13 matches
-
coș bun de căruță, au încărcat-o amândoi și au plecat spre casă, el mândru de fata lui cea vrednică și pricepută, ea mândră că a putut face toată această lucrare fără greșeală și fără ca tatăl său să obosească. Apusul roșiatec cuprinsese orizontul, aruncându-și ultimele săgeți spre cei doi, tată și fiică, cuprinși de un moment de tăcere și cărora gândurile le fugeau obosite, probabil în direcții diametral opuse. Da. Emanuela, se gândea la fetiță... Ce-o fi făcând? Astăzi
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
fructe de culoare portocalie, cu pielița lucioasă, ce semănau foarte mult cu tomatele atât ca formă cât și la mărime și luciul exterior al fructului, doar că nu erau de culoare roșie, ci de un portocaliu lucios, cu irizări spre roșiatec, la cele mai coapte. Existau la această culoare și la noi în țară, așa că la început a crezut că sunt tomate. Când a întrebat-o pe Doina ce sunt, i s-a răspuns că sunt kaki sau kaki mela cum
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
erau zăvorâte, dovadă că cineva era deja reîntors. Ajuns și în camera lui, aruncă micul ghiozdan pe care-l avusese până atunci ‘atârnat’ de spatele lui și se răsfira pe sine în micul fotoliu de la birou. Uitându-se la lumină roșiateca care-i pătrundea pe fereastră prin unde luminoase oblice, soarele fiind aproape de asfințit, se gândi că parcă mai bine era când aveau cursurile dimineață, căci nu se întorcea așa obosit. Numai că acum îl oripilau și măcinau 'vocile' alea, râsetele
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1404208493.html [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU Lordul Darksoul se înnegrise de furie. Iar ce era în sufletul lui nici nu mai trebuie amintit. În consecință, aruncă ziarele în focul șemineului închipuindu-și că sunt cele ale Gheenei. Flăcările se ridicară, iar lumina lor roșiatecă reflectată în lambriurile de mahon ale uriașei biblioteci dădu încăperii un aer sinistru. Foarte bine completat acum de silueta întunecată, cocârjată și filiformă a lordului care-și măcina furia umblând cu pași rari prin fața șemineului. Luă clopoțelul de aur de pe
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412005755.html [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
tot atâtea imnuri de slavă ridicate în fața sfintei icoane, numită NATURA. //de la o vreme coatele-mi stau rezemate pe timp/primăvara mă ia prin surprindere/la fiecare apariție îmi strică planurile/se petrece pe-afară/ dealurile abia înverzite se colorează roșiatec la asfințit/cu fiecare zi priveliștea e din ce în ce mai lămuritoare/toate pe care mi le doresc se vor împlini/da trebuie să cred că și anul acesta/dealurile apunând întunecate odată cu soarele promit/de aceea va fi mult soare și ropotul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
servește cu sosul de muștar preparat din muștar diluat în apă și oțet sare piper și ulei de măsline întreținerea și pregătirea unei astfel de mașinuțe necesită timp și o oarecare investiție blecher cărțulia pierdută în neagra veșnicie urmașul șobolanului roșiatec este un veșnic și năstrușnic dușman al oamenilor printre copacii urâți veștejiți o bufniță și un bâtlan sunt corupți și au o strânsă și dârză legătură cu maimuțoiul nul cunosc bine râde nu e timp pentru profunzimi el se trăiește
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
strălucirilor avide se re-dă stadiului pre-ființial al originii, universală ascundere a Vieții fondatoare. În Banchizele e exprimată pregnant această subtilă dialectică ce conjugă la nivelul ființării tensiunea dintre ascundere și neascundere: "Mereu rătăcitoare, substratul lor închide/ Tot darul unui soare roșiatec și avar,/ Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar/ Și toată înflorirea reflexelor fluide". Rătăcitoare în spațiul intermediar al unei imposibile posibilități de creație, ființările rămân deocamdată în stratul amniotic al originii, acolo unde - în substrat - darul solar se
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aude "cum urcă din adâncuri un mare imn august" (Cucerire). Avânt anabasic neînfrânat al tuturor celor ce presimt aerul tare al înălțimilor, pregustă deja din orizontul rarefiat al luminii ce le aspiră. "Ce surdă clocotire, ce-nceată așteptare/ Sub aburii roșiateci, sub aburii de fier,/ Când înspre noi tărâmuri vroiai o revărsare,/ Când, oprimat de umbră, tu presimțeai un cer!// Dar se desprinde vălul, și-o boltă-ndepărtată/ Din zâmbetu-i albastru desfășură spre tine;/ O clipă-a fost... și totuși, sclipirea
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai mulți, ci sînt la fel peste tot. Șasa fécea așa de fiecare daté, dar nu-i venea sé creadé cé mai departe brebeneii nu sînt mai mulți, pentru cé mai departe brebeneii se vedeau mulți, galbeni, albaștri, albi și roșiateci. Intré În mijlocul pédurii, Isi desfécu sacul, Îl așternu pe jos și se așezé. Printre copaci se vedea cerul și norii cum se mișcé și soarele lumină frunzele, și ele stréluceau. Șasa se Întinse pe spate și-și puse mîinile sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de focile Mimi, Fifi, Riri, inorogul Dumnezeu! Hermafroditul primordial! A revenit la marginea schelelor, aruncând cu mâinile întinse un lasou imaginar. Niște ferestre strălucesc în depărtare la apus, în vârful turnurilor din noul cartier la Défense. Soarele își înalță creștetul roșiatec peste Nation, peste periferiile îndepărtate Montreuil Le Perreux Le Raincy Villemomble Romainville, cartiere de blocuri grădini proletare parcări autostrăzi de centură centre comerciale, toate acoperite ca de un sos de zmeură. Firmele pâlpâie și se sting de-a lungul perifericului
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
atâtea morți. LAVA Te-nnăbușai în pâcla încinsei atmosfere, O! tu, noian de lavă ce-aveai să fii pământul; Făptura nu sunase din trâmbiți de cratere, Nu fulgerase încă, în noaptea ta, cuvântul... Ce surdă clocotire, ce-nceată așteptare Sub aburii roșiateci, sub aburii de fier, Când înspre noi tărâmuri vroiai o revărsare, Când, oprimat de umbră, tu presimțeai un cer! Dar se desprinse vălul, și-o boltă-ndepărtată Din zîmbetu-i albastru desfășură spre tine; O clipă-a fost... și totuși, sclipirea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În toamna lui, copacul se-nclină către glie. BANCHIZELE Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar. Mereu rătăcitoare, substratul lor închide Tot darul unui soare roșiatec și avar, Apoi, de-a lungul nopții tot aurul stelar Și toată înflorirea reflexelor fluide. Iar când, târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir Au strâns în năvi de gheață un fabulos Ofir, Pornesc, pline de spornica lor muncă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de noi, mai lăsându-se moleșit de nostalgiile lui fără nume. Atunci, toropit de o votcă, aferim holerca, începea să ne descrie Balcicul așa cum îl închisese în sufletul lui, ca pe o stampă cu desenul tras în calcarul străzilor, în roșiatecele ierburi arse și în nemărginirea verzuie a mării. Asiazma-mahlesi, Paruși-mahlesi, Caraghiol-mahlesi, Dere-mahlesi, Tatar-mahlesi, Trana-gimahlesi, Ghemigi-mahlesi, Cenghiul-mahlesi, Saraiu-mahlesi, Cavac-mahlesi, Suluc-mahlesi, îngâna Kerim furat de reveriile sale, înșirând după numele lor toate mahalalele de pe terasele Balcicului în care, spunea el, avusese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]