200 matches
-
înșirate într-o pledoarie avântată ce anunță forța persuasivă a oratorului: "Blajul are vinele sale; are și Sibiul, Bucureștii, Iașii, toți românii. Dar Blajul are și faptele sale la care se poate uita înapoi cu fală. Multe alte locuri din românime au și au avut de sute de ori mai multe mijloace de a lucra pentru literatură, cler, naționalitate, decât Blajul, de n-au făcut mai puțin, de n-au făcut nimica". Un episod erotic care implică înalte fețe bisericești și
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susține ipoteza unei limbi moldovenești "purificate" de elementele latine atît de mult prețuite dincoace de Prut, de către reprezentanții boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea țărănească, iar loialitatea față de imperiul sovietic urma a fi una de tip convențional socialist: clasa socială trece înaintea naționalității. Însă strategia a eșuat. Cum observă Charles King, țăranii moldoveni erau prea îngrijorați
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
prin rânduri memorabile: „Se zice, că nimeni nu poate să scrie istoria faptelor nepetrecute. Se poate însă scrie istoria faptelor plăzmuite, deși ele n-au fost încă săvârșit. Înșirare de asemenea fapte e istoria catedralei Bucureștilor, pe care până acum Românimea nu s-a învrednicit încă s-o ridice întru mărirea lui Dumnezeu.” Și îl încheia cu o concluzie pe măsură: „La catedrala Sf.Petru de la Roma au muncit zidari, pietrari și fel de fel de alți meșteri și maeștri peste
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
populată de "isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați și femei". Cîteva instantanee: "îl vedeam pe dl. Hrebenciuc dispărînd pe o ușă, ca purtat de un zefir, clipă de neuitat. Îl auzeam, în toată armonia glasului său angelic, pe dl. Bolcaș punînd românimea la curent cu indignarea ce-i stăpînește partidul - de fapt nu al său decît într-o infimă părticică, nouăzeci și nouă la sută aparținînd lui Corneliu Vadim Tudor, distinsul istoric, om de știință, doctor și doctorand în țară și străinătate
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
Parcul Titan, a fost prilejuit de celebrarea a două evenimente reper în viață locuitorilor Capitalei. Bucureștiul a sărbătorit 554 de ani de la atestare, iar pe 25 septembrie s-au împlinit o sută de ani de la nașterea Mariei Tănase, “reprezentanta întregii românimi”, cum a numit-o Constantin Brâncuși, emblemă a Bucureștiului, pe care ea însăși l-a sărbătorit la împlinirea a 500 de ani, susținând spectacole. Spectatorii au aplaudat recitalurile oferite de formația academică de cameră Brass Quintet București și mezzosoprana Claudia
Concerte by Gabi MATEI () [Corola-journal/Journalistic/83962_a_85287]
-
de afaceri prosperi, dar și ziariști patrioți au ajutat din punct de vedere material pe frații transilvăneni. în 1963, Al. Papiu Ilarian mulțumește brăilenilor pentru cele "cinci stipendii acordate studenților din Transilvania, Bucovina, Maramureș și Macedonia". "Junimea studioasă din toată românimea vă va fi pururea recunoscătoare pentru generoasa subvenție", iar Nicolae Densușianu, care primise un asemenea "stipendiu", în scrisoarea de mulțumire către primăria Brăilei, scria că "este surprins de devotamentul Consiliului municipal" și că "se va putea numi totdeauna un fiu
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
și ăștia își închipuiau prostește că partidul în care se băgaseră era noua lor familie. După moartea Căpitanului, cel care-i luase locul, chiar dacă nu îndrăznea să schimbe filosofia partidului pe față o transformase radical. Unde mai era elita, floarea românimii, cînd te trezeai camarad cu orice căzătură care vedea în cămașa verde un deghizament ca să poată bate și jecmăni pe cine avea poftă? Bucureștiul tolera ca un fost cîrciumar urmărit de judecătorul de instrucție pentru afaceri murdare să folosească partidul
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
pesemne, a unei legi cu probleme, de pildă a serviciilor secrete. îl vedeam pe dl. Hrebenciuc dispărând pe o ușă, ca purtat de un zefir, clipă de neuitat. îl auzeam, în toată armonia glasului său angelic, pe dl. Bolcaș punând românimea la curent cu indignarea ce-i stăpânește partidul - de fapt nu al său decât într-o infimă părticică, nouăzeci și nouă la sută aparținând dlui Corneliu Vadim Tudor, distinsul istoric, om de știință, doctor și doctorant în țară și străinătate
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
rușii își urmăreau propriile scopuri în România; acoperindu-se cu mantaua sovietică, românii comiteau crime împotriva românilor... Cei care voiau atunci să parvină în „noua lume”, zămislită de tancurile rusești, nu șovăiau să spânzure de turelă ființa națională și simbolurile românimii. N-am tresărit deci prea tare citind declarația dlui Hrebenciuc cum că 19 noiembrie, ziua virtualei intrări a României în NATO, „pentru noi are aceeași încărcătură de simboluri ca anul 1918”. Pentru care noi, dle Hrebenciuc, a-i pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
buni, frumoși, curați, dacă nu pe dinafară, cel puțin pe dinăuntru. Certezenii mi-au atras atenția că pot să greșesc. Românul sărac poate fi tot atât de urât pe dinăuntru cum e ciocoiul plin de bani. În Maramureș, în Oaș, în plină românime, iată că țăranii din Certeze nu sunt nicidecum preocupați să păstreze tradițiile seculare închise în râurile înnegrite de ploi din lemnul porților maramureșene, ci să maimuțărească, cu bani munciți, opulența betonată a hoților de tranziție. Nu pot să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și se ducea naibii bucuria de a trăi în libertate. Cu alte cuvinte, erai aruncat în malaxor și de acolo nimeni nu s-a mai întors decît după moarte. Mașinăria aceasta a atins astăzi dimensiuni gigante și a înghițit întreaga românime. Este destul să ai părul alb ca să fii etichetat drept "comunist, securist, torționar, turnător, brontozaur, dinozaur". Nici o forță din lume nu te poate scoate din oribilul malaxor. Trebuie să mori musai, ca să satisfaci destinul care ți-a pregătit un preambul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care ți-a pregătit un preambul la purgatoriu. Un preambul care să te facă a socoti moartea ca pe o salvare din infernul trăit prematur. Cezar Ivănescu, Val Condurache, Mihai Ursachi, cei trei răstigniți pe cruce și băgați în malaxorul românimii de vii. Ultimele lor pîlpîiri s-au stins, imprimînd pe retina lor o lume românească nebună, nebună, nebună. Românii care se zbat în mizerabilul malaxor care omogenizează respingătorul conținut, atunci cînd văd o stea strălucind în ceruri, au o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
d-sa adnotează de exemplu poeziile afișate de o vreme prin tramvaie, resimțindu-le nu altminteri decît o prelungire a imundelor inscripții de pe pereții toaletelor. Dacă lucrurile stau așa, de ce să nu le îmbogățim pe cele din urmă? „Cred că românimea va fi făcînd un mare pas nainte atunci cînd pe mahmurii muri ai mizerabilelor noastre latrine, ecologice au ba, s-ar vedea fresce de Sabin Bălașa și / strofe vadimnice de tot rahatul! (In paranteză fie spus: pictorul prerafaelito-botticelliano-ceaușist era, cînd
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a toată țara Moldovei” „Limba este Însăși floarea sufletului etnic al românimii.” (Mihai Eminescu) „Basarabia dintre Nistru și Prut este leagănul autentic al civilizației românești. Fără Basarabia, România nu are trecut, prezent și viitor.” (Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae”; „Cine uită, nu merită.” (Nicolae Iorga); „Limba noastră-i o comoară.../ Limba noastră-i
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
dimândare" era una singură: Armânamea. Nu am putea jura - ca un om care cunoaște ce-i depărtarea expatrierii - că, în sufletul prietenei și colegei noastre nu sălășluia, uneori, o discretă însingurare de exil, discret ascunsă, pe care nici armânamea, nici românimea nu o bănuiau... Stihurile ei armânești pline de sensibilitate din volumele Di nuntru și-di nafoară și Neuri reflectă uneori această stare. 2. Anii se scurg. Odată cu ei, lovituri grele ale soartei. Printre dispariții dramatice, fulgerătoare - cu doliul dureros al
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
în zona localității Cornu. Stăm ,la gura Jurnalelor tv", cum zice prietenul Haralampy, în timp ce afară șuieră un siberian atât de aprig, că e gata-gata să sugușe conductele Gazprom-ului în trecere prin Ucraina... Dintr-un reportaj-sondaj de opinie, aflăm că toată românimea îl îndrăgește pe Traian Băsescu, inclusiv cei mai iubiți fii ai poporului - parlamentarii - ei fiind cei care, nevotând ,chestia" cu DNA-ul, au confirmat adevărul spus televizat de domnul Președinte, cum că este conducătorul unei țări de mafioți. Această întâmplare
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
româno-maghiare. În ziua în care existența națională a românilor din Ungaria va fi asigurată, cauza maghiară va triumfa neîndoios, căci aflată în mâna românilor, Transilvania va fi de nebiruit". Cum se vede, orizontul politic al pașoptiștilor și unioniștilor cuprindea întreaga românime, ei prefigurând într-un fel marea Unire din 1918. Oarecum în acest sens pledează și Ion Bălăceanu în fața contelui Cavour în timpul campaniei din Italia ( 1859) și a lui Kossuth, unul dintre conducătorii revoluției din Ungaria: "...trebuie rezolvată o problemă prioritară
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
pe care o trădează cu orice bănuț primit de la București!), până ce se vor deștepta și va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc doar două repere sentimentale, care au trecut pe sub furcile caudine ale unor decizii statale aberante fără să le pese de ce li se poate întâmpla dacă urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
simțind cu toții intelectuala răspundere de a ne opune acestei agresiuni. Fiindcă, printre confrații cu care am petrecut se aflau chiar și cei care, în zilele de 29-31 august 1989 deveneau eroii desțelenirii soartei limbii noastre pentru o bună parte din românime; cei care, au organizat marile proteste și manifestări împotriva deculturalizării prin presiuni imperiale și au reinstaurat „limba vechilor cazanii”. Pentru ca acum la aproape un sfert de veac, datorită fățărniciilor politice, încă să se mai confrunte cu cei care dușmănesc asta
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
Moldovei și al Sucevei, care în înțelegere cu Domnii de atunci și c-un sinod general al bisericei noastre au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră să fie aceeași în palat, în colibă și-n toată românimea, și-ar face cruce creștinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie și păstrul limbei, n-o mai înțelege". Legătura dintre Biserica Ortodoxă și neamul românesc Mihai Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
din spațiul românesc. Invectiva adresată de poetă nu este simplă retorică, ci o emoționantă rugă, menită a izbăvi țara de o istorie nedreaptă: “Mă rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată românimea-ntr-un glas ți-o mulțumi Covor de mare slavă să-ți cadă la picioare!” (Țepeșe, Măria Ta) Precum odinioară Eminescu, tânăra poetă evocă figura legendarului Vlad Țepeș, singurul capabil să redea țării demnitatea pe care-au întinat-o nedemnii
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
celest, cu flori de tei. Pierdute-n multe lacrimi, icoanele din datini se plâng către un sfeșnic Și secole, de se vor pierde, tu, steaua noastră de pe cer, acolo vei fi veșnic... Pe-acest pământ, globule se adună, fără putere, românimea se unește, Nu e o altă țară mai străină, decât a mea, când dușmanii ne spun povești. Răsai, iernatic vis, pe cerul suferinței, când dorul nostru se mărește- Ne este atât de dor de Eminescu, ce alte doruri să ne
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
scris și pentru tine ! Și-așa voi face anual Să simt cu el spiritual Cu-acest Național poet Urmaș roman și daco-get, Ce-a răsărit curat din glie Iubindu-și scumpa Românie Și baza ei ce-i țărănimea Care hrănește românimea! .............................................. În inimă cu România Dar și cu Ortodoxia Chiar și când i-a fost prea greu El L-a slujit pe DUMNEZEU! MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca un CHRIST viața ne alină! Ai scris în versuri și Psaltirea Tu
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > EMINESCU ESTE... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Eminescu este geniul Geniilor românimii Care au marcat mileniul Cel mai mult și cei mai primii... Eminescu este mintea Cu obârșie divină, Îngerul ce prin cuvinte-a Dat luminii-n veci lumină. Eminescu este harul Dumnezeilor de-o limbă, Alinând doina-n amarul Stihului ce
EMINESCU ESTE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366491_a_367820]
-
la București, la Focșani, la Cernăuți, în Herța etc) într-o înaltă trăire comună, în spiritul recunoașterii și prețuirii faptelor vrednice, săvârșite în interesul Națiunii Române. Timp de cinci ani, universitarul de la Chișinău, în zeci de etape, a străbătut prin românimea din jurul României echivalentul a de două ori și jumătate “brâul” Pământului - Ecuatorul. De ce acest travaliu fizic și intelectual, demn de Cartea recordurilor? Aspiră cumva eroul acestei performanțe extreme la ispititorul premiu Guines book? Nicidecum.Toată această grandioasă întreprindere are o
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]