167 matches
-
orășeanului modest.“ Am omis să precizăm că printre ingredientele folosite de cei doi „revoluționari“ apare și „triufa“! Pe de altă parte, bucătăria noastră aristocratică a suferit prea multe influențe, nici una dintre ele neavând suficient timp la dispoziție pentru a se româniza. Și francezii au preluat de la italieni, în timpul Renașterii, dar și-au depășit maeștrii și au dat o notă originală tuturor bucatelor împrumutate, notă obținută inclusiv prin preluarea multor elemente din bucătăriile lor regionale. În cazul nostru, succesiunea rapidă a unor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Bucatele „altora“ nu sunt niciodată doar nevinovate găteli savuroase, „vrednice de luare-aminte“, ele sunt parte a patrimoniului cultural al fiecărei nații care le-a creat, iar implantarea lor fără a avea capacitatea de a le asimila, adică de a le româniza, nu este deloc atât de benignă precum o vede personajul lui Cezar Petrescu; în ochii tradiționalistului, pledoaria lui Ionel Florinel este la fel de convingătoare precum ar fi aceea a unui porumbel bucurându-se de apariția, în cuibul său, a unui ou
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
da un singur exemplu: banalul cașcaval pané, pe care Radu Anton Roman îl exilează în rândul barbarismelor culinare; e drept că rețeta nu ne aparține și că a apărut foarte recent pe mesele noastre, dar iată cum l-am putea româniza doar prin folosirea unui ingredient unic, autentic românesc, anume brânza de Năsal. Dincolo de promovarea produselor autentice de bună calitate, ar mai trebui să ne detașăm de conservatorism. Nu vom realiza nimic pe plan gastronomic dacă vom rămâne la latitudinea bunicii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
respectiv se afla sub control britanic) și ale diplomaților francezi (Carol Iancu, Situația evreilor din România În perioada regimului antonescian reflectată În documentele diplomatice franceze) privind situația din România. Problemele diplomatice au apărut atunci cînd statul român a decis să „românizeze” proprietățile evreiești și cînd pașapoartele celor de religie iudaică au primit ștampila cu inscripția „Evreu”. Așa cum arată autorul articolului, cunoscutul cercetător Radu Ioanid, situația evreilor români, locuitori ai statelor europene, nu era diferită de soarta coreligionarilor lor. Evreii români din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români și pe scriitorii lor, mă tem că era ales chiar și dacă declara că a colaborat! Ilie Merce nu e parlamentar? Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. Dorin Popa: Cât ne-am dorit noi, în tinerețe, să ajungem în Uniunea Scriitorilor, adică, mai exact, să publicăm cărți! Studenților le vine greu să înțeleagă că nu am reușit să public nici o carte înainte de decembrie 1989, iar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
întregi de funduri goale, uneori și prea mari, și mai ales de urlete... Până și știrile au devenit un fel de minispectacole. Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra. E un domn Negru care, oricâte emisuni a făcut și oricum s-ar fi numit, în afară de urlete continue și scălâmbăieli penibile, n-a arătat altceva. Ba da, fundurile goale ale animatoarelor! Dorin Popa: Tot pe vremea lui Mircea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
listă neglijabilă, în materie de expirare! Liviu Antonesei: Ah, păi, e un proiect mult mai profesionist decât cel al TVR, care nu a făcut altceva decât să ia un format internațional, de altfel tâmpit și la origini, și să-l "românizeze", deci să-l facă și mai tâmpit, după puterile debile ale lumii noastre audio-vizuale. Cei de la ziar măcar au separat domeniile importante de prezență publică și, o altă calitate, listele lor sunt orientative pentru fiecare domeniu, astfel încât cititorul nu doar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în general. Dacă trecem de la informație unde e uimitor ce rapid un zvon devine știre! -, la programele poreclite de "divertisment", e dezastru total. În genere, au fost preluate formate străine mediocre, pe care d-l Lazarov & His Wife le-au "românizat", făcându-le proaste, iar cei care le pun în operă fac un pas înainte și ele devin foarte proaste. N-o să le enumăr pe cele din zona "plângăcioasă", prea multe, ca și telenovelele, chiar și pentru o masă "simțitoare" ca
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
balcanice de culise / 82 De la d-l Turcu la d-nii Pleșiță, Merce, Ciurlău... ejusdem farinae, Securitatea ne face agenda în continuare! / 87 Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai epifenomenele și "românizându-le" pe deasupra / 92 La noi, e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate deveni VIP, dar mă tem că asta se face cu riscul declasării sale, cu pierdere de sânge propriu / 99 Cred că în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lungă și clare. Iorga insista asupra faptului că minoritățile trebuie să cunoască bine limba română și să fie loiale față de România. Iorga era prieten cu dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania îi urau pe amîndoi, acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat o influență puternică în America în beneficiul cauzei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui provenea din Bucovina. Zelea era varianta românizată a numelui Zelinski, un nume ucrainean. Mama lui Codreanu, Elisabeta Brunner, era de origine germană. Cu toate acestea, atît tatăl cît și fiul au devenit naționaliști români înfocați. Astfel, tatăl și-a românizat numele din Zelinski în Zelea și a adăugat cuvîntul Codreanu, profesia strămoșilor lor fiind cea de pădurar. În tinerețe, Corneliu, ca fiu al marcantului camarad de arme al lui Iorga, a fost educat în spiritul "Neamului românesc" și al sămănătorismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
învețe germana sau idiș ca să comunice cu evreii în prăvăliile acestora. Dacă pretindeau să li se vorbească românește, erau insultați 23. În timpul premieratului său, spre marea sa iritare, a fost fondat "Partidul Evreiesc". Dat fiind că Iorga voia să-i românizeze pe evrei, un partid bazat pe identitatea etnică evreiască era pentru el un blestem. Dar Iorga era în mod tradițional respectat de către evrei datorită atitudinii sale proevreiești (și deoarece pentru evrei respectarea titanilor intelectuali constituie a doua natură). Cu toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
secuilor cu ușurință, într-un mod neliniștitor. Numai că impresionanta economie întîrzia să-și facă apariția. Minoritatea maghiară (încurajată de Ungaria) respingea statu-quo-ul, iar Iorga, o dată cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dură. El nu protesta împotriva încercărilor de românizate prin educație și pretindea testul hîrtiei de turnesol: loialitatea și adoptarea limbii române ca limbă de stat. Minorităților le erau acordate drepturi numai în funcție de loialitatea lor. Ungurii și românii reveniseră la vechea maximă: "Ori noi, ori ei!" Iorga respingea din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreilor utilizați în cadrul muncii obligatorii. Dimpotrivă. Dealtfel, inclusiv o notă din 17 noiembrie 1943 întocmită de Marele Stat Major recunoștea în mod explicit faptul că românizarea forței de muncă evreiești eșuase, iar unele întreprinderi nu numai că nu s-au românizat, ci, dimpotrivă, ele s-au "iudaizat, deoarece au mai mulți evrei astăzi decât înainte de începerea românizării"123. Potrivit evidențelor Marelui Stat Major la 23 august 1944 numărul evreilor mobilizați la munca obligatorie se cifra la 31.463, din care 19
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
altă parte în cantități mari, pe care apoi le-au vândut populației locale cu câștig bun; Evreii bogați au plătit români, în locul lor, și au mers cu spiritul lor infernal atât de departe, încât au lansat versiunea că guvernul "va româniza și munca de interes obștesc". * d). În concluzie: La măsurile luate contra evreilor, riposta lor a fost rezistența și intervenții în toate direcțiile, iar acolo unde au găsit frontul slab, au pătruns și și-au ajuns scopul. Marele Cartier General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Pentru a se tărăgăna această înlocuire, se angajează ca dubluri persoane, care nu au pregătirea intelectuală corespunzătoare, ori nu li se dă posibilitatea de a-și însuși cunoștințele necesare, fiind schimbate dintr-o funcție într-alta. Unele întreprinderi în loc să se românizeze, s-au iudaizat, deoarece au mai mulți evrei astăzi, decât înainte de începerea românizării. Astfel este "Tăbăcăria Românească" Bacău, care înainte a avut numai 6 evrei, iar acum are 108 din totalul de 217 angajați, adică 50 %. Această situațiune se datorește
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
făcut cîteva observații interesante. Cam pînă în 1984, Ceaușescu vorbise despre "conviețuirea naționalităților". Prin acest concept, el recunoștea minoritățile naționale. Acum se vorbea, însă, despre "românii de diferite limbi", negîndu-se, astfel, etnia. Kiraly era de părere că Bucureștiul vrea să "românizeze" România. Numărul elevilor care frecventau școli în limba etniei din care făceau parte scăzuse în mod dramatic și mai ales numărul tinerilor transilvăneni de la școlile maghiare. Cît despre "Clauza națiunii celei mai favorizate", Kiraly sprijinise, odinioară, reînnoirea anuală a acesteia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]