39 matches
-
poeta Christine de Luca, protagonista unei întâlniri literare ce va avea loc la Vicenza, Gallerie d’Italia - Palazzo Leoni Montanari (Contra’ Santa Corona 25, Vicenza). Marta Petreu va fi însoțită la ambele evenimente de traducătorul poeziei sale în limba italiană, românistul Roberto Merlo, conferențiar de limba și literatura română la Universitatea din Torino. Festivalul de poezie Incroci di poesia contemporanea este organizat de Departamentul de Studii lingvistice și culturale comparate al Universității Ca’ Foscari. Festivalul internațional de muzică și poezie contemporană
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]
-
aminti de lupta culturală dusă, prin tastaturi și ecrane, de „moldoveniști" în cadrul enciclopediei interactive Wikipedia, pentru a instaura o versiune în „limba moldovenească" deosebită de cea în limba română. Tentativa a eșuat, nu pentrucă administratorii Wikipediei au luat poziție pentru „româniști" împotriva „moldoveniștilor", ci din motive tehnice și practice : acceptând o versiune „moldovenească", s-ar fi ajuns, pentru orice subiect, la existența a două serii de articole diferite în aceiași limbă (din aceleași motive nu s-a acceptat nici instaurarea unor
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
decât fericit de concluziile dvs.1 (Cunoașteți studiul lui D. Tudor despre „cavalerul danubian”, Ephemeris Daco-Romania, Roma, vol. (?) V...VIII?!) 2. Am primit o scrisoare din partea decanului și am răspuns imediat. Aștept „detaliile tehnice”. De asemenea, am răspuns afirmativ propunerii „românistului” dvs. pentru ședințele Seminarului. Sper să vă găsesc la Lund, în jur de 15 noiembrie. Aș fi foarte fericit să pot propune la Payot cartea dvs. despre misterele lui Mithra. Ce credeți? Puteți folosi aceste patru fascicule și adăuga încă
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Eminescu (ca gânditor politic), despre Liviu Rebreanu, Eugen Ionescu și alți scriitori, lucrări despre soarta politică, limba și literatura basarabenilor (articole grupate în volumul Limbă și politică în Republica Moldova, 1998), contribuții lexicografice și nenumărate recenzii completează lista de publicații ale românistului H. În cartea Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (2000), scrisă în colaborare cu Ov. S. Crohmălniceanu, demonstrează, între altele, înrâurirea baladei germane (Goethe, Schiller ș.a.) asupra tipului nordic, cavaleresc de baladă cultivat de cerchiști. Apropierile unora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
studenție au avut un impact foarte puternic asupra formării mele. În afară de Dragoș Protopopescu și de doamna Cartianu, de care m-ați întrebat, am avut șansa să-i mai prind pe Basil Munteanu la franceză, pe Nina Façon și pe cunoscuta românistă de origine italiană Rosetta del Conte la italiană (eu am urmat engleza, franceza și italiana), pe profesorul George Oprescu la istoria artei și, da, pe Tudor Vianu la estetică. În plus, participam regulat la cursurile lui G. Călinescu. Dragoș Protopopescu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
manifestări de intoleranță, forme de conflict momentan. Se poate "riposta" cu Brâncuși, Cioran și Eliade? Sunt suficiente pozițiile exprimate în presa italiană în tonuri care tind să restabilească un echilibru, poziții exprimate de români (Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Mircea Butcovan), româniști (Marco Cugno, Bruno Mazzoni), analiști reputați și jurnaliști italieni (Sergio Romano, Arrigo Levi, Emanuele Trevi)? Pentru marele public, nu. Este bine că se amintesc, că se invocă aceste repere culturale românești, dar faptul că există mărturii culturale de acest nivel
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
să fii și un bun cunoscător al limbii țintă, limba în care traduci. Am avut apoi șansa de a accede, de mai mulți ani, la fonduri de la Bruxelles prin programele Uniunii Europeane destinate editării traducerilor. 6. Care sunt proiectele Asociației Româniștilor din Italia? Asociația Italiană de Românistică, care va împlini în curând 10 ani de la înființare, avându-l în momentul de față ca președinte pe colegul Lorenzo Renzi de la Universitatea din Padova, se întrunește anual și depune efortul de a menține
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
istro-francez, care vădesc din partea alcătuitorului lor o bună pregătire de filolog. Nu întâmplător eminentul filolog praghez Jan Urban Jarník, într-o scrisoare către Ion Bianu, a lăudat aceste glosare și lucrarea în ansamblul ei. Remarcând și calitatea tipografică a lucrării, românistul de la Praga scria: "Este și în privința aceasta ceva ce cu greu se află și la alte națiuni poate și mai bogate și cu o literatură mai veche decât cea română". Revenind la ceea ce s-a numit puținătatea recenziilor de întâmpinare
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Gabriel Dimisianu Am participat în noiembrie trecut la întâlnirea ,româniștilor" de la Praga, orașul de o copleșitoare frumusețe, pe care nu-l mai văzusem de aproape patruzeci de ani. Păstram în memorie imaginea somptuoaselor edificii baroce, a puzderiei de turnuri crenelate, a podurilor flancate de statui, dar și a cenușiului intens
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
studiază româna ca idiom romanic sau și acei români care, în afara granițelor României, predau limba și literatura română străinilor? S-au emis mai multe păreri fără a se fi ajuns, în această privință, la o ,concluzie", la o definire a ,românistului" care să excludă oricare alta posibilă. M-a impresionat faptul că româniștii praghezi s-au arătat preocupați, în comunicările lor, atât de fenomene literare recente (doctoranda Evá Tapajnová, de pildă, a vorbit despre ,literatura non-ficțională din anii nouăzeci", cu numeroase
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
României, predau limba și literatura română străinilor? S-au emis mai multe păreri fără a se fi ajuns, în această privință, la o ,concluzie", la o definire a ,românistului" care să excludă oricare alta posibilă. M-a impresionat faptul că româniștii praghezi s-au arătat preocupați, în comunicările lor, atât de fenomene literare recente (doctoranda Evá Tapajnová, de pildă, a vorbit despre ,literatura non-ficțională din anii nouăzeci", cu numeroase trimiteri la explozia de jurnale și de cărți de memorialistică apărute în
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
abordate fără pedanterie și cu har. Mefient față de ele la început, am ascultat cu mare interes și pe alocuri captivat expuneri de specializare strictă precum aceea a prof. Jiři Felix, de la Universitatea Carolină, decanul de vârstă și de prestigiu al româniștilor cehi (,Limbile cehă și română din perspectiva unei analize contrastive"), a prof. Gheorghe Doca de la Universitatea din București (,Construcția cu Ťpeť a obiectului direct în limba română"), a Gabrielei Stoica, lector la universitatea bucureșteană (,Forme greșite - indicatori de individualitate și
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
ei, de Maria Luisa Lombardo. Din păcate volumul nu oferă nici un fel de repere în privința autoarei, așa încît, tot ce știm despre ea am aflat din succinta prezentare făcută de Cornel Ungureanu pe ultima copertă: este italiancă (se putea bănui), românistă (și asta se putea bănui din tematica volumului) și s-a ocupat, înainte de publicarea acestei cărți de ipostazele erosului în opera autorilor răsăriteni. Ceea ce se mai poate bănui din stilul riguros academic, din sutele de note și din bibliografia foarte
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin Ribao”. Volumul conține
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
prof. Feng Zhichen (n. 1936) de la Catedra de limba română a Universității de Studii Străine din Beijing. Elev al prof. acad. Alexandru Rosetti, este primul chinez care și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București încă în 1965. Românist pasionat de o viață, s-a dedicat în exclusivitate studiilor și cercetărilor în limba și literatura română. Prin publicarea mai multor cursuri universitare, traduceri din zeci de scriitori români (Lucian Blaga, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu...), tratate (Literatura română, Dramaturgia românească
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
mai multor cursuri universitare, traduceri din zeci de scriitori români (Lucian Blaga, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu...), tratate (Literatura română, Dramaturgia românească), mai ales prin coordonrea celor două dicționare fundamentale, chinez-român și român-chinez, și-a dobândit un binemeritat prestigiu în rândul româniștilor chinezi și al sinologilor români. A îndrăgit opera lui Eminescu încă în timpul studenției și prin anii ’80 terminase deja o altă versiune chineză selectată din poeziile lui Eminescu, propusă inițial pentru publicarea la Editura pentru Literatura Poporului din Beijing. Dar
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
lumini colorate și de claritate". Ei l-au informat pe doctorandul de la București, care avea o bursă de numai doi ani, că pentru un doctorat de stat e necesar un timp mediu de 6 ani. Mulți renunțau, ca de exemplu, românistul Mario Roques, "maestru al filologiei romanice și al studiilor medievale". Refuzase să-și treacă doctoratul tocmai din această cauză a unui prea lung stagiu de pregătire. Domina o concepție perfecționistă, care l-a făcut și pe alt apreciat comparatist român
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
din Cracovia) și Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) și-au împărtășit din experiența lor de predare a limbii române ca limbă străină. Universitatea din Padova a fost reprezentată de trei cercetători. Lorenzo Renzi, care este și președintele asociației italiene a româniștilor (AIR), a prezentat publicațiile periodice ale românilor din Italia, oglindă a problemelor de actualitate ale comunității. Afrodita Carmen Cionchin s-a referit tot la formele de expresie ale comunității românești, în context intercultural. Iar Dan Cepraga a susținut o incitantă
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
din Strasbourg și apoi alte numeroase perioade de documentare, mai ales în România. Teresa Ferro făcea parte din numeroase societăți academice de specialitate, era membru de onoare a Institutului de Lingvistică din București și membru fondator a Asociației Italiene a Româniștilor (AIR). Îl pomenea adesea cu respect și recunoștință pe maestrul ei întru studii românești, profesorul Giuseppe Piccillo. S-a ocupat cu pasiune și competență de istoria limbii române, în dubla relație a acesteia: cu lumea romanică (neolatină) și cu lumea
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
Scorțescu nu se mai știe nimic din 1946, când a refuzat să se mai întoarcă în țară. A rămas în Italia (poate în Sicilia), de unde era originară soția lui și unde trebuie să-și fi sfârșit de multă vreme zilele. Româniștii noștri din Italia ar putea contribui la elucidarea ultimelor detalii biografice legate de un scriitor care s-a pierdut în mod misterios în exil, fără a da nici un fel de semn de participarea la viața politică sau literară a diasporei
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
Libuse Valentova La Praga, în cercurile filoromâne, aniversarea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu, la jumătatea lunii ianuarie, a devenit o tradiție frumoasă. Anul acesta ne-am adunat - româniștii de la Universitatea Carolină împreună cu studenții lor, membri ai Asociației Cehia-România și numeroși români stabiliți în Cehia - la Institutul Cultural Român, al cărui sediu se află în centrul capitalei cehe, la doi pași de piața Venceslas. La invitația Institutului a venit
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
pe parcursul ultimului sfert de secol de când ne scriem și cunoaștem personal, că, de câte ori revine în România, universitarul Sumiya Haruya, eseist, istoric și critic literar, traducător hărăzit din limba noastră, ne aduce câte o veste nouă privind activitatea lui de neobosit românist. Căci Sumiya Haruya nu este doar un mare traducător, ci și un românist de întâia mărime. Așa a fost, anul acesta, atât cu ocazia vizitelor sale la noi, cât și cu a noastră ( a poetei Adela Popescu și a mea
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a Româniștilor (AIR), condusă, acum, de profesorii Marco Cugno (Torino) și Bruno Mazzoni (Pisa). Au participat, nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea) și alții. Numele
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
prezentat interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de studii lingvistice românești, și prof. Maria Iliescu, de la Universitatea din Innsbruck. Româniștii italieni - cei din AIR, mai ales - au fost de asemeni prezenți și activi. Au participat, cu comunicări bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco Cugno, Roberto Scagno, Angela Tarantino, Francesco Guida, Marinella Lörinczi Angioni, Giselle
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
dintre ei predau astăzi, ca lectori asociați de limbă italiană în Universitățile din România (Alessandro Zuliani la Oradea, Daniele Panttaleone la Timișoara), alții au devenit colaboratori ai Catedrei și traducători (Laura Miani, Adriana Job, Raffaella Tuan). Comunicările prezentate de tinerii româniști italieni din Udine s-au ocupat în special de opera lui Mircea Eliade. Laura Miani, doctor la Universitatea din Timișoara, a descifrat mecanismele lingvistice ale lui M. Eliade în construcția universului său fantastic. Alt fost elev al Catedrei udineze, Luca
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]