125 matches
-
comportamentului Într-unul de comunicare: aceste posturi transmit mesaje care, la origine, nu aveau legătură cu mișcările inițiale (spre exemplu, etalarea elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a produs acest ansamblu de transformări a fost numit ritualizare. După unul dintre cei mai reputați etologiști, Julian Huxley (1966, p. 250), ...ritualizarea poate fi definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aveau legătură cu mișcările inițiale (spre exemplu, etalarea elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a produs acest ansamblu de transformări a fost numit ritualizare. După unul dintre cei mai reputați etologiști, Julian Huxley (1966, p. 250), ...ritualizarea poate fi definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine și mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau inhibatori mai eficienți ai acțiunii altor indivizi; c) să reducă distrugerile În interiorul unei specii; d) să servească drept mecanisme care creează legături sociale sau sexuale. Ritualizările animale au funcții biologice (comunicarea și coordonarea activităților Într-un grup, atragerea partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane: „Riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mecanisme care creează legături sociale sau sexuale. Ritualizările animale au funcții biologice (comunicarea și coordonarea activităților Într-un grup, atragerea partenerilor pentru Împerechere, controlarea agresiunii etc.). Între acestea, funcția de comunicare este aceea care pare a crea o punte Între ritualizările din lumea animalelor și comportamentele umane: „Riturile, formate filogenetic sau cultural, Îndeplinesc aceleași funcții de comunicare, de canalizare a agresivității și de menținere a coeziunii În interiorul perechilor sau al grupului” (K. Lorenz, 1966, p. 282; vezi și J.W. Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă genetic Înrădăcinate În ritualizările animale, nu pot fi considerate identice cu acestea: primele sunt transmise genetic, celelalte prin mecanisme culturale. Primele sunt inconștiente, celelalte sunt practicate În mod conștient. Primele rămân neschimbate, celelalte sunt supuse modelării culturale. Primele sunt exclusiv motrice, celelalte implică numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
problemele majore ale unei comunități (ceea ce autorul citat numește serious life): nașterea și moartea, ciclurile naturii, salvarea spirituală etc. Mult mai interesantă poate fi, din perspectiva teoriilor ritului, dezvoltarea, pe alte baze decât cele ale științelor naturii, a conceptului de ritualizare. Dacă esența ritului nu mai stă În respectarea și perpetuarea În timp a unui model rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea lui continuă, atunci Înseamnă că există diverse forme de acțiune prin care se creează
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În respectarea și perpetuarea În timp a unui model rigid și de neschimbat, ci În reactivarea, construirea, negocierea și resemnificarea lui continuă, atunci Înseamnă că există diverse forme de acțiune prin care se creează cadrul ritual - altfel spus, forme de ritualizare a comportamentelor, a practicilor discursive, a modalităților de receptare, a spațiului și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
diverse forme de acțiune prin care se creează cadrul ritual - altfel spus, forme de ritualizare a comportamentelor, a practicilor discursive, a modalităților de receptare, a spațiului și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Bell, care a realizat cea mai subtilă analiză a acestui concept, se delimitează de studiile acelor cercetători care „identifică ritul cu funcțiile de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor În care anumite acțiuni sociale se disting, strategic, În raport cu alte acțiuni” (p. 74). Ea consideră ritualizarea ca o parte a unei clase mai complexe de comportamente pe care, În tradiția lui Bourdieu, le numește
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor În care anumite acțiuni sociale se disting, strategic, În raport cu alte acțiuni” (p. 74). Ea consideră ritualizarea ca o parte a unei clase mai complexe de comportamente pe care, În tradiția lui Bourdieu, le numește practici. Astfel, ...concepută ca o practică, ritualizarea implică fixarea, În și prin activitatea ei, a unei distincții privilegiate Între diferitele moduri de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care anumite acțiuni sociale se disting, strategic, În raport cu alte acțiuni” (p. 74). Ea consideră ritualizarea ca o parte a unei clase mai complexe de comportamente pe care, În tradiția lui Bourdieu, le numește practici. Astfel, ...concepută ca o practică, ritualizarea implică fixarea, În și prin activitatea ei, a unei distincții privilegiate Între diferitele moduri de a acționa, În special Între acele acțiuni care au fost performate și cele cu care acestea intră În contradicție, pe care le imită sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
privilegiate Între diferitele moduri de a acționa, În special Între acele acțiuni care au fost performate și cele cu care acestea intră În contradicție, pe care le imită sau pe care le implică. Ceea ce Înseamnă că o caracteristică intrinsecă a ritualizării este strategia de diferențiere - În grade și În forme variate - de alte moduri de a acționa În interiorul unei culturi date. La baza ritualizării se află producerea diferențelor. La un nivel mai complex, ritualizarea este un mod de acțiune care instituie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
contradicție, pe care le imită sau pe care le implică. Ceea ce Înseamnă că o caracteristică intrinsecă a ritualizării este strategia de diferențiere - În grade și În forme variate - de alte moduri de a acționa În interiorul unei culturi date. La baza ritualizării se află producerea diferențelor. La un nivel mai complex, ritualizarea este un mod de acțiune care instituie un contrast privilegiat, scoțându-se În evidență pe sine ca acțiune mai importantă sau mai puternică (C. Bell, 1992, p. 90). În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ceea ce Înseamnă că o caracteristică intrinsecă a ritualizării este strategia de diferențiere - În grade și În forme variate - de alte moduri de a acționa În interiorul unei culturi date. La baza ritualizării se află producerea diferențelor. La un nivel mai complex, ritualizarea este un mod de acțiune care instituie un contrast privilegiat, scoțându-se În evidență pe sine ca acțiune mai importantă sau mai puternică (C. Bell, 1992, p. 90). În consecință, „deoarece activitățile practice sunt situaționale și strategice, oamenii adoptă ritualizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritualizarea este un mod de acțiune care instituie un contrast privilegiat, scoțându-se În evidență pe sine ca acțiune mai importantă sau mai puternică (C. Bell, 1992, p. 90). În consecință, „deoarece activitățile practice sunt situaționale și strategice, oamenii adoptă ritualizarea ca pe o soluție practică de a face față unor circumstanțe specifice” (p. 92). Prin această modelare a comportamentului, oamenii produc și legitimează diferențe față de alte practici, iar „amploarea acestor diferențe este ea Însăși strategică” (p. 93). Ritualizarea apare În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oamenii adoptă ritualizarea ca pe o soluție practică de a face față unor circumstanțe specifice” (p. 92). Prin această modelare a comportamentului, oamenii produc și legitimează diferențe față de alte practici, iar „amploarea acestor diferențe este ea Însăși strategică” (p. 93). Ritualizarea apare În circumstanțe specifice și se folosește de câteva „operații elementare” deja consacrate de riturile existente În bagajul cultural: formalizarea comportamentelor, impunerea unor opoziții elementare, repetarea, restructurarea spațiului și timpului, sugerarea unor semnificații simbolice, non-instrumentale pentru practicile respective. La capătul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
circumstanțe specifice și se folosește de câteva „operații elementare” deja consacrate de riturile existente În bagajul cultural: formalizarea comportamentelor, impunerea unor opoziții elementare, repetarea, restructurarea spațiului și timpului, sugerarea unor semnificații simbolice, non-instrumentale pentru practicile respective. La capătul procesului de ritualizare se află o formă de control social aparte: Controlul ritual (ritual mastery) reprezintă capacitatea (care nu este Întotdeauna egal distribuită, egal recunoscută sau egal dorită) de: 1) a lua și remodela scheme din cultura comună care pot nuanța, privilegia sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le dezvolta În formularea unei experiențe rituale privilegiate; 3) a le impune, În această nouă formă, agenților (sociali - n. M.C.) capabili să le dezvolte Într-o mare variatate de situații, deseori dincolo de granițele ritualului propriu-zis (p. 116). Din această perspectivă, ritualizarea nu este numai un mecanism care creează diferențe specifice (precum acelea dintre practicile curente și cele cu semnificație simbolică), ci și unul care poate fi folosit În bătăliile pentru câștigarea și impunerea puterii, deoarece generează ierarhii și definește ordinea hegemonică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
agresive de tip animalic: „Drept urmare, chiar de la primele Începuturi, autodistrugerea a fost o amenințare pentru rasa umană” (W. Burkert, 1983, p. 18). Această amenințare este rezolvată cu ajutorul unui sistem biologic - redirecționarea -, dezvoltat apoi prin mijloace culturale. Burkert preia ideea de ritualizare elaborată de etologi și interpretează ritualul și mitul drept sisteme de comunicare Întemeiate pe repetarea și deplasarea (prin gest sau cuvânt) a unor acțiuni concrete: acestea nu mai Îndeplinesc funcțiile biologice inițiale și au căpătat o funcție de semnalizare. În actul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conferă societății o imagine negativă despre sine: colapsul structurii sociale, pentru o perioadă limitată de timp, Întărește conștiința (despre rostul - n. M.C.) structurii violate. La polul celălalt se află cercetătorii care văd În carnaval un sistem construit prin proceduri de ritualizare, prin care acțiuni și obiecte ale vieții de zi cu zi sunt recombinate și resemnificate. Cea mai elocventă analiză este cea elaborată de Roberto Da Matta (1991, pp. 49-59), care consideră că un sistem social este capabil să genereze ritualuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin tehnici de „dislocare” a unui element din contextul său firesc și de transformare a lui În simbol. În acest scop, oamenii folosesc mecanisme de semnificare precum inversiunea, accentuarea sau neutralizarea. În consecință, carnavalul apare ca un tip distinct de ritualizare, cu ajutorul căruia sunt amestecate ierarhiile și regulile sociale: „Astfel, noi creăm un spațiu social aparte, unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate fi observată, analizată, criticată și prezentată ca
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
memorabile. În felul acesta, inaugurarea Își trage seva simbolică din „obiectul” inaugurat, din valoarea acestuia pentru o anumită colectivitate. În ceremonial, reprezentanții Puterii, ca inițiatori ai proiectului, sunt și primii utilizatori ai acestuia: „Elementul principal al unei inaugurări constă În ritualizarea actului de a folosi pentru prima oară un anumit obiect” (M. Truesdell, 1997, p. 83). În esență, inaugurarea din riturile politice moderne reproduce scheme ceremoniale consacrate de sistemul regalităților medievale (vezi L. Bryant, 1986; S. Willentz, 1985) cuprinde câteva elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reciprocitatea violenței”) și de purificare a societății prin performarea lor (vezi alte exemple În D. Kertzer, 2002, p. 163; J. McIntyre, 1989; F. Salamone, 2004; P. Shaw, 1981, pp. 182-183 și 215-221; E.P. Thompson, 1981, pp. 276-279). Aceleași mecanisme ale ritualizării conflictelor, altfel spus ale „deplasării” (displacement) unei acțiuni din contextul ei practic către o funcție expresivă, de comunicare, au fost evidente și În timpul Revoluției din România din 1989. Nu este vorba numai despre condamnarea rapidă și executarea lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sarcină era rezervată carneelor, În cinstea lui Apolloxe "Apollo". Mai mult decât apaturiile, care par un rit de intrare a tinerilor În comunitatea de origine (frăție), sărbătoarea spartană pare să păstreze trăsături inițiatice, dar, În ambele cazuri, este vorba despre ritualizări ale unor faze critice ale vieții sociale. Unor asemenea rituri de trecere nu li se sustrăgea nici măcar lumea feminină care, la Atena, În sărbătoarea cvadrienală a brauroniilor, dedicate Artemisei, se celebra maturitatea pentru căsătorie a tinerelor. c) Cultele panelenistice și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devenea o paradigmă negativă În care pozitivul este Însuși universul citadin, garantat de depărtarea În spațiu și timp. Rod al cuvântului, povestire construită cu meșteșug, Înzestrat cu o formă și reprodus de niște specialiști, puțini la număr, mitul cunoaște o ritualizare În momentul recitării, limitată la ocaziile prevăzute de calendarul festiv. Actului ritual Îi era, În schimb, Încredințată acțiunea „religioasă” a omului, o acțiune care Însă le aparținuse Înainte acelor gene, iar apoi cetății. De rit depindeau conservarea prezentului și soluția
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]