10 matches
-
un înțeles neatârnat de nici un feliu de comparațiune, însă cu toate acestea între obiectul sau fapta exprimată și între acel ce pe jumătate numai se însamnă se află un raport ascuns, care dă cugetărei o mai mare interesare" (Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă, ediție îngrijită de Mircea Frânculescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984, p. 38). 260 Pierre Fontanier, Figurile limbajului, Editura Univers, București, 1977, pp. 104-107. 261 Tudor Arghezi, "Este tekirghiol, au ba?", în Scrieri 24, pp. 226-229; până la nota
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875, introd. edit., București, 1984; Cărți românești de artă oratorică, pref. edit., București, 1990. Repere bibliografice: Marian Vasile, Antologia retoricilor românești, LCF, 1981, 1; Mircea Anghelescu, Retorica și cunoașterea epocii, T, 1984, 10; Roxana Sorescu, „Ritorica” lui Dimitrie Gusti, LCF, 1985, 11; Corneliu Nistor, Tradiții ale retoricii, O, 1991, 45; Cornea, Semnele, 56-60. D.Gr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]
-
și de idealurile morale și instructive pe care trebuie să le urmărească literatura, definită la 1829, într-un mod care nedumerește astăzi: "Productul mintei și a învățăturilor unei nație se numește literatură, și părțile ei sînt poezia, filozofia, istoria și ritorica, aceste învățături se numesc cu drept încă umanitate, căci prin ele omul cîștigă cugetări de moral, simțiri delicate cei filantropi". Suntem într-o epocă, în care valorile estetice nu puteau înflori. Se urmărea, deocamdată, prin toate mijloacele (școală, presă, literatură
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a duratei vieții 75) conturează un alt model uman: scriitorul ca înțelept al cetății, chemând la banchetul reflexivității și al introspecției. Tot în raport cu valorile cetății și rolul eruditului în ea, alegoria scrierii-luptă, "lupta monomahii" cu uitarea, cu timpul, în "câmpii ritoricăi" sau "câmpul istoriilor", unde scriitorul, cavaler fără teamă, folosește dragostea de moșie ca scut și armă76. O atenție particulară impune în context, prin capacitatea sa de a concentra, sintetiza și dezvolta în același text o mare parte a metaforelor perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Bolliac, N. Rucăreanu, precum și studiul lui G. Vârnav-Liteanu dedicat scrierilor teatrale ale lui Alecsandri. Materialul critic publicat este, fără îndoială, original. Se comentează Manualul vânătorului de C. C. Cornescu, apoi poema lui N. Rucăreanu Vânătorul Carpaților și cartea lui Dimitrie Gusti, Ritorică pentru tinerimea studioasă. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
Beaumarchais de R. Bauhberg și O. Cardiez. Din necesități didactice, elaborează, singur sau în tovărășie cu Teodor Codrescu, manuale școlare, abecedare, cărți de religie, de istoria românilor, de geografie și algebră. O lucrare utilă și în felul ei ambițioasă este Ritorică română pentru tinerime (1852), retipărită - cu corectări și adăugiri - în 1875 (Ritorică pentru tinerimea studioasă). E o compilație, probabil din franceză, cu exemplificări copioase din scriitori și oratori greci, români, francezi, dar și din literatura română. Examinând procedeele poetice, figurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
sau în tovărășie cu Teodor Codrescu, manuale școlare, abecedare, cărți de religie, de istoria românilor, de geografie și algebră. O lucrare utilă și în felul ei ambițioasă este Ritorică română pentru tinerime (1852), retipărită - cu corectări și adăugiri - în 1875 (Ritorică pentru tinerimea studioasă). E o compilație, probabil din franceză, cu exemplificări copioase din scriitori și oratori greci, români, francezi, dar și din literatura română. Examinând procedeele poetice, figurile de stil, autorul întreprinde implicit și o critică a poeziei românești: opțiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
învățătura spiritelor și la îndreptarea moravurilor”. Istoriei literare i se cere ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular, calitatea dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
i se cere ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular, calitatea dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de lainici, Iași, 1851. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 199-202; Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
în minte mi-au fost, pre cât spre deprinderea ritoricească nevoindu-mă, la simcea groasă ca aceasta, âpre> prea aspră piatră, multă și îndelungată ascuțitură să fie trebuit am socotit". În absența cuvintelor stil, stilistică, literatură, Cantemir folosea termenele "ritoricesc", "ritorică". Trebuie să precizăm că în epocă prin "retorică", opusă "poeticii", se înțelegea nu numai arta elocinței persuasive, ci și arta de a scrie (frumos) în proză. într-un loc din Istoria ieroglifică, unde un personaj, Hameleonul, citează versuri ale unui
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]