909 matches
-
în genunchi în stânga scenei, pornesc aria și o încheie când ajung la capătul din dreapta al scenei; cortina cade; Lumea aplaudă frenetic, în picioare; se aplaudă chiar exagerat de lung, se întrerupe puțin firul poveștii; Cortina se ridică și ce vedem? robii iarăși în genunchi în dreapta scenei și orchestră reia bucată; nu mai înțeleg nimic, intrasem în poveste și acum totul devine convenție; cortina cade încă o dată, lumea iarăși aplaudă cu patimă; sunt pregătit de încă o “reluare”, dar din fericire se
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
chiar de a distinge ceva pe trotuarul pe care se află, monsieur X, în etate de 19 ani și două luni, ar percepe difuz o viermuiala decolorata de trupuri prost hrănițe și prost îmbrăcate, ceva între condamnați la ocna și robi de odinioară de pe moșia părintelui sau. După un timp, cînd contururile ar începe să se distingă, junele ar remarcă un soi de uniformă de o sărăcie de necrezut: toată lu-mea are niște pantaloni care par tăvăliți prin nisip ud, albiți
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
casieriță. Preda nu ne vede încă, în timp ce îndeasă prin buzunarele hainei, pardesiului, pantalonilor, teancurile de sute de mii de lei, căptușindu-se, burdușindu-se astfel cu ele, încât, atunci când se întoarce și ne vede, are o mișcare țeapănă, ca de robit, cu arcul întins la maximum... Dracu mă pune să povestesc asta prin oraș, în lumea încă bântuită de amintirea cutremurului. Preda află și, la proxima ocazie, când ne întâlnim, mă atacă, supărat, cu violență. Tac, ascult, nu zic nimic. Știu
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
să recunoaștem că televiziunea ne-a intrat în case, cu patru decenii în urmă, ca una din minunile lumii, aducîndu-ne la pat filme, dezbateri, teatru, muzică, sport, știri, desigur, și încă de pe toate meridianele, și totodată să nu ne lăsăm robiți de un mijloc de informare ca oricare altul (credeți că radioul, după primul război mondial, i-a pus mai puțin la încercare pe oameni decît televiziunea după cel de al doilea?). Și mai este ceva. Îndefinitiv, putem alege, nu? Iată
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
a reafirmat viguros anticomunismul - atitudine care, de altfel, a și stat la originea plecării sale din țară -, însă, în același timp, a lansat cele mai grele judecăți asupra lumii occidentale, nesimțitoare la valorile imaculate ale creației artistice și atît de robite față de mercantilismul alienant și impur, i-a scris lungi epistole cancelarului Schröder, s-a opus vehement întervenției NATO în Serbia, l-a pus drastic la punct pe președintele Bush, a făcut demersuri laborioase pentru a deschide o mare expoziție în
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
să-l sărbătorim pe Vlad Țepeș în numele căreia epopeia eroi-comică, poate cea mai interesantă din Europa, din acest punct de vedere, a și fost scrisă. E momentul în care Satan, aruncând o privire peste lume, vede oastea lui Mahomet gata să robească Muntenia toată... Țigănimea este înarmată de Țepeș... Întunecimea sa, Campionul forțelor răului, susținătorul Sultanului invadator. ...vede și tabăra țigănească, între Alba și Flămânda-adunată, care, după porunca domnească, acum era și-n arme îmbrăcată... Și intriga continuă: Căci Vlad Vodă locuri
Tabăra țiganilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13399_a_14724]
-
invocă încolțitul Cioabă nici măcar nu e o tradiție țigănească get-beget, ci o rămășiță feudală preluată de țigani, la care ar trebui să se renunțe. Vasile Ionescu, unul dintre liderii de opinie ai romilor, îl contrazice. Pe vremea cînd țiganii erau robi, adică pînă pe vremea lui Cuza, aceștia își căsătoreau copiii la vîrste mici, fetele de îndată ce deveneau nubile, pentru ca stăpînii să nu profite de fecioria lor. Spre sfîrșitul săptămînii, Emma Nicholson se mai îmblînzește, autoritățile române așijderea și se ajunge la
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
în faza în care înlocuiește gravitația universală a tridimensionalului cu diverse variante de gravitații particulare, dar nu a descoperit încă puterea levitației, vertijul imponderabilității și nașterea formei în chiar locul în care o dizolvă lumina. Iar acest Brâncuși în continuare robit de masă, tulburat de relativitatea materiei și fascinat de splendoarea de dincolo de ea se găsește încă, din fericire, în muzeele românești. Un Brâncuși perfect stăpîn pe formă și pe tehnică, dar indecis încă pe ce cărare să o apuce și
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
Creangă parcă-l văd cum s-a plesnit părintele Duhu cu palma peste frunte, zicând c-un oftat adânc: Pe semne păcatele mele cele mai grele m-au aruncat aici să învăț niște țopârlani sălbatici... Iar tu, Oșlobene, care te robești pântecului și nu-ți dai câtuși de puțin osteneală minții, te-i face popă popă, ca taică-tău, când s-o pustnici toți bivolii din Mănăstirea Neamțului Vituperație colosală. Prost cum e, Nică i se plânge lui taic-său, popii Oșlobanu
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
plin de multă slavă, unde sunt Heruvimii și Serafimii. După ce ajung acolo și se închină Celui ce stă pe tron (Is. 6, 1), li se face de către Stăpânul o primire mai măreață decât le-o făcuseră cei asemenea cu ei robi. Stăpânul nu-i primește ca pe robi deși și aceasta ar fi o nespusă cinste, căreia nu-i poți găsi egal -, ci ca pe prieteni ai Lui. Voi sunteți prietenii Mei (In. 15, 14), le spune El. Și, pe bună
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
foarfecele de frizer, Să mă curețe, fie de tot Fie numai de-acea netrebnică adăugare Care mă demască de ilot Trimis cu misiune în Dacia de peste hotare Să mă dau sclav la Pitagora, Acoperind palavra și parabola Cu Salmoxis cel robit de Grec, Deși mă născusem înaintea Marelui înec... M-a luat o femeie cu cracii ca de lapte Clipocind printre poalele halatului de pânză scoarță Scrobit să nu se boțească la noapte Cât o să mă ia la giugiuleală și harță
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
noapte/ e joi / și timpu-ntreg a putrezit" (Ritual șdegetele friciiț). "Himera" poeziei se confundă cu "himera" vieții cosmice, cuprinsă de-o iremediabilă descompunere ce-i atinge pînă și infrastructura matematică: "pe cristalinul lanternei/ ploșnița grasă -/ pute lumina prin litera ei// robesc la un zar infinit/ înfipt în ochiul lui Dumnezeu/ nimic nu iese/ nimic se arată/ cifrele universului putrezesc/ asurzitor" (Ritual șrictusț). Altfel spus, materia asediază abstracțiunile, cotropește transcendența ca instrument al unui absolut ŕ rebours. Oscilația între lumină și beznă
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
în Iorgu Iordan. Deci iată încă un exemplu că circumstanțele din istorie au, pe lângă povestea lor textuală, și câte o poveste subtextuală. Sau poate că mai multe povești subtextuale. De altfel, este greu să ne imaginăm că G. Călinescu, care robise, totuși, ca textolog, pe manuscrisele eminesciene și care se referise, în prefața la monografia Opera lui Mihai Eminescu, la împrejurările nefavorabile în care se află criticul român în comparație cu criticul francez, "care, având a da judecăți asupra lui Moličre și a
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
înseamnă că i-ar fi ușor omului, poeziei, să fie liberi. Adevărat este tocmai contrariul" (p. 86). Singur filmul, dintre arte, constituie pentru B. Fondane o mare decepție, pentru că este condus, modelat, constrâns de ban (p. 87). Costisitor, filmul este robit părții materiale ce ține de producție (nu de concepție), de unde îi vine și îndatorarea socială sau politică: ,Prin filmul actual vorbește numai milionul care i-a dat naștere" (p. 90) - nota scriitorul în 1933. Mentalitatea capitalistă a succesului îl oripilează
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a modului în care ea robește trupul și sufletul celui pe care îl stăpânește, ne poate fi de folos și înțelegerea denumirilor ei, așa cum sunt ele întâlnite la scriitorii asceți. În acest sens putem arăta faptul că unii derivă cuvântul curvie, în grecește - porneia - de la pernimi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sexuale. Iubirea care face din cei doi un singur trup nu se justifică prin copil, dar copilul vine în chip firesc din preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând din pătimaș să caute doar ceea i-ar satisface împlinirea poftei, apropiindu-se de cei ce l-ar ajuta și totodată respingând persoanele care ar avea chiar și numai o singură opinie diferită de a sa. Filavtia
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
imensă autoînșelare, o autoamăgire 75 când, crezând că ne construim fericirea, de fapt ne îngropăm în durere, în frică și în întuneric, totul fiind văzut ca o viață în paradis, când de fapt este un iad interior bine camuflat. Cel robit de această patimă a filavtiei sau a iubirii trupești și egoiste de sine însuși, caută propria sa plăcere trupească, plăcerea legată de simțuri. Această patimă se manifestă printr-un cras egoism, ducând la un egocentrism maximal care, sub forma acestei
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu vederea femei frumoase și încântătoare, s-au predat unor femei urâte și spurcate. De unde se învederează că a se îndrăgosti de o femeie nu vine de la frumusețea feței sale, fiindcă dacă ar fi așa, apoi asemenea femei ar fi robit pe cei căzuți, mai’nainte de cele uricioase. Deci, care este cauza? Că dacă a iubi nu vine de la frumusețea feței, apoi de unde-și are începutul și obârșia amorul? Poate de la demon? Desigur că-și are și de acolo, însă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
motivările sale și nu se mulțumește mai bine cu sofisme cusute cu ață albă. În nici o altă parte, masochismul și egoismul strâmt nu se înveșmântează cu mai mult succes cu aparențele sacrificiului 142. Patima desfrânării face ca în existența celui robit trupul să treacă înaintea duhului: Pofta (desfrânată) face mai iubite decât Cauza și Ființa cea unică și singură de dorit [...] cele de după ea și de aceea socotește mai de cinste trupul decât duhul. De asemenea face mai atrăgătoare posesiunea celor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu se pot bucura de lumină, fiindu-le închiși ochii, întocmai așa pătimesc și aceștia, căci de li s-ar trâmbița la ureche mii de vorbe mântuitoare, ei își astupă urechile la toate vorbele acelea, fiind prinși mai dinainte și robiți cu sufletul acelei patimi. Dar toate acestea le știu prea bine toți cei ce au încercat asemenea lucruri jalnice. Fie însă ca voi să nu știți niciodată de asemenea încercări 171. Poate exista o robie mai mare decât robia plăcerilor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea să moară niciodată, aceasta deoarece cel care duce o viață plăcută și desfrânată nu se gândește la ce-i va urma acesteia, ci se gândește numai la desfătarea de aici, fiind robit de ea. Acest lucru este însă imposibil, deoarece omul este trecător, neavând aici pe pământ cetate stătătoare. Acelora care se manifestă ca și cum ar fi doar trupuri și pe care amintirea morții îi chinuie, căci aceasta le curmă plăcerile, părintele Paisie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
precum și două excelente portrete făcute lui Livius Ciocârlie (comentariul la Trei într-o galeră este splendid) și lui Dan C. Mihăilescu. Îl citez pe acesta din urmă pentru savoarea lui torențială: „Dan C. Mihăilescu e, structural, un regățean prodigios, dual, robit de teatralism ironic și de locvacitate în foiletonistică, tumultuos și plastic în verb și percepție și-n volutele spectaculare ale unui scris senzual, spumos și neconvențional, disciplinat însă, în cărți, de vocația sintezei culturale temeinice și a studiului istorico-literar de
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]