16 matches
-
regelui flautist Friedrich al II-lea al Prusiei, (la curtea căruia funcționa ca clavecinist fiul său K. Philipp Emanuel) Bach a improvizat o magnifică fugă pe searbăda temă dată de rege. Întors la Leipzig, a scris pe această temă șapte ricercare, două canoane și o sonată á tre (pentru flaut, vioară și clavir). Reunite, aceste piese au fost trimise regelui sub titlul de Ofrandă muzicală, reprezentând exerciții de polifonie și demonstrații de virtuozitate tehnică. Între anii 1729-1740 a condus și “Collegium
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
să devină un artist adevărat al acestui instrument. În domeniul didactic, Bach nu s-a limitat numai la lucrări privitoare la tehnica clavirului, ci el a lăsat și două importante creații pentru tehnica scriiturii polifonice: „Ofranda muzicală”, care cuprinde trei "ricercare" la trei voci, opt canoane, o fugă, un "ricercar" la șase voci, o sonată și un canon infinit, și „Arta fugii” (1750) - o colecție de 14 fugi și patru canoane pe aceeași temă -, fugile constituind fiecare câte o imagine de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
domeniul didactic, Bach nu s-a limitat numai la lucrări privitoare la tehnica clavirului, ci el a lăsat și două importante creații pentru tehnica scriiturii polifonice: „Ofranda muzicală”, care cuprinde trei "ricercare" la trei voci, opt canoane, o fugă, un "ricercar" la șase voci, o sonată și un canon infinit, și „Arta fugii” (1750) - o colecție de 14 fugi și patru canoane pe aceeași temă -, fugile constituind fiecare câte o imagine de sine stătătoare, datorită variațiunilor subiectului unic comun, care capătă
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
secolului XIV un canon ajungând în secolul XV să fie considerată o imitație. De abia în secolul XVII fugă primește actualul ei sens. Originea fugii o găsim în evoluția diferitelor forme polifone și în special, a motetului vocal și a ricercarului instrumental. Compozitorul care a realizat sinteză a tot ce s-a scris până la el, deschizând, în același timp perspective noi conținutului și formei de fugă a fost Johann Sebastian Bach. Prin lucrările sale Clavecinul bine temperat și Arta fugii, Bach
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
clar delimitate, prezentând "tempo"-uri, mișcări și caractere contrastante: de exemplu, un dans putea să fie urmat de o melodie lentă cu acompaniament, după care urma o mișcare rapidă. Cu toate acestea, compozițiile de acest tip erau mai adesea denumite ""ricercare"" sau ""canzona"" decât sonate. Începând cu anii 1630, numărul părților componente diminuă la trei sau patru, fiecare într-o alcătuire distinctă. Structura lor formală devine mai complexă, cu tendința stabilirii unei corespondențe între ritm, armonie și melodie. Încep să se
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
Corelli (1653-1713), în această perioadă se delimitează două tipuri polifonice de sonată: ""sonata da chiesa"" (bisericească) și ""sonata da camera"" (de cameră, laică). "Sonata da chiesa", piesă gravă, constituită din patru mișcări sub forma "lentă-rapidă-lentă-rapidă", relua complexitatea contrapunctică a vechilor ""ricercare"" sau ""canzona"". Acest model a rămas valabil pentru mulți compozitori, ca Antonio Caldara, Antonio Vivaldi, Giuseppe Martini, Francesco Geminiani, Henry Purcell, François Couperin, Jean-Marie Leclair, Georg Philipp Telemann, până la începuturile secolului al XVIII-lea. "Sonata da camera", compusă de obicei
Sonată () [Corola-website/Science/313117_a_314446]
-
per ottoni, timpano e pianoforte Musica per orchestră d'archi e pianoforte Cântată per coro e orchestră Variazioni șu tema di Frescobaldi Sestetto per flauto, oboe, fagotto, violino , violă e violoncello Trio per clarinetto corno e violoncello Invenzione, Canone e Ricercare per pianoforte Concerto per orchestră 1 3 studi per flauto, clarinetto e fagotto Distanze per violino, violoncello e pianoforte 1958 Requiem per un destino per coro e orchestră Suoni per Dino per violă e nastri magnetici Da molto lontano per
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
o di Weltliteratur comunque eurocentrica, per aprirsi alle interrogazioni della multietnicità e del multiculturalismo"12. Se quello che și è sinora delineato rappresenta îl dibattito storiografico e teorico relativo al tema, un diverso modo di approcciare la questione consiste nel ricercare le tracce dell'identità europea sub specie testuale, nel corpo concreto di opere e di fenomeni linguistici e retorici. Un esempio eminente di questo approccio è, anche în questo caso, l'Europäische Literatur di Curtius, dedicată a rintracciare i topoi
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
locul de desfășurare al concertelor. Realizat în stil neoromânesc, Salonul încadrează și potențează prin ambianță și acustică muzica secolului XVIII prezentată în Festival. Ediția 2011 a Festivalului concentrează în trei concerte de excepție spiritul muzicii baroce. - Miercuri, 26 octombrie, formația Ricercar Consort va susține concertul Din vremuri de demult - Barytonul, având în repertoriu trio-uri pentru baryton de J. Haydn. - Sâmbătă, 29 octombrie, soliștii ansamblului Il Gardellino și Ketil Haugsand vă invită la European Gala, un concert din muzică barocă de pe
Festivalul de Muzică Veche - Bucureşti 2011, la Muzeul Naţional Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/68645_a_69970]
-
italiană și portugheză în interpretarea ansamblului Il Gardellino. Pe scena bucureșteană vor urca și anul acesta muzicieni de calibru internațional, precum Marcel Ponseele, Philippe Pierlot, François Fernandez, Ketil Haugsand, Reiner Zipperling, Jan de Winne și Hervé Douchy, membri ai formațiilor Ricercar Consort, Il Gardellino și ai Camerata Köln.
Festivalul de Muzică Veche - Bucureşti 2011, la Muzeul Naţional Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/68645_a_69970]
-
terminus, având "o situație particulară între formele simfonice, întrucât nu a produs nici o descendență" (Cours de Composition musicale, Paris, 1909). Cu toate acestea fuga a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
fugii: expoziția, contraexpoziția, episoadele (numite și divertismente ori aventura tonală), reprizele mediene și repriza finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, cu două și trei subiecte. Nu sunt omise nici fugile speciale ("cu titlu împrumutat"): ricercarul, canzona, fuga canonică, fuga coralică, fuga pentru instrumente melodice solo, fuga vocal simfonică ("fuga permutativă în cantate"), ori ciclul de fugi pe aceeași temă ("fuga-variațiune", "fuga contrară", "fuga în oglindă", "perechea de fugi"). Autorul trece totodată în revistă câteva metode
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
terminus, având "o situație particulară între formele simfonice, întrucât nu a produs nici o descendență" (Cours de Composition musicale, Paris, 1909). Cu toate acestea, fuga a avut mai mulți părinți și bunici, fie și numai dacă ne gândim la motet și ricercar, la tiento, caccia și canon. Istoria genului e survolată cu acribie și, am putea spune, cu implicare afectivă din care nu lipsesc accentele valorizatoare: "Ajunsă la un moment de mare strălucire în Barocul înalt, când noul gust muzical caută deja
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
expoziția, contraexpoziția, episoadele (numite și divertismente ori aventura tonală), reprizele mediene și repriza finală sau coda, cât și paradigmele arhitectonice, cum ar fi, de pildă, fugile cu două și trei subiecte. Nu sunt omise nici fugile speciale ("cu titlu împrumutat"): ricercarul, canzona, fuga canonică, fuga coralică, fuga pentru instrumente melodice solo, fuga vocal simfonică ("fuga permutativă în cantate"), ori ciclul de fugi pe aceeași temă ("fuga-variațiune", "fuga contrară", "fuga în oglindă", "perechea de fugi"). Autorul trece totodată în revistă câteva metode
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
îndrăzneț al muzicii medievale. Destinat exclusiv, în secolul al XlV-lea și al XV lea, serviciului liturgic, motetul va solicita, în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, din ce în ce mai mult instrumentele, influențând mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un ultim și îndepărtat avatar cu Marele motet francez, după care va urma un iremediabil declin. Prin trăsăturile sale specifice, motetul va conduce ca gen aproape două
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și Tabula rasa* (1977), implicarea tehnicii de colaj în Rozart Mix (1965) de John Cage sau Ludvig van (1968) de Mauricio Kagel, Bernd Aloïs Zimmermann prezintă Requiem für einen jungen Dichter (1969, Recviem pentru un tanar poet), Betsy Jolas - Lassus Ricercare (1970), Pierre Henry definitivează Simfonia a X-a (Hommage à Beethoven, 1979)*. Începutul creației lui John Adams prin respingerea serialismului și a conceptualismului post-Cage-ean<footnote Robert Fink, pag. 544. footnote> și aderarea la principiile orientării minimaliste. Activitatea danezului Louis Andriessen
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]