1,018 matches
-
contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; Dumitru Vitcu, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Iași, Junimea, 2002; idem, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Iași, Junimea, 2005; idem, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Editura Albatros, București, 2000. 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia și România între anii 1939-1947, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1992; idem, Diplomația României. Titulescu și Marea Britanie, Moldova, Iași, 1991 (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
II-a 2010); Marusia Cîrstea (coord.), Relații economice româno-britanice (1919-1939), Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2013; David Britton Funderburk, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983; Joseph F. Harrington, Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. 8 Sintagma political literacy ar putea fi tradusă prin "alfabetizare politică", "educație politică", "lecturabilitate politică" sau chiar prin "literație politică". Cu toate că sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de față am optat să folosim
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
leș grands orateurs politiques roumains de la seconde moitié de 19-eme siècle (1857-1900), f.e., București. FUNDERBURK, David Britton, Politica Mării Britanii față de România (1938-1940). Studiu asupra stragiei economice și politice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1983. HARRINGTON, Joseph F., Relații româno-americane (1940-1990), Institutul European, Iași, 2002. KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, Lil, Critical Teaching and the Idea of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the Politics of Education, în Andreea A. Lunsford, Helen Moglen & James Slevin, The Right
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. VITCU, Dumitru, Lumea românească și Balcanii în reportajele corespondenților americani de război, Junimea, Iași, 2005. VITCU, Dumitru, Modernizare și construcție statală în România. Rolul factorului alogen, Junimea, Iași, 2002. VITCU, Dumitru, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe-divergențe, Albatros, București, 2000. The communist censorship and the reception of Dostoevsky în the Romanian literary consciousness Mihai VACARIU 1 Abstract. During the communist regime, the process of translating, publishing and interpreting Dostoevsky's works hâș been heterogeneously: decades
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
revoluționarilor din C.C. , pe urmă în imaginile din zilele acelea, în diferitele guverne ce s-au succedat rapid în funcție și s-au prăbușit cam tot atît de iute. A fost director la Teatrul Mic, a înființat mai tîrziu Teatrul româno-american, unde am urmărit zbuciumul lui Alexa Visarion de a face viabilă această nouă pistă pe care se hotărîse să alerge. L-am văzut acum cinci ani, cînd împlinea cincizeci de ani și cînd, din disperare că premiera cu Pescărușul nu
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
acestuia, ci și cu condiția de a putea pronunța un ultim cuvînt în materie. O gîndire în același timp paradoxală și de bun-simț îi conduce demersul: oricît pare de contradictorie, poate chiar absurdă, asemenea situare, ea îi rămîne specifică profesorului româno-american; realizarea, capitol de capitol, a acestui delicat și fragil echilibru marchează originalitatea cărții. Paradoxul se afirmă, copios și strălucit, de la primele pagini. Este oare romanul o „artă”? Nu cred, răspunde Toma Pavel. Dacă înțelegem prin „artă” acea activitate detașată de
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
cîteva, de exemplu, între care și un editorial al meu, cînd cu zecile de sculpturi "inedite" ale lui Brâncuși � despre care n-a mai auzit nimeni nimic mai apoi). Dar nici simpozionul organizat anual la București de un medic româno-american îndrăgostit pînă la pierderea uzului rațiunii de geto-daci, nici antologia de literatură daco-romană � sic) a dlui Diaconescu, nici chiar istoria aceluiași care ne îmbogățește patrimoniul cu un mileniu și jumătate de literatură, nici repetatele "contribuții" ale dlui Iosif Constantin
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
exilului, orientarea politică și culturală, tipurile de activități și membrii reprezentativi etc., cu citate ilustrative din materiale publicate de acestea sau caracterizări ale unor contemporani. Apar astfel aici, cu substanțiale date cumulate într-o prezentare sintetică, instituții prestigioase, precum Academia româno-americană, Biblioteca română din Freiburg (principalul depozit documentar al exilului românesc și una din cele mai generoase surse de informație pentru autor), Centrul român de cercetări de la Paris și Centrul de promovare a cărții românești "Hyperion", Comitetul Național Român, Fundația Regală
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
singurele chestiuni de rezolvat se refereau la ordinea intrării și ieșirii din scenă a vedetelor partidului ( Iliescu în față? Năstase în spate?), a căzut trăznetul. Mai întâi, Michael Guest, ambasadorul SUA la București, apoi Obie Moore, președintele Camerei de Comerț Româno-Americană, au dat puterii năstăsiote un avertisment care le-a cam strivit zâmbetul pe buze. La orice se așteptau pesedeii, dar nu la un astfel de tratament. Nu fuseseră ei cuminți și sprijiniseră efortul de război american? N-au aprobat, fără
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
țărilor foste comuniste e pentru Bush un certificat că politica sa de apărător al democrației, chiar și cu forța armelor, e justificată. Un aliat mic poate deveni, din acest punct de vedere, un aliat vital. Pentru prima oară în relațiile româno-americane post decembriste, Statele Unite nu mai au o listă oficială de nemulțumiri în ceea ce ne privește. Dimpotrivă, Traian Băsescu a cerut Pentagonului o despăgubire de un milion de dolari pentru urmașii lui Teo Peter și asistență financiară pentru armata română. Mă
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
trăirilor poetice autentice și peste hotare. Cronici literare (Maria Toam Damșa - volumul Sclipiri hunedorene de har; Larisa Ileana Casangiu; Claudia Moscovici - critic literar și de artă etc.), studii erudite pe diferite teme literare (Gh. A. Stroia - membru corepondent al Academiei Româno-Americane de Arte și științe; Petru Hamat etc.), eseurile talentatului scriitor Ionuț Copil sunt rubrici care satisfac setea de informare a cititorilor, dezvoltând o largă paletă de idei. Promovarea unor talente locale (Vic.Virgil Bălan, Ioan Vasiu etc.) și din alte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
în Parlament, dar va obține peste 3%, ajutat de reputația sa de om cinstit. Dacă va fi bine sfătuit în campania electorală și, mai ales, dacă va asculta aceste sfaturi, ar putea trece de 5%. Candidata surpriză, Lia Roberts, cetățean româno-american, dacă va intra în competiție - și probabil că va intra - va lua voturi și din stînga și din dreapta dar mai ales din dreapta, deoarece pe stînga complexul salamului cu soia s-a transformat între timp în „Vin ăștia să ne falimenteze
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
cu o fundație, mi-a oferit un contract, să-mi public cartea. Promitea s-o „distribuie” repede. A fost foarte entuziasmat și a făcut planuri detaliate de lucru. Au fost angajați în România un editor și trei traducătoare, plus o româno-americană pentru un capitol, iar mie mi-a revenit o parte din suma asupra căreia convenisem. Brusc, în vara lui 1997 - pur și simplu a încetat să-mi răspundă la scrisori. Același lucru s-a întîmplat și cu traducătoarele din România
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
să asculte. Odată cu deschiderea internă din URSS, Reagan a participat la dialog și a admis faptul că epoca imperiului răului se sfîrșise. Ideologia sa nu era una inflexibilă. Trebuie spus că Ronald Reagan a jucat un rol important în relațiile româno-americane. Am examinat acest subiect în editorialul meu din Jurnalul Național (12 iunie 2004), deci nu insist. Semnificativ este faptul că, după 1985, cînd Gorbaciov pornise în direcția reformelor radicale, Reagan i-a transmis lui Ceaușescu categorica sa dezaprobare în raport cu gravele
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
că există o clară trimitere ideologică în sintagma Ťboierii mințiiť. Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei." Pentru deplina limpezire a minților înfierbântate, sublinez: "patrupedele" erau oi, iar nu oieri... În absența acestei construcții, tot eșafodajul trio-ului româno-american se prăbușește ca un castel de nisip... Dar nici măcar nu asta ar fi problema. Problema e că domnii și doamna (soție? soră?) de mai sus trădează o intoleranță șocantă pentru cineva care trăiește în mediul academic american. În numele propriei agende
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
câteva cuvinte. Ceva mai tarziu, tot în țară fiind, am depus o cerere la Cancelaria Presidentiei ca să mi se acorde o intervedere, nu neapărat cu președintele, ci cu funcționarul de resort: în calitatate de președinte de onoare al Asociației Culturale româno-americane din Florida sperăm într-o cooperare culturală. Deoarece nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
organizația creată de el, Uniunea Română pentru Credința și Libertate. Observația că dorea să mă folosească doar ca nume urmată de decesul său, m-au făcut să mă retrag. În prezent am rămas activ (prim vice președinte) doar În Comitetul Româno-American pentru Basarabia căreia părintele Calciu i-a fost președinte de onoare, dar care a fost Înființat de cel care Îmi ia acest interviu. Sunt convins că activitatea acestui comitet va deveni cu atât mai utilă cu cât ne vom apropia
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să uit priveliștea New York-ului din casa sa așezată vis-à-vis de port, În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul acestuia, am plecat la Yale ca să-l conving pe G.E Palade să devină președinte de onoare al academiei: am rămas prieteni, eu devenind mai târziu contribuitor pentru catedra (Endowed Chair) care Îi
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
anularea independenței de spirit și a personalității lui de până atunci. Doctorul în filosofie de la University of Southen din California, autorul studiului Kalokagaton, începe să frecventeze cu prudență Biblioteca americană, asistă neputincios la dispariția Societății "Amicii Statelor Unite" și a Revistei româno-americane, unde fusese unul dintre cei mai însuflețiți colaboratori. Este pur și simplu derutat citind articolul lui Kamenev "contra artei burgheze", unde chiar și Picasso, deși luptător comunist, se vede pus la index. După abdicarea Regelui la 30 decembrie 1947, nu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Dragoș Bucurenci Sunt onorat să vorbesc la evenimentul AIESEC, „ Leadership Talks”, marți, 2 noiembrie, de la 12:00, în Aula Magna a Universității Româno-Americane. „Leadership Talks” a ajuns la a treia ediție și își propune să motiveze tinerii care vor să devină lideri într-un anumit domeniu. Vorbitorii sunt profesioniști din domeniile cultură, media, afaceri, responsabilitate socială, sport. Printre invitați, vor fi prezenți la
Leadership talks by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82561_a_83886]
-
mi se năruie". Deși lucrează în trei locuri, la Fundațiile Regale, la ,Timpul" și la Direcția Generală a Teatrelor, nu-i ajung banii și mereu se împrumută. în 1947 apare ultimul număr din publicația la care ținea foarte mult, ,Revista româno-americană", atacat de ,Scânteia", ,România liberă" și ,Contemporanul". în curând nu vor mai apărea ,Timpul", ,Națiunea", ,Revista Fundațiilor Regale", la care a fost fervent colaborator. El, care, avea, ca primă și ultimă vocație, scrisul, scrisul liber, este împresurat tot mai apăsător
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
persoană, ceea ce vor învăța aici urmând a le fi de folos în viață. Informații suplimentare se pot obține la tel. 0723 538 821 sau 0723- 051 628. CAMELIA BLADA Burse Hubert H. Humphrey l Preselecția pentru anul 2004 Comisia Fulbright Româno-Americană a demarat procesul de selecție pentru programul de burse Hubert H. Humphrey pentru anul 2004. Condițiile care trebuie îndeplinite de candidați sunt următoarele: să fie absolvenți ai unei instituții de învățământ superior cu experiență profesională substanțială de cel puțin 5
Agenda2003-38-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281479_a_282808]
-
Credit ipotecar l Se iau în considerare și alte venituri În noiembrie 2003, în Timișoara și-a început activitatea „Domenia Credit“, o societate de credit ipotecar româno-americană ai cărei acționari sunt Fondul Româno-American de Investiții, B.E.R.D. , I.F.C. (divizia de investiții a Băncii Mondiale) și D.E.G. (Banca de Dezvoltare a Germaniei). De curând, societatea funcționează într-un nou sediu, situat pe Bd. Take Ionescu nr. 22 (tel. 431
Agenda2004-13-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282237_a_283566]
-
Credit ipotecar l Se iau în considerare și alte venituri În noiembrie 2003, în Timișoara și-a început activitatea „Domenia Credit“, o societate de credit ipotecar româno-americană ai cărei acționari sunt Fondul Româno-American de Investiții, B.E.R.D. , I.F.C. (divizia de investiții a Băncii Mondiale) și D.E.G. (Banca de Dezvoltare a Germaniei). De curând, societatea funcționează într-un nou sediu, situat pe Bd. Take Ionescu nr. 22 (tel. 431 174). Recent au fost modificate condițiile
Agenda2004-13-04-imobiliar () [Corola-journal/Journalistic/282237_a_283566]