53 matches
-
Universitatea de Vest din Timișoara. Regretatul profesor Eugen Todoran a avut această inițiativă, pe care Rectorul (de atunci) Marsio Strassoldo di Graffenberg a pus-o în aplicare. Toate aceste preliminarii au rolul de a sublinia o ultimă întâlnire colegială dintre româniști din Europa, care, între 11-14 septembrie 2002, s-au reunit - tot în Udine! - în cadrul unui colocviu sub titlul România și Romania: limba și cultura română cu fața spre Occident. Din păcate, lucrările au fost umbrite de dispariția marelui lingvist E.
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus, încadrate în fostul Imperiu austriac - nu a putut da roade prea mari. Ioan Urban Jarnik a fost, după cum l-a caracterizat chiar Jiřina Smrčková, "primul românist și romanist" ceh. În Slovacia, catedra de română avea ca profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat scrisorile dintre cei doi romaniști). La Praga, sub conducerea Mariei Kavkova (1921-2000
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
ortografiei deveneau de îndată pro-comuniști (de l'ancien régime!). Printre aceștia din urmă se găseau lingviști de valoare (unii dintre ei participanți la binevenitele "rectificări" ulterioare ale regulilor ortografice), dar se găsea și un mare (poate ultimul dintre cei mari) românist, Alf Lombard. Într-un articol-studiu publicat în revista Limba română (1992, p. 531-540), acesta scria: "hotărîrea din 1965, în vigoare acum, îmi pare bine făcută și acceptabilă; nu merită a fi schimbată" (p. 539). Tot pe atunci interveneam și noi
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Ce te legeni..., Și dacă..., Somnoroase păsărele și De ce nu-mi vii. În toamna anului 1957, Ge Baoquan a fost vizitat de Xu Wende, care tocmai își terminase studiile filologice la Universitatea C. I. Parhon din București. Tânăr și talentat românist, Xu Wende se preocupa de literatură încă din anii studenției, asigurând și translația la întâlnirile scriitorilor chinezi cu Sadoveanu și cu alți autori români. El i-a adus lui Ge Baoquan câteva poezii eminesciene traduse direct din limba română, dintre
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
române care se aflau în vizită în China, între care și dl Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Iar din partea chineză au asistat la ceremonie mai multe personalități ale vieții politice și culturale chineze și un mare număr de româniști chinezi. Dl Chen Jiangong, vicepreședinte executiv al Uniunii Scriitorilor din China, a subliniat în cuvântul său semnificația evenimentului și a exprimat și speranța ca, prin colaborarea cu factorii similari din România, să se facă cunoscute tot mai multe opere ale
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a fi numit lector la Catedra de romanistică a Universității din Heidelberg, unde, până la urmă, s-a și stabilit. El a adus acolo reale servicii literaturii române, și cu sprijinul statornic și entuziast al profesorului Klaus Heitmann, reputat romanist și românist, a invitat să țină conferințe destui scriitori români. După douăzeci de ani de absență din câmpul criticii noastre literare, unde se specializase mai ales în domeniul prozei, S. Damian revine în forță, publicând o serie de volume, dintre care, cel
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut în ea „o minte ageră și o cercetătoare energică, una dintre persoanele cele mai capabile să înțeleagă și să interpreteze folclorul românesc”. Activitatea sa de românist nu s-a redus la ceea ce a publicat în „Folklore”: a scris numeroase articole, în presa britanică, a conferențiat pe varii teme românești, a organizat expoziții itinerante de artă populară românească, a organizat la Bristol un Centru de propagandă culturală
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Nicolae Mareș Ireneusz Kania este unul dintre cei mai asidui și productivi traducători și exegeți polonezi ai culturii românești în spațiul polonez și chiar din lume. Absolvent al Universității Jagielone din Cracovia, având ca profesori pe renumitul românist, Emil Biedrzycki, și pe lectorul ieșean, Ion Tiba, a funcționat în anii ’60 și ’70 ca redactor la cunoscuta editură cracoviană, Wydawnictwo Literackie, unde l-am și cunoscut. S-a implicat foarte mult în deceniul al șaptelea din secolul trecut
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
lucrarea cea mai completă, aș zice chiar exhaustivă, cu privire la fenomenul receptării literaturii române în Slovacia. În Cehia, din păcate, o asemenea carte de referință deocamdată nu a fost scrisă, dar după câte știu, nici în altă parte. Dacă cumva vreun românist din lume se va apuca să scrie despre felul cum a fost receptată literatura română în țara lui, atunci cartea Libusei Vajdová îi va servi drept model în acest sens.
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
dar nu cu prețul "eliminării" unora spre a-i evidenția pe alții. Nu cred că există vreun cunoscător care să nu recunoască și aprecieze meritele dlui Marin Mincu în promovarea literaturii romane în Italia, alături de unii dintre cei mai cunoscuți româniști italieni. Dar nimeni nu deține vreun monopol în domeniu, iar mijloacele de slujire a unei idei sunt variate. Dacă nu se găsesc alții să ne laude, o putem face și noi înșine din când în când, cu discreție și bună-cuviință
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
Irina Marin Russel Square, Școala de Studii Slavonice și Est-Europene, University College London. O clădire veche, cu coridoare întortocheate și stucatură demodată. Undeva la etaj, la capătul unei scări în spirală se află biroul Profesorului Deletant. Cunoscutul românist mă întâmpînă zâmbitor și afabil. Acceptă să vorbim, în limba română, despre cărți, despre România, despre cartea românească în general și, inevitabil, discuția pornește de la obsesia de toate zilele, dacă nu a românului de rând, atunci cel puțin a politicianului
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu: nel laboratorio di „Luceafărul” (2006) al regretatului Marco Cugno, profesor la Universitatea din Torino și
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
volumul și în mediile universitare din România? Prea puțin, fiindcă și la noi cărțile sînt scumpe și doar ce dăm noi, pe cale directă, colegilor români ajunge la cei interesați. Se știe că în Italia au fost și sînt foarte buni româniști, care au contribuit la difuzarea culturii noastre. În afara activității didactice, contribuția dvs. în ce constă? Să încep cu partea la care țin cel mai mult: acum 12 ani, în 1988, am înființat revista de românistică "Románia Orientale", din care au
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
imuno-parlamentar și la acea dată), a ținut să-i "demaște" pe mai mulți foști și actuali lideri sindicali (Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Bogdan Hossu). Era vorba de o videocasetă, realizată pe furiș și predată apoi Partidului (nu comunist, ci mare românist), de un fi-te-cine prezent cândva în sala "Rapsodia", unde se puneau la punct detaliile unui videoclip al centralelor sindicale. Hohotind fericiți de "comicul" situației, cei doi "demascatori" au reluat de câteva ori la rând caseta, să învățăm tot românul ce
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
mod de a regîndi și de a reconcepe textul, de a-l realcătui. Așa citesc scriitorii, devenind autorii virtuali ai textului pe care-l parcurg." l Autor virtual al textului pe care-l traduce e și profesorul italian Marco Cugno, românist pasionat care a transpus în limba lui maternă 36 de cărți din literatura română, din toate genurile, după cum ne amintește Marta Petreu în Laudatio: poezie cultă și populară, proză, teatru, eseuri, teorie literară, filosofie - "cu voluptăți de estet și realizări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
monumental La poesia romena del Novecento, 510 pagini, Marco Cugno a investit propriii săi bani... câștigați pe o cercetare științifică... Ceea ce nu am fost noi în stare să facem - să ne organizăm exportul de cultură, prin traduceri - au făcut cîțiva româniști, printre care și Marco Cugno. Profesorul Cugno, prin traducerile lui, prin excepționalele sale studii, ne-a pus în față o oglindă. în care, dacă ne uităm, nu arătăm rău." Mochetiera de la Florența O spun din capul locului, nu mă omor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
locurile comune și aducînd, în reexaminarea temelor fundamentale, o gîndire proaspătă și idei sclipitoare. Sărbătorirea sa nu se poate face mai bine decît în același spirit al actualității vii, în mișcare: nu atît trecînd în revistă impresionanta sa activitate de românist și romanist - cărți, articole, conferințe care au marcat decisiv evoluția lingvisticii românești și au contribuit la afirmarea ei în lume -, cît vorbind despre cartea sa cea mai recentă: L'altra latinita. Storia linguistica del romeno tra Oriente e Occidente (Verona
"Cealaltă latinitate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8120_a_9445]
-
ale lui Liviu Grăsoiu. Calendarul aniversărilor e dominat, în mod firesc, de Eminescu, sărbătorit la noi, dar și în străinătate. La Praga s-a publicat în anul 2000 volumul Mihai Eminescu în literatura cehă, avându-i autori pe doi reputați româniști, Libuše Valentová și Jiri Našinec. în Prima pagină e salutată apariția seriei Corpusul receptării critice a operei lui Eminescu, vastă exegeză datorată lui Teodor Vârgolici și I. Oprișan și totodată sunt combătuți vehement cei care-l contestau, în orice caz
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Lingvistică Rosetti-Iordan. Un lucru poate greu de acceptat pentru ei. Am venit în contact apoi cu lingviști cu o generație mai tineri, precum Marius Sala, Maria Manoliu Manea, Al. Niculescu și alții. În 1984, am fost chemat la Pisa în calitate de românist. M-au tatonat, eu m-am gândit și până la urmă nu am putut refuza Universitatea din Pisa, care este una de tradiție seculară, sediul unei renumite școli de excelență cum este Scuola Normale Superiore. Deci am acceptat cu mare drag
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
ordine, lui G. Călinescu, Perpessicius, Gala Galaction, Ovidiu Papadima, Tudor Vianu, I. M. Rașcu, Ioana Postelnicu, Marin Sorescu, Mariano Baffi și Paolo Soldati. După cum se vede, scriitori de prim rang sau, măcar, nu lipsiți de o oarecare notorietate, precum și doi româniști italieni, implicați, în anii '70, în promovarea literaturii noastre în Peninsulă. Dacă, așa cum spuneam, nu toate documentele sunt de primă mână, se poate afirma că, datorită emițătorilor lor, multe ne suscită curiozitatea. Este de apreciat precauția lui Teodor Vârgolici, care
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
Iuga. Tot la standul românesc am aflat cu plăcere de includerea în programul unor edituri străine a creațiilor cîtorva autori români, în contextul anului francofoniei sau independent de acesta. L-am reîntîlnit și pe profesorul universitar Klaus Heitmann, romanist și românist, autorul unor memorabile cărți de imagologie. Reușita din acest an a prezenței românești se datorează, cred, unei benefice cooperări dintre Ministerul Culturii, Asociația Editorilor Români și Institutul Cultural Român, cît și sprijinului special, inclus în program, acordat de Tîrgul de
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
Onirismul, recunoscut de }epeneag ca o Ťcategorie esteticăť a grației inspiratoare și enigmatice, accede la corespondențe creatoare între realitatea și limbajul omogenizate narativ, muzical, prin matricea visului-text. E aici o soluție de depășire a crizei limbajului și realului?. Farkas Jeno, românist de la Universitatea din Budapesta, a analizat situarea lui Dumitru }epeneag între două culturi, așa cum apare în jurnalul Un român la Paris și în paginile de publicistică. Criticul și profesorul budapestan, bun cunoscător al contextelor românești și franceze, invocând raportări la
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
însăși o eminentă cercetătoare și traducătoare, colaționând întregul material cu manuscrisele sau textele deja publicate, fie în periodice, fie în colecții de documente, definitivând unele note rămase incomplete și adăugând altele extrem de laborioase. Toți acești corespondenți erau distinși romaniști și româniști, filoromâni, personalități culturale importante, interesați de limba și literatura română pe care s-au străduit s-o facă, într-un fel sau altul, cunoscută în țara lor. Cel mai prodigios în cadrul acestui intens dialog epistolar ceho-român a fost Jan Urban
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
limba și literatura noastră". Din aceeași familie spirituală face parte și Hertvik Jarnik. El a învățat românește de la tatăl său, în compania căruia a întreprins mai multe călătorii în România, căreia îi face o susținută propagandă în Cehoslovacia. Romanist și românist, a scris un studiu despre Creangă, a tradus în cehă din opera lui, ca și din aceea a lui Sadoveanu și din cehă în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
sau fenomene și evoluții care prezintă asemănări și afinități. înainte însă de toate, profesorul Sorin Alexandrescu, care a și monitorizat secțiunea literară, a ținut să lămurească unele aspecte care privesc românistica și perspectivele ei, propunând totodată dezbaterii noțiunea însăși de românist. Despre cine se poate spune că practică această îndeletnicire? Numai străinii care studiază româna ca idiom romanic sau și acei români care, în afara granițelor României, predau limba și literatura română străinilor? S-au emis mai multe păreri fără a se
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]