184 matches
-
fundamental: cu o carte în mână, spre vie, spre pădure, spre parc. Așa de vreo 35 de ani", își nota în jurnalul său un intelectual căruia i se spunea că este uneori arogant, pe când, de fapt, el se considera un robit al muncii și un mare timid. La senectute, când a-ți întocmi un bilanț poate să însemne și un act de exorcizare încă mai mult decât sfidarea neantului, jurnalul din celelalte vârste servește, resuscitant, prin prospețimea datelor, pentru că un autor
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
frumos teatru din lume". În sala Casei Sindicatelor de la Sibiu, urmărind spectacolul lui Zholdak, ghemuit în fotoliul meu, m-am lăsat cuprins până la amețeală de fascinația acestei aventuri. Blestemam pauzele care întrerupeau brutal fluiditatea operei scenice. Și, ca orice om robit visului, pierdut în mulțimea din foaier, nu așteptam decât să-l reiau. N-am mai avut atunci nici o îndoială că Zholdak reușise de data asta să se apropie mai mult ca oricând de ceea ce constituie esența identității sale, iar acest
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
în tot ce întreprindea. Cultivată, înzestrată cu precepte morale niciodată încălcate și iubindu-și copiii mai presus de orice, era însă total desprinsă de asprimile vieții. Deși, nu era în stare să rezolve nici cele mai banale probleme ale existenței, robită unei imaginații debordante și incapabilă de un efort cât de cât sistematic, avea despre sine o părere de-a dreptul contrară. Se considera o "femeie muncitoare și cu principii", "care își îndeplinea îndatoririle", "sistematică, exactă, cu reale capacități de organizare
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
învățătoare la un sat din apropiere. Era mama a doi copii rămași în grija tatălui după divorț." Și aici, precum la oraș, ca-n redacții, aceleași preocupări. Aceleași călătorii cu vagoane murdare, aceleași iubiri care nu țin. Și micul trafic, robit aceleiași fojgăieli de vietăți mărunte, care se calcă pe cap, încercînd să se salveze. În caruselul ăsta, al mărfurilor deturnate și returnate, intră și Teodor, iubit de Ștefania, căsătorit cu Olivia, în cele din urmă păzit cerberește de-o secretară
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
trebuință. Că plăcerea nu-i nici activitate, nici dispoziție și nici o parte din noi înșine, ci a intrat în viața noastră ca să ne facă un serviciu, așa cum se spune că ne este de folos sarea pentru digestia mâncării 31. Cel robit însă de patima desfrânării, reducând trupul la un simplu instrument de plăcere sexuală, neagă dimensiunea spirituală a acestui trup și destinația sa transcendentă, disprețuiește chipul lui Dumnezeu după care este el însuși făcut și uită de firea omenească 32. Istoria
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
arăți dragostea este fals, deoarece dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoința 106. Totodată, plăcerea pe care o simți în urma pipăitului și a gustului te face să trăiești la fel ca și animalele, oamenii din această categorie fiind robiți pântecelui și celor de sub pântece 107. Și astfel, prin neînfrânarea de la nimicuri și dezmierdări întărim în noi puterea zămislitoare a seminței și prin aceasta ne ațâță în chip nelegiuit spre împreunarea trupurilor 108. După cum am văzut până aici, patima desfrânării
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, „Cuvânt despre moarte”, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104. footnote>. Este periculoasă și pierzătoare de suflet această mulțime a păcatelor mici, pentru că cel robit lor nu se pocăiește intens pentru ele. Deci, cel ce va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă nici un pic de odihnă celui pe care-l robește, ci oricât de mult ar lucra, la porunca slujitorilor stăpânului și orice câștig
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă? Pentru noi Dumnezeu a venit între oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă? Pentru noi Dumnezeu a venit între oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
engleză, este yes, iar în germană, este ja) comportă numeroase versiuni vernaculare, — dovadă, dincolo de tomurile docte, acest catren ocazional al lui Ion Barbu (în care este elogiată o așa-zisă "Jos-Saxonă", o Nieder-Sächsine adică, — o veche Freudenmädchen, anume Else Erhardt): "Robită ora, ca o turmă/ Ascultă-acestei dulci Cloé/ Cînd ea o cheamă ori o curmă/ În hanovreza ei: O, ye!" Cît despre limbile neolatine, acestea, după "da"-ul lor, sunt trei (în, desigur, scrierea lui Dante): limba de oc, adică occitana
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
Destinul tău e-un petec de hârtie", afirmându-și, nu fără mândrie îndeletnicirea nobilă și trudnică: În lungul șir de nopți și poticniri/ Voi mai compune, poate, un opuscul,/ Și-aștept să mă apropii de crepuscul/ Același rob, aceleiași meniri." Robit poeziei, " În toat-această grea ucenicie" poetul avertizează pe cei grăbiți: "Sonetul nu-i o pară, sus ce cade/ Ca din senin, să-ți umple ție gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
ca pe o servitute, le-am echivalat cu o eliberare. Marele meu model a fost E. Lovinescu, ale cărui "neîmpliniri de carieră" n-au constituit decît o marcă a independenței de conștiință și comportament. Neîmplinirile derivă în resentiment la cei robiți contingentului, dornici de-a figura pe o scară a succesului social, și, dimpotrivă, se transformă într-un antidot al acestuia la cei ce optează pentru ordinea ideală a lucrurilor, nepăsători la eventuala injustiție, ignorare, marginalizare. Îmi place să-mi reamintesc
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
lăsînd lucrurile să se exprime liber în sintaxa lor (nu spune Valéry că "orice operă este opera mai multor lucruri decît a unui autor"?): universul prozei lui Gheorghe Crăciun este o lume de citate. Pe cine altcineva decît pe cel robit cărților, ficțiunii, "trucajului" cultural, îl mai poate emoționa marea, o ciutură în mijlocul cîmpiei, firul de iarbă, cerul, văzduhul "plin de cîntece ciripitoare" sau, iată, povestea lui Dafnis și Cloe? Realul nu e al celor care îl "trăiesc", ci aparține, ca
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
din 1956, în trei volume și douăzeci și patru capitole, amplificată mecanic, redundant și cu un scop politic din ce în ce mai clar în ultimele părți. Romanul-fluviu, romanul-frescă sau romanul unei familii nu mai sunt pe gustul modernității, iar al postmodernității cu atât mai puțin. Robit conjuncturilor, romanul Cronică de familie e interesant astăzi pentru perfidia realismului critic ca mod de interpretare dogmatică a trecutului și de recuperare otrăvită a istoriei naționale. Pentru a ne da seama de acest lucru, de această pervertire realizată de realismul
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
în cazul lui Eminescu foarte concordante). Se vorbește, așadar, mai ales despre poet - și mai ales despre poeziile sale postume, pe care "n-a apucat să și le publice singur", cum s-a solidificat șablonul - ziaristul Eminescu este un om robit muncii, orbit de idei naționaliste, xenofobia populând, ca termen, mai toate abordările din presa centrală ori centralistă ce i se dedică, boala din 1883 este una neapărat fizică - chiar dacă nu se mai vorbește de sifilis, ca în anii amintiți, se
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
fără petenți, drumurile fără obligații. O replică dintr-un roman, Inimi cicatrizate, din 1937. O carte despre care aproape că nu se poate scrie, atît de covîrșitoare este insistența - una rece și posesivă, luînd totul, dar neoprind nimic, liberă și robită drumurilor ca marea, mar adentro - lui Blecher de a spune lucrurile despre care trebuie să se tacă. O carte din care n-ai ce să povestești, fiindcă orice frîntură de subiect are inconsistența fantastică a amintirilor celor întorși din moarte
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
unui film documentar despre vînătoarea de urși din Carpați. Dificultatea va consta în deprinderea ursului născut în captivitate cu traiul în aer liber, într-un țarc special amenajat: "Se cumpenea între ceea ce i-a rămas în amintire din viața lui robită și între cealaltă amintire, acoperită de ceață, amintirea adusă din strămoșii lui." (Ionel Pop, Ocolul Ursului) Pînă a cădea sub glonțul ucigaș, ursul învață cu greu să bea apă de izvor, să sfîșie oi și să-și încropească un bîrlog
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
o berărie, chiar dacă una pricopsită, în care un amic ieșit la pensie din poliție deapănă amintiri. Numele lui ? Rache, întregind o serie. Un Lache mai pedant, mai asprit, om de viață, dar și de lecturi solitare, proprietar și familist, dar robit farmecelor Masincăi. Construin-du-l, Mateiu se arată inconsecvent, poate cu metodă, poate din nebăgare de seamă, altoind pe un soi de-al tatălui propriile pretenții de rafinament. Tot așa o cotește și firul poveștii. Dintr-o conversație de pahar, despre ultimul
Celălalt Anghelache by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6213_a_7538]
-
mai ieșim, să ne-alungăm durerea. Și lângă noi... o moarte blestemata, Răsare, precum pirul, peste tot. Nemernici, o hrănesc atât cât pot, Cu lăcomia lor.. nemăsurata. Se uită Dumnezeu... și nu-nțelege, Ce s-a-ntâmplat ? Sub care legământ, Robiți durerii, îi ducem în mormânt Într-o tăcere muta ? Care lege... Da dreptul să luăm vieți nevinovate ? Să ne hranim cu ele, neputința... Sfidăndu-ne și teama și conștiința, Că vom plăti, odată, pentru toate. Referință Bibliografica: Se uită Dumnezeu la
SE UITĂ DUMNEZEU LA NOI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373767_a_375096]
-
Timpul tău dulce e jucat de insecte, Împodobită de-un zeu, prin geamul zărilor, Ești prea elegantă și ai gesturi selecte ... Venită din topitura, cerului, albastră Sub răsuflarea ta crește clipa nemuririi! Ce sentimente îmbulzești în viața noastră Că noi, robiți, urcăm pe treptele iubirii?! Referință Bibliografică: VARĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
VARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349253_a_350582]
-
PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1651 din 09 iulie 2015 Toate Articolele Autorului În vremuri ca acestea pe care le trăirește omenirea, pe care le trăim noi în ultimele decenii când cei mai mulți sunt robiți valorilor materiale, alergând după bani, gândindu-se doar la confortul corpului fizic ( hrană, plăceri) majoritatea uită de firea noastră dumnezeiască, de partea care hrănește spiritul. Pe bună dreptate se afirmă că o seceta spirituală bântuie lumea, altfel cum s-ar
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
jos condeiul laic. Scrieți voi!/ Ne revedem după Apocalipsă”. După exprimarea, în acești termeni, a nestrămutatei sale hotărâri, ne așteptăm ca Eugen Dorcescu să abandoneze definitiv îndeletnicirea scrisului. Peste tema biblică nu mai poate trece. Cele laice devin tot mai robite addagiului ecclesiastic. Fără falsă mâhnire, îi respectăm decizia, recunoscând anabasisul absolut la care Eugen Dorcescu a „osândit” anevoioasa trudă a lui Dosoftei. Chiar și din această perspectivă, Biblicele lui Eugen Dorcescu instituie o veritabilă și fundamentală carte de căpătâi a
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
au fost realizate nemuritoare opere de-a lungul secolelor care au urmat. Iată deci că filozofii și Biserica s-au ocupat de moralitatea societăților. În zilele noastre imoralitatea este prezentă ca o realitate firească; ea este o realitate a firii robite de păcat, urmare a ateismului a cărui practicare intensă a început cu zeci de ani în urmă. A fructificat o altă filozofie - negarea existenței lui Dumnezeu, a legilor divine. De fapt, oamenii, de la ideea „super-omului” a lui Nietsche și a
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
icoane, temple sacre, muzică sacră, scrieri religioase, alte genuri de artă. Fiecare dorește să redea cât mai fidel, simțământul de iubire și credință față de Cel Atotputernic. Apariția unei Antologii de poezie religioasă, în vremuri de secetă spirituală, când cei mai mulți sunt robiți celor materiale, este mai mult decât necesară, este benefică și, mi-aș permite să spun, binecuvântată. Alcătuirea aceasta de poezie religioasă sau cu inserții religioase, este o mărturie concretă a unui mănunchi de autori, care-L iubesc pe Dumnezeu necondiționat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]