9 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > INIMA NE-O ROMÂNIȚI! Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului La mulți ani, românătate! De prin cele patru zări, Cei plecați așa departe, Cei de peste mări și țări. La mulți ani, românătate! Înecați de dor
INIMA NE-O ROMÂNIȚI! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1480523450.html [Corola-blog/BlogPost/376510_a_377839]
-
părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și tradiții românești. La mulți ani, români uniți, Mila, pacea și -ndurarea Cei ce le-au rămas onoarea, Inima ne-o româniți! La mulți ani, români din lume, Cei care-s demult plecați Să -și refacă un renume Dar de alții -s certați! La mulți ani, români... Unde scrie România Pentru -o cauză mai bună Dați români mână cu mână. La mulți
INIMA NE-O ROMÂNIȚI! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1480523450.html [Corola-blog/BlogPost/376510_a_377839]
-
ani, români... Unde scrie România Pentru -o cauză mai bună Dați români mână cu mână. La mulți ani, uitați mânia, Noi suntem toți România, Și cred mai presus de toate.. Vom fi frați până la moarte! Referință Bibliografică: Inima ne-o româniți! / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INIMA NE-O ROMÂNIȚI! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1480523450.html [Corola-blog/BlogPost/376510_a_377839]
-
cum sunt femeile cu nume de floare. N-am înțeles de ce sunt neglijați bărbații cu nume de floare. Ce se zice acolo despre Romanița, o fi valabil și pentru... Român? De Petre Român zic. Sau trebuia să-l cheme Petre Românit, ca să fie valabil?
Romanita nu suporta sa fie contrazisa by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20680_a_22005]
-
rob pe un domeniu boieresc. Încă de tânăr intra cobzar prin diverse formații. În 1827 prezenta „tarafului lui Dumitrache lăutarul” este amintită de Ion Ghica în schița memorialistica „Un bal la curte”, descriind formațiile participante la revelionul din casă boierului Românit. De aici înțelegem că, probabil, acesta era cel mai vestit taraf de lăutari din București, deoarece din cele trei formații prezente (taraful Goleștilor din Pitești, orchestră clucerului Alecu Nicolescu de la Râmnicu Vâlcea și taraful lui Ochialbi), singura din capitală era
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
reprezentativă Bucureștiului din secolul al XIX-lea, înălțata de boierul C. Facă, la colțul format de Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoșoaiei) cu Calea Griviței (Podul Târgoviștei). Facă a murit înainte de a o termină și moștenitorii lui au vândut-o vistiernicului grec Românit. Acesta a desăvârșit construcția amenajând interioare luxoase pe care scriitorul Ion Ghica (1816-1897) le-a prezentat astfel în memoriile sale: „...pereții odăilor toți cu mermer (stuc), imitând marmorele cele mai rare și mai frumoase, tavanurile de o bogăție rară și
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
de mahon și abanos, incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbrăcate cu piele de Cordova. În toate odăile, policandre atârnate de tavanuri cu ghirlandele între uși și ferestre, toate de cristal de Veneția.” După moartea lui Românit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-1842) care își stabilește aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamații. În 1836, casa a fost cumpărată de stat și afectată inițial birourilor Curții administrative iar apoi, pe la jumatatea secolului
Palatul Romanit () [Corola-website/Science/307630_a_308959]
-
i al XVI-lea) Cuv�ntul �Rena?tere� nu poate fi �n?eles dec�ț �n contextul situa?iei istorice ?i culturale a Italiei secolului al XV-lea, care, men?în�ndu-se la marginea Europei gotice, reactiveaz? progresiv mo?tenirea românit??îi antice. Ini?iatorii acestei mi?c?ri vorbesc despre �Rinascita� pentru a caracteriza spiritul demersului lor, pe care G. Văsari, �n secolul al XV-lea, �l va celebra că �antică e buona ma-niera modernă�, (bunul stil modern �n manieră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bătrâna doamnă Potoțki, tenacea locuitoare a aripii de vest a castelului, va fi fiind de mult oale și ulcele. Nepăsătorul timp a trecut peste amintirea domniei-sale, albindu-i oasele, șlefuindu-i vertebrele, subțiindu-i imperceptibil metacarpienele. Ierburi înalte, flori de românită, fragile păpădii au crescut rând pe rând din mormântu-i, spulberându-se cu plecarea fiecărui anotimp. Generații întregi de rozătoare, de rândunele care, o vreme, i-au supraviețuit, au pierit și ele, îngrășând pământul. I-a murit până și actul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]