6,128 matches
-
Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț, Mi-aș cumpăra fântâni fundamentale, Ca-n adâncimea lor să poți
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
care examinatorii căutau să îi prindă pe elevi și să facă departajarea. De multe ori rezolvarea lor era însușită mecanic de copii, nefiind neapărat înțeleasă și integrată într-un parcurs firesc de învățare. În cazul acestei „chichițe” de la Olimpiada de la Română, s-ar putea ca și profesorii să aibă probleme de înțelegere. După 27 de ani, noi nu am reușit încă să avem, la nivel de societate, o poziție coerentă de condamnare a comunismului. Discursul referitor la acea perioadă este încă
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
era cabinetul medical al mamei. Îmi plăcea să o ajut când avea nevoie de câte ceva ce puteam face și eu. În clasa a opta discutam mult cu mama despre ceea ce voi face mai departe. Aveam patru iubiri mari: chimia, matematica, româna și orice ținea de medicină îmi ținea ochii larg deschiși parcă-mi lărgea scoicile urechilor să cuprind cât mai mult. N-am urmat niciuna din cele patru. Liceul l-am făcut la chimie, am picat imediat sub linie la treapta
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_iubire_mai_veche_anne_marie_bejliu_1392971055.html [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ROMAN ȘI BOLOGA Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului ROMAN ȘI BOLOGA Prin anii ’50 - ’60 ai secolului revolut, doi faimoși profesori de română își disputau întâietatea în urbea de pe Timiș: Liviu Roman și Constantin Bologa. Am avut șansa „să-i prind” pe amândoi în cei patru ani petrecuți prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj) și LFL (Liceul de Fete
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
pe Dan Popescu la istorie, devenit, mai târziu, cetățean de onoare al orașului, pe Iancovici la fizică și chimie, pe d-na Strasmutzki la biologie, pe Șaupe Leopold la rusă, pe d-na Eremia la latină ș.a.m.d. La română am avut șansa să-l am profesor pe bine-cunoscutul Liviu Roman. De fapt, îl întâlnisem ce ceva timp înainte de a mă înscrie la liceu în clasa a VIII-a (prima clasă de liceu pe atunci, ultima era clasa a XI
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
la o școală generală din oraș, un om tare scrupulos în meseria lui, astfel că, meditator avându-l, îmi învinețise de câteva ori degetele cu un băț, păstrat permanent la dispoziție pentru atenționarea celor ce greșeau câte o ecuație. La română am fost dat la Roman, în locuința căruia i-am întâlnit pe mai mulți dintre viitorii mei colegi de clasă, de asemenea dornici să-și sporească priceperea în domeniul gramaticii și al tehnicii abordării textelor literare. Profesorul ne primea într-
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
și punea tuturor rapid aceeași întrebare scurtă. Luați prin surprindere, elevii care tărăgănau răspunsul erau numaidecât așezați la loc, spunându-li-se: „Ei, berbecul! Nu știe berbecul, he, he! Nota 1.” Așa am luat și eu prima mea notă la română, un 1 cât mine de mare, pentru că nu știusem să răspund prompt la întrebarea când s-a născut Grigore Ureche. Inutil să mai spun că fusesem foarte dezamăgit de cele petrecute, căci nu mă așteptasem la un asemenea debut în
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
un curs de perfecționare trei profesori din Lugoj și împrejurimi. Doi novici, Simion Dănilă și cu mine, precum și un profesor cu imensă experiență: Constatntin Bologa. Ședințele cursului aveau loc în sala festivă a Liceului „Mihai Viteazul”, prezenți fiind dascăli de română din toată țara, umplând imensa încăpere până la refuz. Se perindaseră prin fața noastră, adresându-ni-se, strălucite personalități bucureștene, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Dimitrie Micu și, în cele din urmă, Alexandru Piru, un reputat istoric literar, specializat în literatură veche și
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
ce scrie manualul despre Gherea și ceea ce tocmai ne spusese el atunci. Vai de mine! Piru s-a făcut foc de mânie! S-a întunecat la față și a început să ne acuze așa, grosso modo, că noi, profesorii de română nu mai citim și altceva, că ne limităm doar la manuale și ne-a tot bălăcărit el așa, până a început sala să murmure de nemulțumire. Atunci, ca un motan călcat pe coadă, am sărit din nou în picioare pentru
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
întrebat întâi pe dr. Costea: ,,Sunteți căsătorit? Vă plac femeile? Și despre mine ce credeți? căci eu sunt convinsă că sunteți bărbatul cu care vreau să mă căsătoresc...” Și el mi-a răspuns în franceză, căci nu mai știa bine româna (emigrase în 1946): „Sună ca în Micul Prinț” ... după care a plecat înapoi la el acasă în Statele Unite. În vara lui 1972, imediat după ce mi-am dat examenul de diplomă, am făcut o cerere să plec într-o excursie pe
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene și
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
a instituțiilor statului; - omogenitate etno-religioasă puternică; - toleranță religioasă; - mentalitatea populației consecvent antiextremistă, uneori cu accente moderat conservatoare; vocație europeană autentică (dovedită în recentele eforturi depuse în direcția integrării europene și euro-atlantice, dar și de întreținerea dialogului ecumenic între Biserica Ortodoxa Româna și Biserica Catolică prin discuții și întâlniri la nivel de lideri. S-a încercat astfel menținerea echilibrului între valorile naționale (linii de forță de tip etno-religios ale construcției identitare, asumate existențial) și interesele naționale (care se redefinesc în funcție de mișcările geopolitice
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
educațional, inculți. Unii ca Edison, de pildă, se mândresc cu „certificatul de cretin ireductibil”. Cultura, cu sau fără experți în gramatica limbii, este o necesitate iar „educația” ar trebui să se implice mai mult în promovarea ei. Nu uitați că româna este de fapt singura limbă care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
binevoitor”: --Ce-i, tataie, nu știi cum să procedezi? Fă, domnule, un contract de franciză cu firma noastră și taximetrezi liniștit sub umbrela ei! Nu te doare capul. Nu pricepea deloc cum stă chestia cu „franceza” asta. De ce franceză și nu română? A zâmbit lunganul și l-a dus la Direcția Companiei, unde a semnat un contract de franciză. După ce l-a semnat, l-a citit: --Bine, domnule, eu cu munca, eu cu cheltuielile, cu benzina, cu reparațiile mașinii, iar firma... cu
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
motrice, sonore, gustative, olfactive, ce sunt în perfect acord cu emoțiile și frământările personajelor: în Tainele continitului, natura este în perfect acord cu stările emoționale ale nepoțelei Anisiei, furtuna vine în plin soare, fără nici un semn prevestitor. Profesoara Sidonia (de română, un alter-ego al autoarei, desigur) este, cum vedem în Nana, punte între două lumi: cea citadină, intelectuală, o lume a concretului, și cea a satelor risipite din Apuseni, o lume ocultă, de o frumusețe edenică, ademenitoare, cuceritoare și înspăimântătoare uneori
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1460532489.html [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
aripi cu modestă noastră contribuție și chiar am rugat-o pe doamna Daniela să o încurajeze și să o ajute cât poate în exprimarea pe mai departe a talentului și pasiunii sale. Evident, sperăm să audă/ citească și profesorii de română ai Tabitei, si nu numai ei. Tot în baza parteneriatului cu revista „Helis”, doamna Elenă m-a întrebat, așa, fără pregătire prealabilă, daca nu vreau să devin redactor al unei emisiuni de radio în care să prezint revista și pe
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN: FESTIVALUL-CONCURS DE LITERATURĂ, PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ ELENA TOMA-UNIVERS ROMANESC XXL PITESTI-CORNUL VANATORULUI 2012 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 201 by http://confluente.ro/Florentina_loredana_dalian_festivalul_mihai_marin_1351209459.html [Corola-blog/BlogPost/365695_a_367024]
-
Citiți acest mesaj până la capăt, merită! 1. Dacă aveți o carte de valoare în lucru vă putem ajuta cu o sponsorizare! Atenție! Nu va sponsorizam noi ca editură, dar suntem în contact cu firme care sunt dispuse să ajute cultura româna. Avem nevoie din partea dvs de câteva date: a) Prezentarea unui cv cultural b) Date tehnice privind cartea în lucru: formatul, titlul, nr. pagini, subiectul, tirajul. c) Condiții: să fie carte de calitate, să aibă valoare literară, să nu aibă conținut
MESAJ CULTURAL AL GRUPUL CERVANTES-INSPIRESCU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1430303609.html [Corola-blog/BlogPost/348937_a_350266]
-
fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluțiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, așa cum ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe care dovedește că o iubește și valorează mai presus de toate, tratând-o cu reverența adâncă a dascălului care nu iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al literelor, fără doar și poate.” Romanul lui
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
autorul unei proze pe care unii critici o considera atipica. Un prim român, Cafeneaua Pas-Parol, scris în 1983, n-a văzut lumina tiparului decît după căderea comunismului. Sindromul de panică în orașul luminilor a fost unul dintre cele mai apreciate române ale anului 2009 și a primit premiul revistei Observator Cultural. Matei Vișniec a mai publicat, în 2010, românul Domnul K eliberat scris în 1988 în primul an al exilului sau parizian, român pe care a așteptat mai bine de 20
Matei Vişniec by http://www.zilesinopti.ro/articole/1988/matei-visniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l’entrée- mots
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
din loc. Și dacă în ultimul timp nu prea avem motiv de bucurie, o veste minunată a luminat din nou chipurile noastre - și la Cupca, localitate românească, cu vechi și frumoase tradiții, unde aproape 100% din populație o constituie românii, Româna a obținut statut de limbă regională, conform Legii Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”. Am rămas plăcut surprinsă că mai sunt români iubitori de Grai și Neam. Și adevăratul român, Iancu POPESCU, deputat în Consiliul Sătesc Cupca
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
toți au votat „pentru”. Dumneavoastră cunoașteți acest fapt? Eu, de exemplu, nu am văzut și nici n-am auzit să se fi publicat undeva această informație. Ceea ce este mai grav e că și oamenii activi din sat nu știu că Româna a obținut statut de limbă regională la Cupca. Să fie oare un mare secret sau frică de a face respectiva informație publică? Atunci cum această lege va fi implementată, aplicată în practică? Vă rog să verificați această informație și în caz că
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
românească a obținut acest privilegiator statut ce ne facilitează graiul. Ce-i drept, anul precedent, de Ziua jurnalistului, când sărbătoream în anturajul amical al colegilor și prietenilor ucraineni, inima îmi lăcrima de durere, auzind de la o persoană de la organe că „româna n-o să devină nicicând regională”. Or, românii noștri au demonstrat contrariu, ca să nu aibă motiv de prea mare fală și bucurie „binefăcătorii”. Vă mai mirați că locuitorii satului n-au fost inițiați în chestiunea respectivă? Vă întrebați cum Legea privind
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
iubim mai mult, precum frații ruși și ucraineni, să știm să ne apărăm drepturile și să ne păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați încă cu frica-n sân, scrieți-ne măcar în poșta electronică a ziarului. Nu uitați că un popor care își pierde graiul dispare de pe fața pământului. Deci, să
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]