110 matches
-
only engine of survival Your servant here, he has been told to say it clear, to say it cold: It’s over, it ain’ț going any further And now the wheels of heaven stop you feel the devil’s ridînd crop Get ready for the future: it is murder Things are going to slide în all directions There’ll be the breaking of the ancient western code Your private life will suddenly explode There’ll be phantoms there’ll be
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
spun vecine peste gard, ce se întorc glumind de la lucru pe ulițele pietruite, intrând unul câte unul pe portițele ospitaliere, vara înecate în verdeață și pline de flori, este bucureșteanul Geo Dumitrescu... Îl văd pe poetul ce-și compară frun-tea ridată cu scăpăriciul unei cutii de chibrituri, peste catranul căreia s-au tras multe bețe,... îl văd pedalând prin Griviței pe bicicleta lui... Hermes?... Diamant?... dialogând totdeauna cu un dulău bun și cam bleg, cu limba scoasă, în urma vehiculului... Sau copil
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
conștientă că infailibitatea nu există. Este o iliuzie creată de oamenii interesați de portofelul tău. Dacă alegi să cauți perfecțiunea, caut-o printr-o eleganță infailibilă, pentru tine și pentru toți ceilalți din jurul tău. Sfidarea vârstei. Pielea ta se va rida și buzele ți se vor decolora, dar sufletul tău nu are vârstă. Va ști întotdeauna cum să se joace și cum să se bucure. Trebuie să te opui într-un mod sfidător îmbătrânirii sufletului. Finisare perfect. Finisarea nu are nicio
Genial: Un tată îi citește fiicei sale sloganurile din magazinul de cosmetice pentru a evita transformarea ei în obiect sexual () [Corola-journal/Journalistic/43462_a_44787]
-
cultură arabi insuficient cunoscuți (nu numai la noi, dar și în Occident). Astfel, argumentația autoarei în favoarea definirii identității arabe prin limbă și cultură e susținută de nume precum Yasif al-YaziČi, Rifa'ah al-Tahtawi, Latif Zaytuni, Adeed Dawisha, Muhammad Abdo, Rashid Rida, Abd ar-Rahman al-Kawakibi, Antun Sa'ada, Zaki al-Arsuzi (cu teoriile sale ba'th-iste, prime propuneri de definiții ale "patriei arabe" ca "unitate culturală", sau definiții ale arabului - "cel a cărui limbă este araba, cel care a trăit pe teritoriul arab
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
serviciu și m-aș încredința ei indiferentă. doar că tot alta mă aflu, cum lumina se schimbă de la o clipă la alta, chiar dacă umbra se înclină la fel. straturi după straturi de lumină schimbată se adaugă ființei mele, fața zilelor ridând. și, totuși, zilele își păstrează prospețimea, se întind spre mine cu lentoarea pisicii ce-și reașează tihna și trupul. din când în când, din senin, mă zgârie, mă mușcă, se joacă cu mine febril, apoi, subit, mă lasă să respir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
scuipau cenușă; muntele tronul judecății; Dumnezeu, după o perdea deasă de fum, moțăia cu fruntea rezemată pe culmi de brazi; mestecenii oblojeau tălpile arse ale bătrânului; salcia, ca întotdeauna sensibilă, plângea pentru o oglindă făcută țăndări deasupra lacului chipul Tatălui ridat de valuri. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă, fraților! Petru, legat de hambar, număra în sens invers desfrunzirile. Coastele strivite de bocancii starețului, timpanele sparte, palmele arse, ochii vineți, părul smuls, maxilarul rupt, clavicula dislocată, genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
la sediul Agenției Universitare a Francofoniei și Centrului de Reușită Universitară din Bulevardul Schitu Măgureanu, parter, Sala de Consiliu, se va defășura începând cu ora 15.45. Rectorul Universității din București, Profesor Universitar Doctor Mircea Dumitru, Directorul AUF-BECO, domnul Abderrahmane Rida și Directorul CEREFREA, Profesor Universitar Doctor Ioan Pânzaru vor prezenta misiunea, obiectivele și oportunitățile oferite de Centrul de Reușită Universitară. Centrul de Reușită Universitară este un proiect al Agenției Universitare a Francofoniei în Europa Centrală și de Est. Există deja
Eveniment bucureștean: Se inaugurează Centrul de Reuşită Universitară by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78025_a_79350]
-
populare, în timp ce peste un milion de oameni demonstrau împotriva lui în întreg Egiptul. Puternica armată egipteană, care a preluat acum puterea în cea mai populată țară a lumii arabe, a asigurat că nu se va substitui voinței poporului egiptean. Mohamed Rida, 26 de ani, speră în formarea rapidă a unui guvern civil. Așteptăm un nou comunicat al armatei. Nu vrem să fim guvernați de militari. Dorim un guvern de coaliție, format din oameni cu experiență', spune el. sursa:
Prima zi fără Mubarak: mii de egipteni euforici în piaţa Tahrir () [Corola-journal/Journalistic/61259_a_62584]
-
turneu prin Franța. Ceea ce l-a determinat să accepte a fost faptul că multe din cântecele sale au trebuit „actualizate” din punctul de vedere al tehnicii de imprimare. „În general, observă el, nu cântecul îmbătrânește, sunetul e cel care se ridează.” Cu această ocazie, Sardou și-a amintit de reacțiile de tot felul pe care cântecele lui le-au stârnit și le stârnesc: ieri, J’ai envie de violer des femmes, astăzi, Temps des colonies. Din motive diferite, dar de aceeași
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4885_a_6210]
-
ca la o țestoasă centenară a fost odată tare și caldă precum coapsa Emmei când dormim noaptea îmbrățișați strâns și bătrâna vine să ne privească. Ea se apleacă deasupra patului și, ca un reproș, rămâne mult timp așa: un înger ridat cu o lumânare în mână, iar întunericul topindu-se ca o ciocolată neagră și dispărând într-un hău aurit. Emma respiră sub brațul meu, o doresc imediat, mi-e sete de ea mai mult ca oricând, dar lângă pat e
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
contrabanda etc. Autorul se declară marcat de poeții clasici arabi (mai ales Abu-l ‘Ala al-Ma‘arri și al-Mutanabbi) ceea ce se vede în belșugul de metafore: „Avea atâtea cute pe față câte stele pe cer”; „venele care apasă volanul sunt ridate și ieșite în relief, precum brațele Nilului care hrănesc pământurile uscate”. Pentru un bătrân taximetrist, omul e „o furnică neagră, în vârful unei stânci negre, într-o noapte întunecată și căreia Domnul îi dă ceea ce-i trebuie ca să trăiască”. În
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]
-
mută ce-și doarme somnul de natură moartă. Se rostolește la nesfârșit, într-un dans amețitor ce pare că nu se mai termină..... Zace întins cu fața-n sus iar ea stă deasupra lui, rânjând sarcastic ,zbuciumându-și fericită zbârciturile ridate de timpul trecut anevoios . „ Ți-am spus că te blestem ! Nu înțelege imediat ce caută plafonul atât de-aproape , la nici măcar o palmă peste creștet. Și nici atâtea cioburi peste burtă..... Încet,încet se lămurește însă . Tirul de pe autostradă, saltul și
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
în groapă În urma lui poți să scoți apă! Grangurii, lichelele Sperie și ielele Feți frumoșii, pistolarii Bivolii și Bivolarii! Dând cu fard a câta oară Toate conturile se-cară Dar în orice buzunar Mărunțiș pentru-un pahar... Ploaie, cărămidă Ridurile ridă Fața lui de vânt și apă Față slută Și mioapă Vinovată de bancrută Este ultima și scapă Cratiță, tingire Haina pe omul subțire Se mulează după caracter Și se vede după fler Armonie, catifea Pielea lui și pielea mea Fiecare
ORICE FES ARE UN ÎNŢELES de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364590_a_365919]
-
Stihuri > Momente > SUFLETUL TOAMNEI Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pasărea universului trece bătând din aripile ei necuprinse, fluierând, venirea toamnei atenționând. Copacii dorind odihna, cămările, cuinile închid. Natura toată își ridează fața. Smerite, crengile în rugăciune se-apleacă, ușor psalmodiind. Frunza-și schimbă culoarea, se - aruncă din copaci parașutând, cade pe pământ strigând: „Nimic nu mai sunt!” Vântul o-aleargă, eu o strig: „Frunză nebună unde vrei s-ajungi?” Și frunza
SUFLETUL TOAMNEI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363088_a_364417]
-
a lucidității''. * Fiecare clipă naște un fraier. Totul e să-l găsești. Vorbă americană perfect valabilă pe meleagurile dâmbovițene. * Cea mai nasoală e minciuna prin omisiune. * Boss-ul e un țăran mic și slab, cxu părul alb, bronzat, cu ceafa ridată în romburi și hexagoane, ce seamănă cu crăpăturile noroiului uscat. * Omenet whitmanian adunat: democrați și deformați, profitori și laureați, complici la și speriați de. * Nici nu știu ce e mai grav, faptul că 2011 e un an prelectoral sau că e anul
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
șosea. Acum va pleca duminică devreme, să mai prindă ceva din șoseaua liberă. Știa că după amiază se va circula bară la bară, ca de obicei. Privi în oglindă. Nu-i plăcu de bărbatul din imagine. Îi crescuse barba, era ridat, obosit, cu cearcăne la ochi. Parcă nu dormise de nu știu câte zile. Spera ca după ce va scăpa de părul aspru de pe față și va ieși de sub duș, să fie altul. În septembrie împlinea patruzeci de ani. Când au trecut patru decenii
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
și atotstăpânitoare: Mai întâi, așadar: 4 sunt dublu, dublu de treaz, dublu de beat dar mereu în ficțiune ca o moleculă fără memorie, mi se tulbură în lumină, întunericul unui capitol despre omul proptit de timp. Apoi: 58 de ce mă ridezi? sunt analfabet nerăsfoit, necitit, nenăscut, dar ridicat la cer. În contrast cu o atare lume a derizoriului, a nimicniciei, a inconsistenței și absurdului, se deschide, peste sufletul rănit, greu de amintiri sumbre, sfâșiat de dorul casei și al satului de altădată, veșnicia
EUGEN DORCESCU, DESPRE REALISMUL LIRIC* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367565_a_368894]
-
nu trebuie să vă deranjați, spuse Iulian politicos. - Dar nu este niciun deranj pentru mine, când este vorba de dumneavoastră... și de Andrei, bineânțeles. Profesoara, între două vârste, era domnișoară. Simpatică, cu părul vopsit negru, pielea foarte albă, fină, dar ridată de vârstă, avea o burtică, nefiind totuși prea grasă. - Veniți să-l aduceți la mine. Stau pe bulevard, în blocul cu “Mega” din colț, spuse femeia cu mândrie. Vă aștept mâine, la orele șaisprezece. Nu accept niciun refuz. Iulian știa
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
într-o carcasă veche și că în scrieri nu vezi carcasa. Și mai este ceva de luat în seamă: orarul îmbătrânirii acum este altul, durata vieții a crescut cu 10-20 de ani față de anii '80.ˮ; „Scurgerea anilor poate să rideze pielea, dar sufletul nu, iar în domeniul scrisului, poate fi un câștig în plus. Atins de aripa timpului, vigoarea trupului seniorilor a trecut de partea cealaltă, a sufletului, iar flacăra vie a tinereții a devenit lumina de mai târziu, iar
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
am de gând, vă previn că este o întâmplare puțin cam picantă, dar totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior... Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
am de gând, vă previn că este o întâmplare puțin cam picanta, dar totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior... Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
am de gând, vă previn că este o întâmplare puțin cam picanta, dar totuși îmi iau inima în dinți și îi dau drumul. Că doar n-oi ține-o doar pentru mine... Trebuie să vă mai descrețesc și dumneavoastră frunțile ridate de atâtea griji cotidiene! A fost odată... pe vremea când era Bunelu fecior...Īn fiecare an, în toamnă, aveau loc ședințe comune cu partenerii de „cliring” (nu știam pe vremea aia că se scrie clearing), adică erau tratative comerciale cu
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
până la cer? Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment de amintire va rămâne îmbibat de speranțe și fantezii, ridând tristețile istovite? Avem vreo vină...?! Ce facem noi...? Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: CE FACEM NOI? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2066, Anul VI, 27 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
Când erau studenți, la douăzeci de ani, acesta era înalt, gras, păros, cu mulți cârlionți negrii rebeli și o mustață deasă și cu fire groase, părea un bărbat de patruzeci-cincizeci de ani. Acum, părul îi albise complet, fața i se ridase puternic, slăbise și semăna izbitor cu Einstein la bătrânețe. - Dar cum de ai slăbit așa mult? întrebă Nicky, studiindu-l curios. - Sunt un pic bolnav cu stomacul. Dar mă tratez. Am bani destui! Și tu, cu afacerile cum stai? Mie
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
tresare sub mâna ce l-a scris Și dacă niciun clopot nu va mai fi să bată Pe frunze-ndoliate va lăcrima un vis. FLUTURII LUMII Magnolii prăfuite și visuri înnodate De dincolo de moarte se-ntorc orbecăind, Căci s-a ridat lumina de-atâta nedreptate Și se aude-n beznă doar ceasul horcăind. Un fir de păpădie în patru zări se-mparte Și macul se supune acelorași trăiri Ca un ecou al vieții nedespărțit de moarte, Ca un cuvânt ce tace
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]