85 matches
-
ei. În această provincie există mulți oameni care se uită cu dor peste Prut”. Iar academicianul Berg recunoștea: „Trebuie de notat că rutenii hotineni, acolo unde vin în contact cu moldovenii, se românizează. Astfel, satul Colencăuți este locuit de rusnaci românizați...Un șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
de om și care, plini cu cartofi, cântăreau peste 80 de kilograme, te rupeau de oase nu alta! „Tiii, ce samănă omu’ ăsta cu Burcan al nostru”, și-a spus Oara în gând, privindu-l curioasă. Borcan era un țigan românizat, cizmar la ei în sat, vecin cu Îngerașu, sub cimitir. După ce a terminat de descărcat cartofii, omulețul cel negricios a dat cu ochii de Oara: - Doamnă dragă, eu parcă te-aș cunoaște de undeva!... - Mă nene, șî eu te-aș
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430080355.html [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
ar fi spus: „Să trăiești Episcoape!”; Fâca (Măruța Coman) - femeie slabă și foarte brunetă, care mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
activitate de scriitor și profesor, ajutând ca referent de editură la apariția unui număr de lucrări considerate „dificile” în epocă (Jurnalul de la Păltiniș, "Epistolar" etc.). După o perioadă în care folosise în activitatea didactică și publicistică pseudonimul "Jánosi" și varianta românizată "Ianoși", în anul 1958 își schimbă oficial numele în "Ioan-Maximilian Jánosi". Ion Ianoși a reprezentat cu cinste cultura română prin organizarea în 1972 a Congresului mondial de estetică la București. A purtat corespondență și a păstrat legături de prietenie și
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
(n. 1904, d. 1952) a fost un avocat român de origine evreiască, născut la București și mort în Israel. Născut într-o familie burgheză românizată, era fiul lui Horia Carp, fost senator și fost secretar general al Comunității Evreilor din București. La începutul războiului, Matatias Carp ocupa funcția de secretar general al Federației Uniunilor de Comunități evreiești din România. Între 1940 și 1944, Matatias Carp
Matatias Carp () [Corola-website/Science/322408_a_323737]
-
Adamclisi este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Abrud, Adamclisi (reședința), Hațeg, Urluia și Zorile. Numele "Adamclisi" (în grafii mai vechi "Adamklissi" sau "Adam Klisi") este forma românizată a denumirii turcești "Adam Kilisse"/"Adam Kilisesi" ("Casa lui Adam", interpretată ca fiind "Biserica Omului"). Turcii au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică. Cu un diametru de 30 m și o înălțime de 20 m, monumentul are de
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
Dinastia Kantakouzenos (în ; pl. "Kantakouzenoi"), denumire latinizată Cantacuzenus și românizată Cantacuzin sau Cantacuzino, a fost una dintre cele mai importante familii nobiliare din Imperiul Bizantin în ultimele secole ale existenței sale. Familia a fost una dintre cele mai bogate din imperiu și a dat mai mulți guvernatori și generali importanți
Dinastia Cantacuzin () [Corola-website/Science/336914_a_338243]
-
zona Dunării de Jos și mării Negre de apus : Caladda, Constanza, Licostomo, Montecastro, Policronia și San-Giorgio. În secolele XII - XIII se concretizează procesul de formare a principatelor Moldovei și Țării Românești, a căror pătură conducătoare (boierimea) este clar românească sau românizată, dar a căror limbă oficială și liturgică rămâne încă timp de patru veacuri, limba slavonă. Abia constituite, aceste principate românești se confruntă cu Imperiul Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453. Până în 1541, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
(greaca veche:Τυνδάρεωςa, românizat "Tindareu", "Tindar") a fost rege în Sparta, fiul lui Oebalus sau Pereires și al Gorgophonei sau Bateia (fiica lui Perseu). a fost soțul lui Leda. Tyndareos a avut copii pe Elena, Polux, Castor, Clitemnestra, Timandra, Phoebe și Philonor. Tyndareos a
Tyndareos () [Corola-website/Science/311542_a_312871]
-
la începutul secolului al XX-lea documente din prima jumătate a secolului al XIX-lea ce atestau intrarea în țară a unor grupuri de rudari care fugeau din robie. În Serbia de vest, Emil Petrovici a găsit în 1938 „țigani românizați” pe care i-a identificat după grai ca veniți din Muntenia. Înainte de a ajunge aici, ar fi stat o vreme în Banat, după cum reiese din unele trăsături fonetice ale graiurilor lor. Pe teritoriul actual al Ungariei, majoritatea băieșilor s-a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
și "ludari", cele două etnonime reprezentând grupuri diferite prin grai. În Slovacia sunt denumiți "bajáši", "bjaši" sau "korytári" (de la "koryto" „albie”). În mediul academic mai vechi s-au folosit de asemenea mai multe etnonime. Emil Petrovici (1938) vorbea despre „țigani românizați”. La cercetătorii sârbi se găsesc termeni ca "posavski Rumuni" „români din Posavina”, "vlaški Romi" „romi valahi”, "rumunski Romi" „romi români”, "vlaški Cigani" „țigani valahi”, "Cigani vlaškog jezika" „țigani de limbă română”, "Cigani Rumuni" „țigani români”, "rumunski Cigani" „țigani români”, "Cigani
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Nedjim, Zamji și Salah, care au dat denumirile a trei sate. Pe teritoriul satului a staționat o garnizoană otomană, care a folosit locuitorii din satele învecinate ca mână de lucru. Detașamentul turcesc dădea ordine localnicilor prin anumiți zapcii. Cuvântul chișla (românizat câșlă) înseamnă tabără în limba turcă, adică podvirya în limba ucraineană. Denumirea satului s-ar traduce în limba română prin Tabăra zapciului. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
pe care Dumnezeu ne-au încredințat-o din ziua în care Traian împăratul a pus piciorul pe malul stâng al Dunării, trebuie să ținem ca toți membrii statului nostru să fie de nu români de origine, cel puțin pe deplin românizați. Această teorie e cu totul conservatoare și diametral opusă teoriei de "om și om" profesată de liberali. Tot în acest senz vor trebui a se face toate reformele necesare pentru a fi folositoare, încît nu e departe ziua în care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi, pentru o asemenea formă, care ne sună comic. În schimb, dacă uzul nu a înclinat în mod decisiv nici pentru repondent, nici pentru respondent și ar trebui luată decizia de a alege una dintre forme, cea
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
din Bucerdea, face politică nemțească, iar d. C. A. Rosetti, al cărui părinte nu știa românește, carele în tinerețe se ocupa cu traducerea de poezii neogrecești (Astfel ți-este sexul nu e vina ta) și care e atât de puțin românizat încît nici organul gurii nu e adaptat climei noastre și fonologiei române, ci ne pronunță limba cepeleag, ca orice grec, d. C. A. Rosetti face politică națională se 'nțelege. Acum cheme-vă cum v-o chema, numai de-ați fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la noi e de origină fanariotică; că ea însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiții, fără patrie, fără trecut în contra celor ce au o tradiție hotărâtă, trecut hotărât. De aceea roșii se și recrutează mai mult dintre grecii și bulgarii românizați. Setea de - a - și crea un trecut pe care nu-l au se vede din tendența de-a schimba totul și de a le da lucrurilor alt cachet. Astfel se schimbă numele istorice ale stradelor din București, dîndu-li-se altele, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ani, strâns într-un coc ca o căpiță ușor țuguiată, vorbăreață și autoritară, umblată prin lume și foarte diplomată cu o soră în Austria și alta în Germania nemțoaică venită în urbe în anii stăpânirii habsburgice, dar fiind prima generație românizată și căsătorită cu un câmpulungean, coana Zitta vorbea o română impecabilă, iar limba etniei sale, germana, o folosea rar, doar atunci când se întâlnea cu câteva cunoștințe și rude, descendente și ele ale unor familii de coloniști printre care era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în care se mai găsesc specialiști evrei. 6/. - Obligarea tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. - Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. - Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de acțiunile de omogenizare socială. În cazul lor, acțiunea s-a tradus prin școlarizare obligatorie, calificare în diverse meserii și sedentarizare forțată. Perspectiva aceasta se justifică prin aceea că „romii erau percepuți de autoritățile comuniste ca elemente alogene ce trebuiau românizate, în condițiile în care identitatea lor era asimilată unei culturi a sărăciei și a subdezvoltării”<ref id=”1”>Raport final, 2006, p. 574.</ref>. Alte măsuri au vizat prohibiția privind deținerea aurului<ref id=”2”>Confiscarea aurului deținut de particular
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
educați și mai inteligenți decât cei din Măgula, deși, după cum aminteam anterior, între cele două sate nu există practic o linie de demarcație fizică, etnică sau de altă natură vizibilă. În Măgula, spre deosebire de Tomșani, există și o comunitate de romi românizați care însă nu fac probleme, fiind însă singurii beneficiari de ajutor social din comună. Identitatea celor două sate este dată de fapt de apartenența la una sau alta dintre cele două biserici ortodoxe, fiind întreținută de interesele mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a limbii ruse“ <footnote Ibidem.. footnote> . Sarcina autorităților administrative era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: „dorim ca populația rusă din acest ținut să nu mai fie românizată, ca Basarabia să fie considerată în realitate nu doar o gubernie rusească, ci să nu mai fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
îl punea adesea pe elev în condiții delicate <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> . Nu e de mirare că cei școliți uitau cu totul graiul moldovenesc, condiderat grai local, inferior, demn de a fi folosit în relațiile cu slugile. Cît despre cărți în limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> , înstrăinată însă de marea națiune mamă“ (1, 96). Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de închipuit că la aceste petreceri, ca și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii Însinguratului Într-o lume ostilă, În care relațiile altădată tonifiante pînă la exaltare devin din ce În ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale Înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul Înviind cohortele de Îngeri. Fără umbra mea ruptă fărîme ca o scrisoare aruncată vîntului, Fără umbra mea care era scara
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]