70 matches
-
1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Plictisit - sătul de toate Și lipsit de flerul sorții, Întâlni-voi astăzi poate Pe cea ce șade-n pragul porții. Nu e vorba de iubire Sau de mistuirea firii; Este vorba de robire Și de duhul adormirii. Mă simt tentat să-nșel amorul Dintre mine și femeia, De schimbare duc eu dorul - Slăbiciunea mi-e anemia. Ce bărbat nu simte oare O schimbare-n vag rutina - Ca un fel de ajutoare Să-i
TENTAŢIE ADULTERINĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1428682387.html [Corola-blog/BlogPost/372959_a_374288]
-
Te-am așteptat într-un colț de univers Pe aripi de cânt să-mi plimbi al meu vers Să furi o moleculă dintr-o auroră boreală Să colorăm cu ea întreaga vară... Te-am așteptat și te voi aștepta dulce robire Absența ta anunță eclipsă de iubire, Orbecăi fără rost pe arterele Căii Lactee Inima fără tine, mi-e de a pururi atee. Referință Bibliografică: Te-am așteptat / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie
TE-AM AŞTEPTAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1473853142.html [Corola-blog/BlogPost/384243_a_385572]
-
mângâiere, întrucât iubirea se revarsă precum un cântec cristalin în simfonii unde șoaptele înfloresc. La clipa nemuririi, sufletul poetei se deschide precum un templu al seninătății unde lasă dragostea să ardă în focurile pasiunii. “M-ai răsfățat cu inima-n robire / Prin simfonii de șoapte înflorite, / Și templu-ți sunt la ceas de nemurire / Pe care arzi în foc de dor, iubite!” Într-un cadru mirific, poeta contemplă imagini de o frumusețe răvășitoare. Un amurg sculptat din vrajă și ploi care
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
de o intelectualitate ce promova utopia, gândirea în ficțiuni, în sistematizări ale idealului. Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, și, în sfârșit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârșit, pe toate acestea în robirea voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
o eroare în logica și rațiunea de a fi. Cu și mai multă pasiune s-a agățat bărbatul de liana sălbatecă a trupului ei și și-a accelerat impulsiunile paroxistice, iar ea gemea din rărunchiuri și își dorea ca acea robire a cărnii ei să nu ia sfîrșit niciodată, să se eternizeze în celulele trupului ei care erau sfîșiate ca valurile mării de prora unui vapor și, cînd, în adîncul cel mai sensibil al intimității ei, au explodat galaxiile pline de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
pământ trimis de Divinitate, să cârmuiască neamul moldovenesc, ecou de glorie prin timp străbate până la urmașii care-l prețuiesc. Când năvăleau barbarii la hotare, Vodă chema boieri la sfătuire. Cu tactică să-nvingă provocare, să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri sfinte, doar cu o mână de oșteni destoinici, la Dumnnul făcea rugă înainte s-alunge dușmani de mărire dornici. Din corn vestit suna spre adunarea vitejilor la luptă ostășească. Cu prețul vieții să-și apere
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
dreptate să domnească. Străjeri stăteau de veghe la hotare, să apere Țara lui Vodă-Ștefan. Întreagă de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de neam. Că pentru popor, nimic nu-i mai groaznic precum tunet din vestea de robire ce-aduce sorții unui trai amarnic, cu biruri și poveri de viețuire! Cu vitejie strămoșească-n cuget își conducea oștirea-n luptă dreaptă. Și înălța lăcaș creștin, de suflet, când bătălia era câștigată. Stau mărturie-n vreme să grăiască, lăcașuri
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
sub generoșii aștri puri Întunecimea se topește sub albul nostru gând Se mistuie ca seva spre înfloriri curgând Simțirea în vârtejuri, ori în taifun dezlănțuit Ne năvălește rodind a neuitare și alint In seara asta de miracol cu stelele-n robire Pentru întâia oară tu m-ai supus, Iubire! De sus, din zeiescul lor scaun, zeii privesc La jocul nostru nevinovat, copilăresc Pentru ca-i așa de rară iubirea adevărată Cum lumea de câțiva, o taină descifrată. Cei surprinși de zei sub
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CĂUTĂRI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cioplesc în stâncă nemuririi, ocnaș îți sunt din zeii împietriți, caut zestrea pură a robirii, dacilor risipiți și înrobiți! Am căutat lumina lunii, ne-am risipit că un taifun, am contracarat puterea semilunii, am ajuns un praf al lumii în drum! Cu lacrima ,cuvânt de îndoială, atâtea generații au luptat cinstit, acum ne vând în
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1496843268.html [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
de o intelectualitate ce promova utopia, gândirea în ficțiuni, în sistematizări ale idealului. Intelectualul marxist a început să critice totul, să se facă suprainterpretul istoriei, și, în sfârșit, mobilizând mase de oameni, a adus, în sfârșit, pe toate acestea în robirea voinței, a libertății. Față de aceste minciuni ideologice să analizăm, izolat, atitudinea unui filosof și gânditor creștin: Soren Kirgegard care în anul 1848 scria în jurnalul său, în care se face autorul unei diagnoze și a unei răspândiri a răului istoric
DESPRE RAPORTUL INTELECTUALILOR CU BISERICA, ASTAZI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_raportul_intelectualilor_cu_biserica_astazi.html [Corola-blog/BlogPost/344936_a_346265]
-
fi decât una: aceea a sfinților. Este drept că icoana vie a însingurării este pilda vieții Domnului. A lăsat o puternică întipărire în inimile noastre. Ca om, Mântuitorul de toate S-a golit, de bunăvoie, până la ultima limită. Așijderea, nici o robire, nimic din cele ce sunt numai ale pământului, nimic din cele ce nu sunt voia Tatălui nu L-au putut înlănțui. El este numai adevărata slugă a slugilor și aceasta înțelege El să rămână: independent de toate, perfect, liber, generos
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-ai ridicat cetate de lumină Și gânduri cardinale. Să le scriu! Pe malul serii m-ai zidit fântână, Eternă sete-n dragoste să-ți fiu. M-ai răsfățat cu inima-n robire Prin simfonii de șoapte înflorite, Și templu-ți sunt la ceas de nemurire Pe care arzi în foc de dor, iubite! Când a bătut amurgul peste vrajă, Întâmplător prin armonii de ploi, Toți îngerii din noi erau de strajă Și
CU SEVĂ DE MISTER ŞI FRUMUSEŢE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Cu_seva_de_mister_si_frumuse_gina_zaharia_1362807309.html [Corola-blog/BlogPost/359982_a_361311]
-
ca pe viitor dacă Domnul va îngădui să se facă conferințe dinacestea și pentru femeile tinere, noi avem atâta nevoie de sfătuire, avem atâtea întrebări și nu știm cum să găsim răspunsul. Ne confruntăm cu multe probleme, anexie, depresie, dezamăgiri, robiri, etc. Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru ceea ce ați făcut. Tatiana Iordanescu-Motru-Gorj Aceasta conferinta a fost pentru mine ca un colac de salvare într-o mare unde mă afundam tot mai tare. Am avut o disperare adâncă din cauza copiilor și a
CONFERINTA NATIONALA DE FEMEI 23 – 27 IUNIE 2009 de LIGIA ŞI TIBERIU SEMAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Conferinta_nationala_de_femei_23_27_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/348654_a_349983]
-
el a fost dus la cetatea Vidinului și ținut un an de zile în temnița acesteia. După aceea este repartizat că rob la Husein turcul, drept răsplată pentru că acela se remarcase în luptele de la Zaiecear. După vreo cinci ani de robire la Husein, Gheorghe Obedean-Stângă este trecut tot că rob în proprietatea chiar a pasei de Vidin. Dacă mai înainte a reușit să reziste eventualelor presiuni de a se turci, acum, când a fost repartizat la curtea pasei, opunera -după cum
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
care-l și traduse an fapt prin acțiunea să haiduceasca. Iceputul acestei haiducii cade, potrivit documentelor scrise, în anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mii de suflete într-o secundă! Binefacerile civilizației se răsfrâng numai asupra câtorva privilegiați suferind de plictiseală și de spleen. Pentru o mie cinci sute de milioane de oameni civilizația e o pacoste, dacă nu chiar un rafinat sistem de robire! (...) Civilizația d-tale stârnește în bietul suflet omenesc numai întrebări, dar nu e în stare să-ți ofere nici un răspuns! Fiece „cucerire” a civilizației a dărâmat câte-o bucățică din fericirea omului, până ce nu i-a lăsat în suflet decât
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
femei; D-l Manouvrier și creierii femeii, Libertatea femeii în prelegerea d-lui Missir, etc). Sub înrâurirea ideilor marxiste, susținea, ca de altfel și alți lideri social-democrați ai vremii, că emanciparea femeii presupunea înlăturarea domiației capitalului și a proprietății private (Robirea femeii și emanciparea ei, Azi totu-i marfă, etc). Radicalismul feminist al Sofiei Nădejde va evolua spre un liberalism democrat, mai ales datorită legăturilor sale cu gruparea poporaniștilor, în frunte cu C. Stere de la Evenimentul literar (Iași, 1893 - 1894), revistă
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
clasa cea mai mare este supusă unor asemenea legi în folosul clasei proprietarilor, dar mai cu seamă a arendașilor. Și pentru justificare se invoacă interesul producerii agricole, ca și când aceasta ar fi reprezentată numai prin proprietari și arendași. Rezultatele economice a robirii țăranului prin tocmeli agricole le și simțim. Condițiile în privința ierbăritului fiind atât de oneroase, săteanul e silit a-și mărgini cultura și caută să-și vânză vitele ce le are. Micșorarea numărului vitelor în paguba agriculturei, aceasta e un fapt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în schimb cu aceasta erau zi cu zi călcați în picioare de către magnați și de către șleahtă. Nevoind sa blesez, am evitat anume de a trage o concluzie din faptele acestea și am lăsat pe cititori să judece singuri: că o robire lungă de sute de ani, împreunată cu oarecare comoditate economică strică neapărat mult mai mult caracterul unui popor decât o istorie plină de suferințe și de lupte. Fiindcă însă istoria Apusului nostru e în esență, [cu] toate rătăcirile și recidivele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Din viața preoțească, Arad, 1916; Din război, Gherla, 1916; O zi însemnată, București, 1916; ed. București, 1921; Cuvinte către oastea țării, București, 1918; Luncușoara în Păresemi, București, 1920; Popa Man, București, 1920; Povestiri, Sibiu, 1920; Chipuri de ceară, București, 1921; Robirea sufletului, Cluj, 1921; Trăsurica verde, București, 1921; Ceasuri de seară, București, 1921; ed. 2, București, 1926; Florile lui Gheorghiță Bogdănel, București, 1921; Păcatele noastre, Sibiu, 1921; Zilele din urmă ale căpitanului Pârvu, București, 1921; Scene, București, 1922; Spaima, Craiova, 1923
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Reflexiuni asupra unei părți din opera lui Agârbiceanu, CZ, 1914, 7; Octav Botez, Un roman din viața Ardealului, „Însemnări literare”, 1919, 9; Aderca, Contribuții, I, 411-412; Gala Galaction, Opinii literare, îngr. și pref. Gh. Cunescu, București, 1979, 9-13; S. Bornemisa, „Robirea sufletului” de I. Agârbiceanu, CZ, 1922; Botez, Pe marginea cărților, 115-121; Gh. Bogdan-Duică, „Două iubiri” de Ion Agârbiceanu, SDM, 1924, 12; Perpessicius, Opere, II, 255-257, IV, 159-163, V, 102-105, 116-120, X, 40-43, XII, 485-486; Lovinescu, Scrieri, I, 33-38, VI, 221-224
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Moldovei este țelul principal, căci această armată, de peste cincizeci de mii de tătari, este condusă de fratele marelui han, anume Eminek, precum și de fiul acestuia, Mamak. Calea lor spre Moldova este numită „Drumul robilor”, căci scopul atacului este Îngenuncherea țării, robirea bărbaților și a femeilor și ducerea lor În stepe și, mai ales, prinderea Măriei Sale Ștefan. În sala tronului se făcu liniște. Voievodul se ridică Încet din jilțul domnesc, rămase În picioare și privi adunarea. - Drumul robilor, spui... În curtea palatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de despărțire între două {EminescuOpIX 242} lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mișcată nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu poate lipsi de a exercita o mare atragere asupra popoarelor economicește puțin dezvoltate din Peninsula
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stau în legătură, în fine concluziile din analogia unor întîmplări asemănătoare. D. Jung supune deci cuvintele lui Flavius Vopiscus unei critice într-adevăr ingenioase, puind în paralel indiciile altor scrieri asupra unor evenimente analoge. Astfel citează pasagiul din scriptură despre robirea Vavilonului și ale lui Eugipp (biograful sf. Severin) despre emigrarea populației din Noricum și dovedește că amândouă aceste pasage trebuiesc luate cum grano salis. Tot astfel reduce d. Jung cuvintele lui Vopiscus la măsura de adevăr care li se cuvine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să-i căsăpească,/ Vrând singură în țară să domnească.”1015 Femeia rea devine supusă și unealtă a spiritelor rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]