404 matches
-
țara aceea și el a început să ducă lipsă. Și, ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei țări și acesta l-a trimis la țarinile sale să pască porcii. Și dorea să-și sature pântecele din roșcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-și în sine, a zis: Câți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
noapte o cârciumă scundă” ... „hei, tatăl meu, bețivul, taciturnul/tavernelor, vierul Cerului” ... „Vinul curgea ca un cântec de moarte” ... Frigurile bălților în noi au crescut/ ca o trestie, ca un păcat” ... Sunetul ciorapilor tăi de mătase/ amintindu-mi de sunetul roșcovelor toamna, poleite de vânt”, ș.a. Este ciudat, cum de asemenea versuri au putut să apară în mare parte după 1945, când mulți confrați, dintre cei nearestați sau care nu s-au refugiat în Vest, se întreceau în osanale, timp de
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
ce avea pentru mine, să-mi plătească efortul. Abia în apropiere de casă răsufla ușurat. Dintr-o dată își amintea unde le ascunsese și cu un aer mulțumit îmi dădea un tub de mentosane sau o mandarină, dacă era iarnă, o roșcovă, o eugenie sau ce-mi făcea cel mai mult plăcere, o monedă de 25 de bani. Pe acestea le strângeam acasă într-o pușculiță; restul le mâncam la repezeală și de multe ori mi se întâmpla să intru în curte
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_v_mihaela_arbid_stoica_1335189476.html [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
luam traista și bâta și plecam la colindat, rostind, cum ne priceam noi mai bine, Nașterea ta, Hristoase, Fecioara sau alte colinde, si n-o făceam pe degeaba: primeam mere, pere sau nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea tot timpul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
nuci, 2-3 bucățele de zahăr cubic, prune uscate - roșcove, așa se numeau - , iar câte-o familie înstărită, ne mai dădea și 2-3 creițari. Știam însă că nu-s de colindat, nici Toma Tomiții, care ne-ar fi dat cărbuni în loc de roșcove, și nici Manioc, că ăsta avea tot timpul poarta încuiată. Când terminam colinda, unul dintre noi intra în casă pentru a face urările de cuviință, gazdei. Să vezi bucurie pe capul nostru când ajungeam acasă, și număram darurile primite! Îmi
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
am spovedit și împărtășit Și la Tine am venit. Judecătorul: Maria Magdalena ai fost frumoasă, Cum de ai renunțat la viața păcătoasă? Maria Magdalena: Doamne, Tu m-ai ajutat Și pe Tine Te-am urmat. Judecătorul: Spune, Fiule risipitor, De ce roșcove tu ai mâncat, Pentru că tatăl n-ai ascultat? De ce nu te-ai afundat Și mai mult în păcat? Tu însă ai renunțat Și spre casă pașii ți-ai înapoiat. Fiul risipitor: Eu de-acasă am plecat, Toți talanții i-am
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1492350132.html [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
direcția unei educații culturale bazată pe sănătoasele principii morale. Lărgirea accesului Bisericii la învățământul preuniversitar de toate gradele oferă acesteia șansa de a interveni eficient în educația tinerilor contribuind la formarea unor criterii valorice capabile să ferească tineretul de mirajul roșcovelor ușor digerabile dar absolut nehrănitoare ale fenomenelor subculturale actuale. Biserica și tinerii societății contemporane Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
a împărțit...și, într-o Țară-ndepărtată În chefuri și desfrânări, și-a risipit averea toată... Venind atunci o foamete, fiul flămând, gol și hoinar De-abia găsi să se "lipească" , pe-o țarină, paznic-porcar... De foame chinuit dorea, ceva roșcove din troc Dar nu era cine să-i dea...nu avea milă nici un porc... Fiul risipitor : "N-am ascultat și-am risipit...argații tatălui, au pâine, intr-u destul ! iară eu pier, de-atăta foame, ca un câine... Voi merge-acasă ca să
PILDA FIULUI RISIPITOR.(SCENETĂ RELIGIOASĂ) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438420055.html [Corola-blog/BlogPost/371906_a_373235]
-
-ne la săpat tuneluri pe sub munte. Erau acolo fel de fel de oameni: români, ruși, italieni, sârbi, francezi, englezi, indieni și chinezi. Mâncam pâine și o porție de pilaf îndulcit cu smochine. De prin munte, mâncam poame ca portocale, smochine, roșcove. Soldații se îmbolnăveau de căldură. Mulți mureau, dar cu toate că erau îngropați adânc, hienele îi scoteau și-i mâncau. Din Constantinopol am scris o carte poștală pe care am trimis-o acasă la mine, dar n-au primit-o ai casei
Mărturii* deosebite de pe vremea ocupației (Primul Război Mondial) by http://revistaderecenzii.ro/marturii-deosebite-de-pe-vremea-ocupatiei-primul-razboi-mondial/ [Corola-blog/BlogPost/339370_a_340699]
-
Colege si colegi de clasă cu care am legat din clasa întâi prietenie .Duminica era prilej de a ne întâlni să ne jucăm de-a școala,să scrii pe frunză de stânjenel cu spini de la salcâmi ce făceau păstăi numite roșcove.Una din noi ea învățătoare și dădea exercițiile făcute înn toată săptămâna.Ne întreceam care mai de care să fim prima la corectat.Nu tu filme la tv.,nu calculator ,o lume mică și totuși mare.Adunam cratițe,tăvi zvârlite
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1493051450.html [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
mă simt ca acasă, unde îmi scriu cele mai multe articole, unde „mă refugiez” când da foamea peste mine prin oraș și unde îmi stabilesc aproape toate întâlnirile. Dacă ajungi aici, neapărat să încerci clătitele cu ciuperci la cuptor și cheescake-ul de roșcove. Neapărat! Sânte - restaurant ovo-lacto-vegetarian Sânte este primul restaurant de acest tip apărut în Iași. Aici am auzit pentru prima oară de mâncare ovo-lacto-vegetariană, atunci când prietenii mei lăudau curajul de a deschide un astfel de restaurant în zona Moldovei. Preparată cu
3 restaurante „fără carne” din Iași by http://www.zilesinopti.ro/articole/13689/3-restaurante-fara-carne-din-iasi [Corola-blog/BlogPost/96779_a_98071]
-
După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mariana Cristescu este cunoscută de asemenea, și ca autoare a volumelor „Clovnii de ceară”, „Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Editori@le”, etc. Printre distincțiile obținute de aceasta se numără titlul de „Cetățean de onoare al culturii” acordat de revista „Ambasador”, Premiul revistei „Târnava” a Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu al Festivalului „Prima iubire”, Diploma de Excelență la Festivalul de poezie
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_nicio_societate_nu_poate_functiona_fara_buni_profesionisti_.html [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mariana Cristescu este cunoscută de asemenea, și ca autoare a volumelor „Clovnii de ceară”, „ Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “ Editori@le”, etc. Printre distincțiile obținute de aceasta se numără titlul de „Cetățean de onoare al culturii” acordat de revista „Ambasador”, Premiul revistei „Târnava” a Uniunii Scriitorilor, Marele Premiu al Festivalului „Prima iubire”, Diploma de Excelență la Festivalul de poezie
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș.În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie 1948, la București și are două fiice. În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. “Ne străduiam să ajungem la inima ascultătorului” - Ați fost redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahar invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeți, mierea de albine, siropul de roșcove, precum și alte substanțe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea; 3. zahăr caramelizat - produsul obținut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali și aditivi chimici; 4. substanță aromatizanta - substanță chimic definită, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151547_a_152876]
-
din etuvă, se lasă la răcit timp de 30 până la 45 de minute în exsicator (3.6) și se cântărește cu o precizie de 1 mg. 4.2.3. Alimente compuse conținând peste 4 % zaharoză sau lactoză; alimente simple precum roșcovele, produsele cerealiere hidrolizate, germenii de malț, tăițeii de sfeclă, peștele solubilizat și zaharurile; alimente compuse conținând peste 25 % săruri minerale care înglobează apă de cristalizare Se stabilește tara, cu o precizie de 0,5 mg, pentru un vas (3.3
jrc133as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85268_a_86055]
-
direcția unei educații culturale bazată pe sănătoasele principii morale. Lărgirea accesului Bisericii la învățământul preuniversitar de toate gradele oferă acesteia șansa de a interveni eficient în educația tinerilor contribuind la formarea unor criterii valorice capabile să ferească tineretul de mirajul roșcovelor ușor digerabile dar absolut nehrănitoare ale fenomenelor subculturale actuale. 5. Despre Biserică și drepturile omului Contrar ideii larg răspândite, noțiunea de drepturi ale omului nu este un concept teologic ci reprezintă un concept filozofic, politic, social și juridic. Acest fapt
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
nu mușcă din pielea subțiată, Nici cactușii nu-nțeapă călcâiul de rușine Când vorba luminoasă îi este-nmiresmată Cu rugile în lacrimi, și cu urări de bine... Se plimbă-n lumea largă, călare pe-un asin, Cu haine zdrențuite, cu roșcove și pâine... Din apa de fântână , curată face vin Și din secunda veche, uitată face mâine... El are vocea blândă, ce mângâie dureri, Din moarte îi învie pe cei nepăcătoși, Iar păcătoșii-și plâng greșelile de ieri. Noi, de iubire
IISUSE, TE-AM UITAT! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Iisuse_te_am_uitat_.html [Corola-blog/BlogPost/364694_a_366023]
-
semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeți, mierea de albine, siropul de roșcove, precum și orice alte zaharuri naturale care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior; 3. zahăr caramelizat - produsul obținut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali și aditivi chimici; 4. substanță aromatizantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
v). Se omogenizează și se filtrează. Se elimină etanolul conform celor descrise la pct. 5.1. În absența amidonului dextrinizat, se completează volumul cu apă distilată. 7.2. Pentru melase și furaje simple, bogate în zaharuri și practic fără amidon (roșcove, sfeclă furajeră), se cântăresc 5 g, se introduc într-un balon gradat de 250 ml, se adaugă 200 ml apă distilată și se amestecă timp de o oră sau mai mult, dacă este necesar, în centrifugă. Se limpezește cu ajutorul reactivilor
jrc125as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85260_a_86047]
-
direcția unei educații culturale bazată pe sănătoasele principii morale. Lărgirea accesului Bisericii la învățământul preuniversitar de toate gradele oferă acesteia șansa de a interveni eficient în educația tinerilor contribuind la formarea unor criterii valorice capabile să ferească tineretul de mirajul roșcovelor ușor digerabile dar absolut nehrănitoare ale fenomenelor subculturale actuale. Biserica și tinerii societății contemporane Pe tot parcursul vieții pământești trebuie să trăim cu credința și convingerea că în Biserică toți suntem tineri, căci una este vârsta tinereții - cu aspirațiile și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
a lucra cu aceleași intrumente sau, mai bine spus, cu aceleași măsuri soteriologice și eshatologice, desigur după ce, prin intermediul acestor slujitori - de talia Părintelui Constantin - a reușit să radiografieze un astfel de spațiu, în care unii dintre noi ajung să mănânce „roșcovele porcilor”, fapt pentru care ne rugăm ca acest spațiu al maidanului să ajungă într-adevăr, unul al intervalului din care cresc pârghiile întâlnirii cu Dumnezeu, pentru toate generațiile viitoare, ce se vor regăsi și ele (mai mult sau mai puțin
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_constantin_necula_.html [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
Domnia Sa este unul dintre produsele reușite ale provinciei, în speță ale Ardealului, în raport cu centrul de reședință al țării. Am citit îndeajuns de multe cărți semnate de Mariana Cristescu (Amor prohibit, Clovnii de ceară, poeme, Conversație de seară, poeme Parfum de roșcove - roman-eseu, Trandafirii deșertului (România, mon amour) - publicistică, ș.a., ca să am garanția unei lecturi plăcute, indiferent ce titlu aș alege. Aceasta însă e o carte care mi-a menținut curiozitatea la cote înalte până la ultimele pagini și mi-a plăcut atât
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Pamantul_care_doare_cronica_de_maria_al_florin_tene_1359292059.html [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
luncile de pe malul românesc, va putea ajunge până la Fetești, iar de acolo pe jos până acasă. Trecuseră cam doi ani de când plecase și era foarte îngrijorat de situația familiei. Înotând noaptea și ascunzându-se prin lunci ziua, hrănindu-se cu roșcove, ciuperci, melci și alte verdețuri, din pădure, pe care le cunoștea din copilărie, reușea să supraviețuiască. Într-o zi a avut norocul să prindă un pește cu o undiță improvizată, dintr-un băț de care legase o coajă de copac
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
graniță vieții și a morții *Iubire de tinerețe urma plină cu apă, în mișcătorul nisip *Acest septembrie plâns ascuns în colțul de ochi - mă trădează *Proiectată-n azur o margareta așteptându-și ursita *Lumini de septembrie - pe-o păstaie de roșcova strivita CEZARINĂ ADAMESCU BALCIC, SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: POEZIE GRAFICĂ - SECVENȚĂ LA BALCIC / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SECVENŢĂ LA BALCIC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_grafica_secventa_la_balcic.html [Corola-blog/BlogPost/341831_a_343160]