9 matches
-
Tonalitati > ATUNCI CÂND TOAMNA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului 229 ATUNCI CÂND TOAMNA Atunci când toamna rece prin grădină, Ravagii face prin florile împurpurate, Dar care mai au sevă-n tulpinile uscate, Cu rizoizi puternici pe rădăcină. Vântul scutură cu răbufniri înfuriate, Gingașele flori, se aruncă-n petale, Suflul lui de moarte să le înfioare, Dar rămân imune, însă speriate! În inima mea nu-i toamnă, ci tinerețe, Dar tu mă faci să simt
ATUNCI CÂND TOAMNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Atunci_cand_toamna_mihai_leonte_1338465455.html [Corola-blog/BlogPost/358509_a_359838]
-
formă de inimă, care ajung cel mult la un cm lățime, cu o știrbitură, în partea mai lată și se formează pe pământ din spori. Protalul este turtit, având un parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
parenchim cu clorofilă. De pe fața inferioară lipită de pământ, pleacă rizoizi pentru fixare. Pe fața inferioară a protalului se formează de asemenea organe de reproducere: arhegoane cu oosferă și anteridii cu anterozoizi; ele sunt separate, anteridiile se află răspândite printre rizoizi, iar arhegoanele pe partea liberă mai mult pe lângă știrbitura protalului. Anteridiile sunt organe de înmulțire în care se formează anterozoizii (celulele sexuale masculine). Anterozoizii, eliberați în număr mare de fiecare anteridie, sunt răsuciți în spirală și poartă în partea anterioară
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Sunt cele mai vechi cormofite, de fapt o etapă intermediară între taloși cormofitele propriu-zise. Faptul le conferă o largă versatilitate în ceea ce privește mediul concretizată, ca și la licheni, printr’o indiferență față de substrat. Aceasta, pentru că cei mai mulți pot folosi apa atmosferică, utilizând rizoizii ce le țin loc de rădăcini doar pentru fixarea pe substrat, mai rar pentru a extrage apa din substrat. Pun însă, ca o consecință, condiția unor medii umede, atât pentru asigurarea apei atmosferice, cât și pentru înmulțire, care are loc
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
plante pionier, populând primele substraturi virgine, naturale (roci) sau antropogene (construcții). Condițiile oferite de pereții turnurilor de răcire le sunt suficiente pentru instalare și proliferare. Și ei generează sol, prin atacul cu acizii secretați și prin dislocarea rocii/betonului prin rizoizi, condiție pentru instalarea altor plante, superioare. Efectul viețuirii lor constă într’o importantă acidifiere a substratului [84] chiar și atunci când nu-l folosesc ca sursă de substanță. În afară de atacul chimic și mecanic, nu li se pot atribui alte forme de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
acțiune asupra mediului rămânea doar consecința eliminării entropiei în exces ceea ce, pentru mediu, din punct de vedere chimic, este sinonim cu oxidarea. Ca o acțiune „involuntară“, eliminarea entropiei n’a produs organe speciale, precum rădăcina ci, cel mult, așa-numiții rizoizi care mult timp (evolutiv) au îndeplinit doar rolul de fixare pe suportul mecanic. Situația este comună atât lichenilor cât și mușchilor, cu deosebirea de nuanță că, dacă lichenii sunt o biocenoză în sine, internă, mușchii - doar autotrofi - încep să „simtă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chimice, precum ciuperca Merulius lacrymans care distruge lemnul, fără a se putea observa decât faza finală, iremediabilă, a atacului. O altă consecință, manifestată la nivel mecanic, este subțierea pereților - consecință fizico-chimică (coroziune) - urmată de străpungere, ca și degradarea, fisurarea prin rizoizi și chiar rădăcini - consecință biologică - a elementelor de construcție din beton. 2.3.4.2. Consecințe fizice Fizicul presupune schimbarea de stare. Și atunci putem discuta precipitarea excesului - peste limita de solubilitate - de sulfați, carbonați, oxalați, tartrați etc. de Ca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
extremă reducătoare a domeniului de rH propriu unui proces la care se face referire regn - v. sistematică rH0 - valoarea rH optimă pentru un proces dat rHt - valoarea rH caracteristică unui țesut ribozom - organit citoplasmatic, sediul sintezei proteinelor, inclusiv a enzimelor rizoid - structură filamentoasă primitivă care ține loc de rădăcină la plante inferioare (alge pluricelulare, mușchi, ferigi) și la licheni S - entropia saprofit - organism, în special bacterie sau ciupercă, care se hrănește cu substanța organică provenită din descompunerea organismelor moarte sesil - legat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri mai vechi, plantele vasculare ar fi provenit din alge brune, cu tal mare, diferențiat În rizoizi, cauloid și filoid, cu suprafață mare fotoreceptoare, cu unele țesuturi veritabile (inclusiv cel liberian), cu predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]