. Temele pe care le dă în rafale testează inteligența proprie, suplețea limbii române, capacitatea de rezonare a literaturii la desene variabile. Andrei Terian descrie exact mecanismul: „Temele lui Nicolae Manolescu au în comun credința în complexitatea literaturii, concepția că textul semnifică întotdeauna mai mult decât spune. Indiferent de unghiul de abordare, criticul găsește de fiecare dată
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul individual de „pasărea măiastră”, de pe
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
punerea în scenă a unei piese de teatru, respectiv în realizarea de dramatizări ale unor texte/fragmente de texte epice îndrăgite (schițe, basme, fabule etc.). Perspectiva inițială, cea a receptării și, implicit, a decodării, interpretării (de exemplu, ca formă de ,,rezonare" cu acțiunile unora dintre personaje), așadar a raportării la textul dramatic presupune prezentarea în fața copiilor preșcolari a unei alte realități, cu decor, personaje, fond sonor etc.; demersul cadrului didactic trebuie să vizeze concentrarea atenției copiilor pe diversele elemente ale reprezentării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din copilăria mea ideile despre valoarea acestui rang. El căzu în urmă în ochii mei, cu toate că nu mă pot dezbina neci acum de superioritățile nașterei; este o superioritate aceasta, creată de natură, care se lasă dovedită de nedreaptă numai prin rezonările minții, nu însă din necese curat naturali. Eram, precum zisei, sărac însă mândru, cum trebuie să fie un spaniol, și o dorință nestingibilă după onoare și glorie ardea în inima mea jună. Această dorință căpătă o putere nouă prin amorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta florilor”, manifestările firii în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al doilea ciclu al volumului, Icoane străbune, conține încercări de evocare a unor scene din trecutul istoric. Dar, în general
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
necesitatea utilizării unor metode mai draconice. De exemplu, dacă inima fătului este prea slabă sau bate foarte neregulat, presarea punctelor reflexogene de Întărire, situate pe meridianele inimii și splinei ale mamei, sau trasarea meridianului ei al inimii vor duce la rezonarea frecventă Între mamă și copil, Întărind și stabilizînd inima copilului și scăzînd șansele ca să fie necesară utilizarea de medicație. În alte situații, dacă după un anumit nivel de dilatație și activitate de contracție nașterea se blochează, tehnici de stabilizare și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
toată această construcție poetică, bazată pe întrepătrunderea dintre interior și exterior, are ca punct de plecare o interferență subtilă între sufletul autoarei și „sufletul lumii”, o vibrație insesizabilă între „microcosm” și „macrocosm” - ca să păstrăm limbajul hermetismului tradițional? Poate fi o rezonare care nu se produce la nivelul conștientului Verei Crăciun, dar care nu poate trece în actualitate decât sub forma poeziei. Atunci nevoia de poezie este tocmai nevoia de a nu pierde urma lăsată în sufletul individual de „pasărea măiastră”, de pe
Poemul iubirii. In: Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
și demenți, imaginația este foarte săracă sau chiar lipsește (în formele grave). 4.1.6. Tulburări ale conștiinței Conștiința reprezintă trăirea dimensiunii specifice și a sensului clipei existențiale, printr-un proces de reflectare determinată cognitiv și printr-un proces de rezonare determinată afectiv, trăire ce este concretizată în imaginar printr-un construct mental al realității temporal-fizice al contextului existențial, construct ce definește sensul valoric și moral-atitudinal al ființei umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
miercuri, elevii școalei tehnice s-au împotrivit la esecutarea unei pedepse ordonate de ministeriu în urma propriei lor nerespectări a regulamentului școalei. Credem de prisos de-a adăugi că cea dendîi datorie a unui elev este ascultarea și supunerea și că rezonarea asupra măsurilor luate de superiorii săi trebuie reprimată. [18 februarie 1877] ["MINISTERIUL TURCESC DE ESTERNE... "] Ministeriul turcesc de esterne a comunicat prin circulară tuturor reprezentanților Porții din străinătate instrucția de a dezminți din nou știrile, răspândite de ziarele străine, că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deseori cu conștiința relativității acestui adevăr sau, uneori, a imposibilității lui), dar tot din-tr-o perspectivă a eului, căci vine cu o interpretare proprie a lumii naturale, a lumii sociale sau a lumii construite. El nu realizează însă creația din perspectiva rezonării în sensibilitate (în sentimentalitate), precum poetul, a acestei relații cu cosmosul, ci din perspectiva raționalității. Pentru filozofii care concep filozofia (și) ca trăire (precum Fr. Nietzsche, S. Kierkegaard, A. Camus), raționalitatea aderă însă și la palierul sensibilității. Cu toate acestea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
afinitate ideologică cu Eugen C o ș er i u, ce se poate detecta uneori, este explicabilă printr-o aderență comună la filozofia hegeliană și prin prevalarea factorului individual, dar, la marele lingvist, spre deosebire de Noica, se poate constata o accentuată rezonare cu atitudinea obiectivă față de limbă. În aceeași sferă a stilului individual se poate înscrie și încercarea lui Noica de a revoluționa terminologia filozofică românească prin îndepărtarea ei de vocabularul internaționalizat, deși limba română literară și limbajul ei filozofic au astăzi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii sale întrun plan secundar, echivalent celui deținut de clasicul acompaniament al scriiturii omofone. Una dintre dimensiunile interesante ale manierei de concepție a discursului o constituie prezența frecventă a indicațiilor de ritenuto
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fi subliniată expresiv, în timp ce execuția cu un atac legato va determina obținerea unor sonorități cu reale calități vocale. Sunetele aparținând configurației tematice vor beneficia de o tensionare distinctă a atacului, cu eliberarea completă a pedalei de surdină, asigurând astfel o rezonare superioară în raport cu „aura” sonoră creată de cvinta introductivă a registrului grav. Efectul de rezonanță se va menține pe întreg parcursul măsurii introductive, pentru ca ulterior, în măsura secundă să marcheze apariția ultimelor două sunete aparținând temei. Rezultatul sonor va constitui o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
48 și, respectiv 50, în pofida intenției lui Debussy de a indica această manieră interpretativă, în exclusivitate, pentru cele două sunete superioare ale acordului. În consecință, acest detaliu de scriitură supus clarificării va conduce la un efect sonor complet diferit, datorat rezonării simultane a octavei din bas. Concomitent, acest fapt atrage după sine evidențierea cu pregnanță a vocii mediane, investită cu funcție tematică în contextul acestui discurs. Momentul de plasare a climax-ului principal în cadrul construcției formale (măsurile 109 - 110) semnalează una
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de ecleraje tonale, generate de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte. Punctul maxim tensional al preludiului furnizează un exemplu concludent al comuniunii de intenție receptată la nivelul tuturor parametrilor de scriitură. Astfel, observăm cum proiecția unei noi dilatări spațio-temporale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu insistență servesc drept complement sonor pentru o ultimă exprimare discretă a temei principale, indicată doucement en dehors (evidențiată în mod blând). Fluiditatea modalității de revenire la același cadrul hexatonal de început se realizează printr-un procedeu ce optează pentru rezonarea exclusivă a cinci din cele șase entități ale scării în tonuri, creându-se astfel o tranziție subtilă dinspre spațiul pentatonic al părții mediane. La nivel interpretativ, distribuirea sunetelor formative ale temei între cele două mâini solicită o atenție sporită îndreptată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
penultimul portativ prezintă afinități cu acordurile ascendente ale configurației tematice introductive). Ultimele trei măsuri ale preludiului poartă indicațiile de pedalizare originale ale compozitorului, solicitând activarea unui efect prelungit din măsura 62 până la final, unde va fi eliberat pentru a facilita rezonarea izolată a terței mari do - mi, dând curs astfel respirației asociate cu fermata. Folosirea surdinei este necesară pe parcursul întregii desfășurări a preludiului datorită diferențierii sonore ce se stabilește între cele trei planuri independente, integrate într-un spațiu dinamic general extrem de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale cărei etape intermediare apar indicate cu remarcabilă meticulozitate (p - pp - più pp - ppp). Acordul de (reprezentând tonalitatea de bază a preludiului) va rămâne până la final o simplă iluzie sonoră, invocată cu subtilitate de traseul cromatic ce tinde doar spre rezonarea acestuia. Lipsa acelui finalis așteptat conduce la un deznodământ ce rămâne sub semnul enigmei, al cărei echivoc predispune la o continuare a istorisirii prin puterea de imaginație a auditorului. Imaginea sonoră a măsurilor finale necesită o atentă utilizare a pedalei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei forme de sonata: expoziție măsurile 1 52; dezvoltare măsurile 53 62; reexpoziție - măsurile 63 - 96. La nivelul parametrului armonic, cadrul tonal de declarat inițial deține o accentuată impresie de instabilitate datorită atingerii pasagere a sunetului si și a frecventei rezonări a sunetului fa, generând astfel receptarea acestuia din urmă ca „centru gravitațional”. Indicația agogică Capricieux et léger (capricios și lejer) poartă amprenta inconfundabilă a spiritului debussyist, recunoscând opțiunea acestuia pentru utilizarea unor expresii menite să sugereze,cu prioritate, sensul calitativ
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evitând contopirea acestora cu elementul cromatic din plan superior ce trebuie să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49), ca leit-motiv al „căderii”. În această circumstanță este indicată utilizarea pedalei tonale (cea de-a treia pedală a pianelor moderne) după rezonarea acordului de , menținându-l astfel în exclusivitate pe parcursul motivului cromatic descendent ce își va conserva în acest fel transparența sonoră. Finalul surprinzător al tonului major (do# major) necesită evitarea mixării sunetelor fa# și mi# ale măsurii 51. Distincția acustică a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evitarea mixării sunetelor fa# și mi# ale măsurii 51. Distincția acustică a acestora se va realiza prin întârzierea celui de-al doilea sunet, precum și diferențierea efectelor de rezonanță. De asemenea, succedarea ultimului acord printr-un tremolo al pedalei va genera rezonarea exclusivă a tonului principal de do#. Nu mai întrezărim decât imaginea materiei descompuse ce frânge regretele în liniștea Infinitului. E acea lege a firii spusă cu rezonanțele melancoliei înecate în tăcere. Iar sfârșitul luminează din depărtări calea Speranței aflate în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]