84 matches
-
s-a păstrat, nu cel propus de Pogor. Dl. Pruteanu ar putea medita la acest lucru. Tot așa, unui alt negustor i-a sugerat să pună pe firmă magadzin în loc de magasin, tot un franțuzism. Minus consoana a treia și pronunția românizată, cel de al doilea a rămas. Au rămas dentist și nu dințist, lengerie (scris cu j), nu lingerie etc. Multe cuvinte au luat de la sine forma potrivită cu pronunția românească: lichior (de la liqueur), coafor (de la coiffeur). Legea Pogor, ieșită ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
pizzerie, pizzar - păstrează în genere ortografia termenului de bază: "am încercat să deschid o pizzerie" (EZ 2486, 2000, 12); "tânăr 24 ani, caut loc de muncă în următoarele domenii, bucătar, pizzar sau barman" (muresinfo.ro); apar însă și în transcriere românizată: "pițeriile doldora de turiști" (Cultura 22, 2004, 3), "Românul Mario, "pițarul" de la "Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
în 1982. Se admit și grafii conservatoare, atipice pentru română, în unele cuvinte semi-adaptate: charismă, charismatic. Puține sînt cazurile în care DOOM-2 propune o adaptare ortografică; e nevoie ca termenul să fi devenit într-adevăr foarte răspîndit, popular și deja "românizat" în scris, în paginile ziarelor - ca bodyguard, pentru care se avansează și varianta bodigard. În unele cazuri - cel mai frapant fiind computer -, vechiul DOOM nu indica pronunțarea unor împrumuturi, ceea ce ar fi implicat adaptarea lor fonetică totală, de fapt nerealizată
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
la ferestre", indicîndu-se proveniența sa dintr-o denumire comercială. E interesant că motorul Google, bun indicator al frecvențelor relative, găsește numele de marcă Thermopane cam de 100.000 de ori, cu un număr de apariții mult mai redus decât al românizatului termopan. De altfel, denumirea tehnică nu pare să fi avut în alte limbi succesul din română: tipul respectiv de geamuri este descris prin diferite sintagme, perifraze, sinonime (cuprinzînd ideea de ,termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
încleștărilor doctrinare, ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade, sosit pe pluta paranoiei, ne scrutează cu câte
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
arhaic, formulând critica impactului abrupt al modernității într-o societate fatalmente întârziată, precum era cea românească. Instituțiile moderne adoptate în devălmășie, fără grijă și fără pricepere pentru adaptare, nu aveau cum să prindă lesne rădăcini la noi. Proiectul occidental trebuia românizat și umanizat, altfel riscând să genereze fie o utopie, fie un hibrid nefericit. Xenopol prefațase această viziune în articolul "Reforma așezămintelor noastre", iar Principele Carol își punea legitim întrebări cu privire la consistența regimului nostru constituțional, în cunoscuta scrisoare din 1871, publicată
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
nu încă separate, în care credințele, numele familiare, aproape șăgalnice, care trag, ca o cataplasmă, din iuțeala bolii, făcînd-o mai acceptabilă, își găsesc loc printre franțuzisme pretențioase, care vor face legea, multă vreme, pînă azi, într-o nomina anatomica niciodată românizată. O carte prietenoasă, enciclopedie practică și culegere de reguli de bună purtare și de autocunoaștere, pînă a nu ajunge la spital, într-o lume care nu știa ce-i acela stil de viață, dar îl propovăduia, venind, iată, din-tr-o tradiție
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
alege pentru prelucrare doar poezii neoclasice, precum Cîntarea dimineții (în Versuri sau Cîntece de stea). Pare alergic la romantism! în realitate, nu alergia la vreun curent literar îi guvernează comportamentul, ci o conștiință cu totul particulară a artei sale. Bulgar românizat, născut la Pleven, autodidact fără nici o diplomă recunoscută, Anton Pann a fost cel dintîi scriitor profesionist al literaturii române. Nu știm aproape nimic despre el pînă la vîrsta de 25 de ani; iar ceea ce știm după aceea este că și-
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
celui care m-a pregătit pentru admitere: Mircea Brânză. Alura „actuală” o dobîndisem lucrînd la ONT ca ghid, deci practicînd imersiunea în limbajul cotidian; iar hispanizarea emoțională s-a produs în ’88, cînd l-am cunoscut pe spaniolul (între timp românizat) care-mi este, de atunci, alături. În ce privește „Generația de la ’97”, merită, har Domnului, buchisită... Ai avut o relație privilegiată cu Cristina Hăulică, profesoara noastră de spaniolă pe care am iubit-o cu toții. Cum era, dincolo de catedră? Îmi este foarte greu
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
dintre toți a rămas vecinul. S-a deșirat ochiul satului spre soare și spre lună, nimeni nu mai citește în stele, în apa dusă de paus pentru cei plecați prea de vreme. Strada e goală, au plecat nemții și sârbii românizați au murit demult, casele părăsite se ruinează, ca niște năluci, dislocând străzile, mai că nu zboară. Un nebun le ridică subsuoară și le poartă cu fața urâtă și moartă. Țiganii s-au așezat la margine de sat. Eram mică când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ipoteză. Nu am observat (dar nici nu am verificat toate contribuțiile etimologice publicate în ultimii ani prin reviste și volume de specialitate) să fi fost evocată o eventuală sursă țigănească a interjecției. Mă gîndesc la verbul geanau "știu" (folosesc transcrierea românizată, nu pe aceea cu caractere specifice, propusă pentru standardizarea internațională a limbii romani). Verbul cu sensul principal "a ști" a pătruns în argoul românesc cu forma a gini și cu sensurile "a înțelege, a descoperi, a observa, a vedea etc.
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
Geo Vasile Manuc de Victoria Comnea, roman în patru părți și treizeci și patru de capitole, folosește procedeuri, ritmuri și imagini cinematografice, inclusiv modul de a introduce în scenă personajele, fie ele pământeni din Principate, fie venetici românizați, diplomați, militari, aristocrați străini etc. Figura centrală este, bineînțeles, celebrul bei armean de la începutul veacului al XIX-lea, care sare-n ochi, ca să zicem așa, datorită aurei sale de ambiguitate și virilă noblețe, caracterului său eroic, inspirat. Personalitate legendară, ubicuă
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi, pentru o asemenea formă, care ne sună comic. În schimb, dacă uzul nu a înclinat în mod decisiv nici pentru repondent, nici pentru respondent și ar trebui luată decizia de a alege una dintre forme, cea
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
pe care norma actuală le desparte: „a pune pe cineva (în mod oficial) în posesia unei puteri, a unei demnități (dregătorii)” și „a băga, a plasa un capital într-o întreprindere”. Forma a învesti apare ca simplă variantă, „cu prefix românizat”, posibilă pentru toate sensurile verbului; secțiunea etimologică face trimitere și la dubletul a învește (verb vechi, moștenit din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
produs comercial destinat integral exportului) și e chiar riscantă: nu cred că toți românii care umplu stadioanele la un meci de fotbal țin morțiș să se exprime în engleză („frate, ce caft a fost aseară pe National Arena!”). Formula parțial românizată Național Arena (în care confuzia între română și engleză pare produsă de scrierea frecventă fără diacritice) ridică două probleme: opțiunea pentru termenul arenă și structura sintactică nefirească. Prima e mai puțin gravă: substantivul arenă se referă la spațiul de întrecere
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]
-
-lea situația internă din șările Române era favorabil marilor boieri care s-au organizat în partide boierești, impunând domni din partida lor. Vechile familii boierești din țară s-au încuscrit cu familiile grecești, venite cu unii domni, iar aceste familii românizate - Cantacuzinii, Ghiculeștii, Duca, Mavrocordații, au ajuns domni, fiind schimbați de turci dintr-o țară în alta. Situația tulbure din țară și pierderea autonomiei interne, amestecul Porții Otomane în treburile interne, cumpărarea tronului și desele schimbări de domnie au favorizat disoluția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi spus: „Să trăiești Episcoape!”; Fâca (Măruța Coman) - femeie slabă și foarte brunetă, care mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
de om și care, plini cu cartofi, cântăreau peste 80 de kilograme, te rupeau de oase nu alta! „Tiii, ce samănă omu’ ăsta cu Burcan al nostru”, și-a spus Oara în gând, privindu-l curioasă. Borcan era un țigan românizat, cizmar la ei în sat, vecin cu Îngerașu, sub cimitir. După ce a terminat de descărcat cartofii, omulețul cel negricios a dat cu ochii de Oara: - Doamnă dragă, eu parcă te-aș cunoaște de undeva!... - Mă nene, șî eu te-aș
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
ei. În această provincie există mulți oameni care se uită cu dor peste Prut”. Iar academicianul Berg recunoștea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizează. Astfel, satul Colencăuți este locuit de rusnaci românizați...Un șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
ALECSANDRI, Vasile (14.VI.1818, Bacău - 22.VIII.1890, Mircești, j. Iași), poet, prozator și dramaturg. Părinții lui A. sunt medelnicerul Vasile Alecsandri și Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare și deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o creștere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, A. învață mai întâi
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
bizantino-slav. Introduși de către conducătorii politici și bisericești slavi, în secolele IX-X, folosirea termenilor respectivi a continuat în toată perioada "slavonismului cultural", adică până în secolul al XVII-lea. După traducerea cărților de slujbă din slavonește în românește, acești termeni au fost "românizați", fiind menținuți în limba liturgică până azi. Iată lista lor: Duhul Sfânt (duh sviatâi), mucenic (muceniku), sfânt (sviati), Maica Precista (maika preacista), moaște (moști), duhovnic (duhoviniki), mirean (mireninu), stareț (stareti), sobor (săboru), țârcovnic (țrăkoviniku), vlădică (vladika-stăpân), cădelniță (kadilinița), dveră (dviri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
produs natural este bine susținută de aura poziționării geografice, dar și de o campanie publicitară bine adaptată pieței românești. Implicarea firmei în susținerea celei mai populare echipe de fotbal se pare că a îmbunătățit valoarea brandului. Parametru. Acesta este numele românizat al subsidiarei locale a firmei elene Parametros. Aceasta a fost înființată în 1992 și folosește experiența grecească în domeniul iaurturilor. Compania deține mai multe fabrici, iar în patru dintre ele produce o gamă largă de iaurturi. Pe plan local, în afara
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
maghiari se pune mai mult teoretic în virtutea faptului că în cele două comunități nu sunt etnici maghiari -, relația cu rromii din sat este o problemă cu implicații cotidiene. Interviurile dezvăluie faptul că țiganii din Ludoș sunt pe de o parte românizați, aceștia fiind integrați perfect în comunitate, iar ei nu-și mai asumă etnia lor, afirmând că sunt români. Și există pe de altă parte țiganii cortorari, care refuză strategiile de viață general acceptate (munca, educația) și preferă să trăiască din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cîteva luni În urmă, la 13 martie, În Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupîndu-se de problema Universității maghiare din Cluj În perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948 ale cadrelor. Numele sînt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tînărul Jako Zsigmond se spunea că „Își găsește cu greu drumul În aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
educați și mai inteligenți decât cei din Măgula, deși, după cum aminteam anterior, între cele două sate nu există practic o linie de demarcație fizică, etnică sau de altă natură vizibilă. În Măgula, spre deosebire de Tomșani, există și o comunitate de romi românizați care însă nu fac probleme, fiind însă singurii beneficiari de ajutor social din comună. Identitatea celor două sate este dată de fapt de apartenența la una sau alta dintre cele două biserici ortodoxe, fiind întreținută de interesele mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]