412 matches
-
a sărit de patruzeci de ani cam de multișor, așa că ar trebui să țină regim, să se protejeze... Soneria, da, e prea devreme totuși ca să se fi întors Mirel de la școală. Pe cine naiba așteptai, Doruleț? Un tinerel cu barbă roșcovană, stătea cu niște cutii în brațe în semiîntunericul palierului - ceva ca un filtru de cafea sau storcător de fructe, un serviciu de cești, cîteva colecții de cuțite de bucătărie înșirate sub țiplă pe cartoane dreptunghiulare, și foarte hotărît, limpede și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
publicitare din almanahul convorbiri literare '79 am cumpărat 240g telemeabereceapă și morcovi am fiert macaroane am vorbit la telefon cu rareș moldovan despre macaroane și traduceri afară era soare iar administrarorul s-a uitat o clipă pe geam (un domn roșcovan și curios, e bătrîn dar tot merge la vînătoare) am stabilit să scriem un proces verbal despre întîlnirea noastră de acum cinci ani eu curățam ceapă macaroanele fierbeau khasis a pus cd ul cu lucrări în verde și duși am
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest teribil secret. dar cum scormonesc acum în mîzga asta a timpului și dau, vrînd nevrînd, peste o mulțime de mărunțișuri, aproape uitate, rătăcite prin cotloanele vieților noastre, îmi amintesc de un neamț mic, grăsuș, roșcovan, la care Madi a ținut enorm și, vai, le-a fost atît de asemănător. și el a primit la naștere, alături de geniu, darul autodistrugerii. dacă plecăm de aici cu destinație sigură - mă gîndesc la un eventual club al poeților morți
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
romano-catolic: Concert simfonic și vocal, ora 19,30. ARAD Teatrul de Stat: „Din doi în doi“ de A. Păunescu, 6. 12, ora 18 (premieră); 7. 12, ora 18; „Mătrăguna“ de N. Machiavelli, 11. 12, ora 18. Teatrul de Marionete: „Piticul roșcovan“, 7. 12, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Medalii românești; (10-17; l., închis); Secția de etnografie: Expoziție cu vânzare; (10-16,30; l., închis); Muzeul de Artă: Salonul Artelor Vizuale - Timișoara 2003 (10-17
Agenda2003-49-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281809_a_283138]
-
Valantios de Dimitris Psathas, 13. 11, ora 18 (premieră); 14. 12, ora 18; 18. 12, ora 18; Pinocchio de Carlo Collodi, 14. 12, ora 11; Domnișoara Iulia de A. Strindberg, 19. 12, ora 18 (Sala Studio). Teatrul de Marionete: „Piticul roșcovan“ de E.T.A. Hoffmann, 14. 12, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert de Crăciun. 18. 12, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Medalii românești (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: Salonul de Arte Vizuale - Timișoara, 2003 (10-17; l., închis
Agenda2003-50-03-timp_liber () [Corola-journal/Journalistic/281837_a_283166]
-
Serghei Rahmaninov“. Dirijor: Gheorghe Costin, solist: Csiky Boldizsár, 16. 01, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Arad Teatrul de Stat: „Blestemul muritorilor de foame“, 10. 01, ora 18; „Operele complete ale lui Wilmshskpr“ , 11. 01, ora 18. Teatrul de Marionete: „Piticul roșcovan“, 11. 01, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert simfonic. Dirijor: Cristian George Neagu, solist: Mircea Călin, 15. 01, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Salonul anual al artiștilor plastici neprofesioniști (10-17; l., închis); Muzeul de Artă: Salonul de Arte
Agenda2004-2-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281939_a_283268]
-
16. 05, ora 18; „Din doi în doi“, de A. Păunescu, 22. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Tineri soliști bănățeni, 20. 05, ora 19. Teatrul de marionete: „Teatrul mic pentru cei mici“, 15. 05, ora 11, Szeged; „Piticul roșcovan“, 16. 05, ora 11. Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Transfigurări. Punct și de la capăt. Prospecțiuni asupra artei tinere din România; Gheorghe Reisz, pictură; Secția de Etnografie: Mircea Jichici, Culorile primăverii - pictură; Secția de Arheologie și Istorie: Ordine și distincții
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
contează, în primul rînd: Ursul (Ursu, Domnul Urs), animal omnivor, om de litere și inginer silvic, șeful Ocolului pămîntului nr. 1, posesor de vizuină, apartament și cenaclist, Vulpea (d-ra Vulpe, Anișoara Iordăchescu), cu talent dramatic și aptitudini de ingenuă, inflamabilă, roșcovană și însărcinată de sus, Fără-Cap și Fără-Coadă F2C2, Iepurilă), poștaș și poet al fugii, greu de prins, greu de ținut, Bursucul, colocatar al Ursului și ultimul filosof agnostic, Lupul (Lupu), figură impresionantă a literaturii în genere, simbol al unor vechi
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
statului, ca să fie operat de cord și salvat. Era în perioada în care se cereau completări la autobiografie, în fond un raspuns cît mai detailat la o singură întrebare scurtă: - Ai avut legături cu mișcarea legionara? Pățitul, adică un redactor roșcovan, pistruiat și cu nas acvilin, plus un dosar gros, pe masura originii sale etnice, mi-a relatat mai tîrziu cum decursese întrevederea: - Nu, n-am avut. De zece ori îl întrebase unul și același lucru, de zece ori îi răspunsese
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
căci la propriu nu-l lasă inima slabă... Purta un nume frumos, de voievod, si acumulase, odată cu anii, destul țesut adipos, altminteri contraindicat cardiacilor. Pesemne, dacă mai trăiește, nici pînă astăzi n-ar pricepe de ce-i plăceau cîntecele legionare ăluia roșcovan și pistruiat care zburase din redacție. Stupiditatea este căptușeala prostiei. Iar prostia n-are leac. Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești: - Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
în mucenița/ Dumitrița, Dumitrița." (Litanie IV); Nu știi că Domnul Mâine va să-ți zgârcească nurii/ Și umerii de măr - cumpănă dreapta -/ Are ca să ți-i svânte mandibulă securii/ Când jindul nu s-o mai răsfrânge-n faptă?// Și felceri roșcovani au să-ți disece sânii/ Să afle ce pelagra ți-a covăsit făptura;/ Superlativ de carnea-ti or cuvânta și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
de prim-plan în anii ’50, a publicat multe romane, schițe și nuvele conforme cu realitatea de atunci. A transpus pe ecran propriile scenarii (peste 20, între care „Valurile Dunării“, „La patru pași de infinit“, „Eroii n-au vârstă“, „Pistruiatul“, „Roșcovanul“, „Pruncul, petrolul și ardelenii“ ș.a.), multe inspirate din viața societății românești din anii comunismului și din evenimentele petrecute în anii celui de-al doilea război mondial. Marți, 15 aprilie Henry James Acum 160 de ani s-a născut scriitorul și
Agenda2003-15-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280895_a_282224]
-
16 premii ” Mihai Trăistariu ” . Numai în 2009 , Mihai a acordat 3 astfel de premii , care-i poartă numele : 1. unul apartinei interpretei Raluca Sofrone din Constantă , premiu oferit în luna iunie la festivalul ” Fiero ” ; 2. al doilea aparține lui Ștefan Roșcovan din Chișinău , premiu oferit tot în iunie la festivalul ” Camena ” din Piatră Neamț ; 3. al 3-lea a fost câștigat zilele trecute de Corlade Mara din Piatră Neamț , la festivalul ” Mamaia Copiilor ” . Toți cei 16 tineri vor beneficia de câte
Trăistariu calcă a treia oară pe tărâmul bielorus. Calcă și cântă! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20452_a_21777]
-
mă așez cu genunchii adunați sub mine, în canapeaua MEA, să-mi pun o limonadă în față, pe măsuța MEA și să scriu acest text. Tot acasă mai e și unde dorm în așternuturile MELE pufoase și colorate, în umbra roșcovană a draperiilor MELE dense și cu ciripit de vrăbiuțe matinale, strecurându-se prin geamul deschis. Menționez că vrăbiuțele nu sunt ale mele. Acasă e și atunci când afară e furtună, copacii sunt îndoiți de vânt de stau să se rupă, nu
Pentru voi ce înseamnă “acasă”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20715_a_22040]
-
meu. Nas de care își lipește nasul ei mic, rece și umed și mă “mustăcește”. Adică mă adulmeca, mișcare în urma căreia rezultă atât gâdilatul nasului meu cu nasul ei, cât și al obrajilor mei cu mustățile ei cele lungi și roșcovane . Evident se lasă cu râs și foiala, iar pentru că numai dacă e weekend e oră 9 și noi în pat, din foiala mea se trezește și Nikky și mă îmbrățișează să mă liniștesc și să mai moțăim nițel sub păturica
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
Hai, începem cu romanța Liliacul ! -Viorica: ( O puștoaică de 16 ani, colegă de clasă, înăltuță ,subțirică, cu pretenții de poetă...) - Ba nu, să cântăm romanța, Sara pe deal ,, Știți cât iubește domnul diriginte această melodie ! -Herbert: ( Puștan, de 17 ani, roșcovan, pistruiat, coleg de clasă inteligent și cu dorința de a se impune, neamț ) - Taceți odată ?, dacă m-ai trăncăniți mult, noi plecăm și vă lăsăm pe voi gâștelor,singure - Lăcrămioara (colegă de clasă, 16 ani, drăguță, vioaie, poartă ochelari.) Vă
SERENADA PIESA DE TEATRU de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384240_a_385569]
-
care mă aflasem în primele luni ale șederii mele acolo: m-am apucat să scriu o scurtă poveste năstrușnică, delirantă. Suntem în Africa de Sud în anul 6006, într-o clasă de școală primară. Un singur elev are pielea albicioasă și părul roșcovan, obiectul sarcasmelor tuturor camarazilor. Învățătorul încearcă să explice copiilor de unde vine figura stranie a condiscipolului lor și să le spună că, cu 4000 de ani în urmă, se afla, mai la nord, o rasă de oameni cu pielea albă (urlete
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
haosul pe lume din nou să se desfacă/.” (Herța, V) Viziunea cinegetică, cu cerbii visători și imaginarea vânătorii ține tot de o coordonată expresionistă prin explozia forței asociată cu frumusețea acestor regi ai pădurii: „Cerbii nu știu nimica din toamna roșcovană,/ și-așa cum dorm, cu inimi de frunză și desculți,/ visează copoi, goarne și vânători temuți,/ veniți să prindă codrul cu coarne și copite -/ și codrul, căzut plânge, cu nările mărite.”( Sinaia, 2) Configurări artistice expresioniste se pot decupa din multe
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
N-o să vă placă să aveți acolo, la înmormîntare, doi-trei preoți? Sau chiar patru? Ca să nu zic, de fapt, că vreo cinci s-ar putea să vi se pară puțini. Unul mare, cu barbă albă. Unul mic, mic, mic și roșcovan. Unul brunet și puternic. MINISTRUL: Destul! Nu m-am gîndit. JENI: Gîndiți-vă. MINISTRUL: Nu vreau să mă gîndesc. Nu vreau să mor. JENI: Nici unul dintre cei la care am lucrat nu voiau să moară. MINISTRUL: E și normal. JENI: Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Se așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele, ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau în țărâna de sub urzici, scoțând un sfârâit de picătură de ploaie în pulberea fierbinte a unui drum. Repetentu închise ochii. Auzi vocea veselă a lui Foiște, contrastând cu lacrimile și cu chipul înnobilat de apropierea
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
i l-a prezentat Pâcu pe Cocoșitu. Iordache Cocoșitu era un mal de om, cu hainele prea strâmte pentru el. Sau, cum spunea Pâcu: „Răposatul a fost prea mic”. Nu-l avea pe vino-ncoace de fel. O față cam roșcovană, pe care ședeau înfipți doi ochi fără culoare, ce te priveau arar în față. „Ce-o fi găsit Zâna lui Mitruță la slutu’ ista? Da’ te pui cu fimeia? Singurică, iar Mitruță vine acasă pe dor și atunci vlăguit de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pentru povești! MICUL PRINȚ (reproș): O treabă serioasă! Vorbești întocmai ca oamenii mari! Toate le încurci, toate le amesteci! OMUL: Iartă-mă! N-am vrut să te supăr. MICUL PRINȚ: Știu undeva o planetă pe care se află un om roșcovan. El n-a mirosit niciodată o floare. N-a privit niciodată o stea. N-a mângâiat niciodată o frunză. N-a iubit niciodată pe nimeni. N-a făcut nimic altceva decât socoteli. Și toată ziua spune, ca tine: "Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
rând, o “Grasă de Cotnari”, care este și “bătrână” pe deasupra. Dar să mergem În sala de mese. Maria se va ocupa de acum Încolo de așezarea și servirea celor pregătite. Maria, o femeie În jur de 55 de ani, plinuță, roșcovană, cu bujori În obraji, veselă și pusă oricând pe o șotie, era bucătăreasa noastră și făcea parte din familie, cu ceva vreme Înainte de a mă naște eu. A ținut loc și de bonă, și de menajeră. S-a făcut utilă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fund cu frunze de brusture: vaaai, nici nu știi ce răcoros e! Îl auzeam exclamând fericit). Umbla Îmbrăcat toată vara În aceeași cămașă roșie, decolorată și foarte largă, pe care o purta mereu suflecată la mâneci. De sub părul lung și roșcovan, răsucit Într-o continuă fluturare peste frunte, te priveau cu timiditate niște ochi căprui, veșnic triști. Milu umbla mai tot timpul desculț, vădit stânjenit de palmele cam prea mari pentru statura sa, din care pricină și le tot Îndesa discret
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
animație :”... Prezența a numeroase elemente specifice păpușeriei, Între care personajele măști, funcționarea mecanică a personajelor, bastonadele, elementele carnavalești, schematizarea caricaturală, panto mima, costumul comic, incită la abordarea celor patru comedii din perspectiva limbajului teatrului de animație” .[...] Flegmaticul Spiridon este rotofei, roșcovan, zburlit și, fiind obișnuit să asculte pe la uși, are În consecință urechile foarte mari” (pp.1-2). În Justiție, judele are ochii Închiși, precum statuia care-o reprezintă pe Patroana sa. Zița poartă cartea ei de căpătîi (Misterele Parisului) peste tot
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]