480 matches
-
perioadă de mari derapaje democratice, culminând cu abdicarea Regelui Carol al II-lea, tatăl lui Mihai I. Importantă și simbolistică temei privind destinul Basarabiei au fost date de câteva elemente majore. Basarabia a fost, de-a lungul timpului, cheia relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică, un lung șir de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (apărută abia în 1972), prețioasă prin documentarea ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N. Iorga” și - tristă ipostază! - al Institutului de studii româno-sovietice al Academiei (...) Păcătoase vremuri, în care, iată, o soluție de continuitate (avem în vedere cercetătorul) și chiar de supraviețuire pentru Gh. Bezviconi a fost să fie - putem ocoli cuvîntul? - compromisul. Ierte-i-se, după cîte a avut de pătimit.” Trecînd
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
politică unde se explica numai catehismul comunist. Activitatea ,,A.R.L.U.S.”-ului va culmina cu serbările ce vor avea loc în octombrie 1948, cu ocazia Congresului ei general, serbări închinate prieteniei ruso-române. Paralel cu ,,A.R.L.U.S.”-ul funcționează Institutul de Studii Româno-Sovietic, înființat la 3 iunie 1947, unde domnește același spirit de adulație moscovită. Tot ce a apărut, în domeniul cultural, în economia politică sau arta militară mai de valoare, este creația spirituală a unui geniu rus. Redăm titlurile câtorva dintre conferințele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
unde domnește același spirit de adulație moscovită. Tot ce a apărut, în domeniul cultural, în economia politică sau arta militară mai de valoare, este creația spirituală a unui geniu rus. Redăm titlurile câtorva dintre conferințele ținute în cadrul Institutului de studii româno-sovietic, gravitând in jurul fenomenului rus. În ultimul ciclu de conferințe au putut fi audiați: Constantinescu-Iași vorbind despre Arhitectura rusă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
bine observa Virgil Ierunca, din cauza unor irepresibile propensiuni către jurnalism și anecdotic, precum și a exagerării unor laturi pînă la "neadevăruri manifeste". În stil pur publicistic, de editorial (uneori de o calitate superioară, inteligent, alteori mediocru, superficial), tratează Sorana Gurian raporturile româno-sovietice, etapele instaurării comunismului în România ("reforma" armatei, a justiției, a educației și a cultului, a administrației, stabilizarea monetară, naționalizarea industriei și a băncilor), dar și literatura și arta sovietică, "experiența iugoslavă" ori atitudinea democrațiilor occidentale. Tot publicistic, dar acum conformîndu-se
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
de profesor care Îmi devenise părinte spiritual și sufletesc. Tânăr fiind am urmat și absolvit Școala de Aviație, partea teoretică la Liceul Lazăr din București, iar partea de zbor la Aeroportul Clinceni. După absolvire am fost Încadrat la Transporturi Aeriene Româno-Sovietice (TARS), unde, din păcate, ghinionul originii sociale se ține de mine și după doi ani sunt epurat, pe motiv că „Partidul nu poate Încredința bunurile poporului pe mâna dușmanilor săi”. Atunci profesorul Îmi propune să ne Îndreptăm pașii către sănătate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu era cu nimic mai prejos de convorbirea din fața șemineului dintre Gorbaciov și Reagan. Oricum, atunci, la Geneva, era sfârșit de toamnă, și o vreme deosebit de rece.[...] A doua zi a avut loc în Palatul Republicii o manifestare a prieteniei româno-sovietice. O sală uriașă, care oferea loc la aproximativ trei mii de persoane, era arhiplină. Întreaga conducere de partid și de stat, ca și reprezentanții de frunte ai oficialității, erau prezenți, pe lângă un număr mare de tineri, cu aspect de automate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
om manierat și cu simțul ierarhiei îi putea spune așa ceva. Chelnerul i-a zis vorba pe peron: să aibă grijă să nu-l pună primarul și pe el pe listele pe care le dădea rușilor, în numele fidelității lui față de alianța româno-sovietică. Înainte să-i mulțumească, judecătorul l-a întrebat de unde știa ce liste făcea primarul? Fiindcă el, ca expert angajat de primărie, scria în rusește numele pe care primarul i le trimetea pe bilețele separate și în zile diferite, ceea ce n-
Invitația expertului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7074_a_8399]
-
Tribunalul Poporului de la București. 10 Mai devenea „sărbătoarea poporului”, iar noi datoram rușilor Independența din 1877, făurirea României Mari și recuperarea Ardealului de Nord. De altfel, în 12 mai se organiza la Casinoul Militar Balul Victoriei („hora înfrățirii de arme româno-sovietice”), cu desemnarea „Miss Moscova” și „Miss Pacea”. Înfrățirea româno-sovietică După un an, aceeași publicație informa despre marea adunare de la Palatul Cultural a comitetelor Frontului Unic Muncitoresc ( F.U.M. ) și a celor de fabrică, ce întocmeau programul de sărbătorire a zilelor de
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
iar noi datoram rușilor Independența din 1877, făurirea României Mari și recuperarea Ardealului de Nord. De altfel, în 12 mai se organiza la Casinoul Militar Balul Victoriei („hora înfrățirii de arme româno-sovietice”), cu desemnarea „Miss Moscova” și „Miss Pacea”. Înfrățirea româno-sovietică După un an, aceeași publicație informa despre marea adunare de la Palatul Cultural a comitetelor Frontului Unic Muncitoresc ( F.U.M. ) și a celor de fabrică, ce întocmeau programul de sărbătorire a zilelor de 9 și 10 Mai. Iată ce se decidea pentru
Agenda2006-20-06-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/284960_a_286289]
-
069, printre cărțile de succes numărându-se cele ale lui Mihail Șolohov 23, A. Fadeev, N. Ostrovski, Maxim Gorki, L.N. Tolstoi, N.G. Cernâșevski, A.P. Cehov, M.I. Lermontov 24. În octombrie 1954, cu ocazia Adunării Festive de deschidere a Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, editura anunță un total de 1.850 de titluri în 25.000.000 de exemplare. Din totalul de titluri apărute la Cartea Rusă în perioada 1944-1954, în bibliotecile publice din România se mai păstrează astăzi doar 850 de titluri editate
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
din 1945, colecțiile: Literatura pentru copii, Colecția ARLUS, Literatura politică și militară, Clasicii Ruși, Literatura sovietică, Literatura progresistă; Studii și documente românești; din 1946: Știința pentru toți; din 1947: Călăii Europei; din 1948: Literatura pentru toți; din 1950: Biblioteca analelor româno-sovietice; Colecția satului; De vorbă cu sătenii; din 1953: Lectura; din 1954: Monografii; din 1955: Muzica pentru toți; din 1957: Mica bibliotecă critică; din 1958: Meridiane; Studii critice de artă; Arta pentru toți; din 1959: Biblioteca tânărului muncitor). Cele mai longevive
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
a Treia că și "zonă de pace" neutră. Congresul al XX-lea a afectat dramatic relația dintre URSS și sateliții săi, Dej împărtășind inițial, alături de Mao Tzedun nemulțumirea față de senzaționalismul lui Hrusciov. Acesta avea să fie primul stadiu al disputei româno-sovietice. Dej a început să-i curteze pe chinezi, după destalinizarea din URSS, RPR având mai multe în comun cu Chină și Albania. Pentru Dej, demascarea mitului lui Stalin a reprezentat o mare eroare strategică și ideologică, o concesie făcută revizionismului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Danube Region: Imre Nagy's Foreign Policy Ideas", în Romsics Ignac and Kiraly Bela K. (coord.), Geopolitics în the Danube Region. Hungarian Reconciliation Efforts, 1848 1998, Central European University Press, Budapesta, 1999. Retegan Mihai, Război politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice în anii șaizeci, Editura RAO, București, 2002. Robinson James H. and Beard Charles A., vol. I, The Development of Modern Europe. The Background of our Present Civilization, The Athenaeum Press, Boston, 1929. Romsics Ignac and Kiraly Bela K. (coord.), Geopolitics
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
123. 125 ibidem, p. 145. 126 ibidem, p. 554. 127 ibidem, p. 143. 128 Zbigniew K. Brzezinski, Europa Centrală și de Est, p. 145. 129 Donald W. Treadgold, op.cit., p. 416. 130 Mihai Retegan, Război politic în blocul comunist. Relații româno-sovietice în anii șaizeci, Editura RAO, București, 2002, p. 8. 131 Donald W. Treadgold, op.cit., p. 416. 132 Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, op. cît., p. 159. 133 Henry Kissinger, Diplomația, Editura Bic All, București, 2002, p. 454. 134
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dobrogei. Prin această rezoluție, PCR era plasat pe poziții antinaționale, deoarece i se impunea să militeze pentru destrămarea statului național unitar român (venind ca o contramăsură pentru adoptarea Constituției democratice a României din 1923). După puțin timp, cu prilejul conferinței româno-sovietice desfășurată la Viena între 27 martie - 2 aprilie 1924, PCR a lansat lozinca autodeterminării Basarabiei - prin organizarea unui plebiscit în acest teritoriu - situându-se, de fapt, de partea Moscovei. În acest context, guvernul a trecut la scoaterea PCR în afara legii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ce îndrumau și, în fapt, controlau întreaga activitate economică în sectoarele de stat ori particular; Reforma monetară din 15 august 1947; Încheierea unor acorduri înrobitoare de colaborare economică, tehnică, științifică și culturală cu URSS; Constituirea unor societăți mixte de cooperare româno-sovietice; Excluderea din guvern a reprezentanților ultimei grupări burgheze (PNL - Gh. Tătărescu) admise de comuniști (6 noiembrie 1947). Despre reforma agrară, trebuie spus: „Chiar dacă printre beneficiarii reformei agrare s-au aflat 400.000 de familii de țărani fără pământ, era în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
toate manifestările ei; popularizarea succeselor obținute de Uniunea Sovietică; publicarea și prelucrarea materialelor sovietice și aplicarea lor în toate aspectele sociale. Totodată, „a început o vastă campanie de rusificare, întemeindu-se editura și librăria «Cartea Rusă» (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietic (1947), Muzeul Româno-Rus (1948), Institutul de învățământ superior în limba rusă «Maxim Gorki». Limba rusă a devenit obligatorie în învățământ începând cu clasa a IV-a primară. Accentul era pus pe vechimea și profunzimea prieteniei româno-ruse, pe popularizarea valorilor culturale
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru că dosarele diplomatice, ca un element ramură, a unei diplomații rădăcină, se răsfiră pe întinsul a zeci și zeci de ani și existând în mod obiectiv, diplomații trebuie să le urmărească până la rezolvare (în verificarea din anii 1980 a frontierelor româno-sovietice, am folosit din plin argumente formulate de oamenii de atunci 1940, din dosarul de la cedarea Basarabiei, în urma dictatului de la Moscova (răpirea Basarabiei), pentru a demonstra că delimitarea dintre teritoriile celor două state trebuia să se facă pe canalul Starâi Stanbul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și relații internaționale "Nicolae Titulescu, Facultatea de drept Universitatea București, Universitatea privată "Hyperion", Școala națională de științe politice și administrative (S.N.S.P.A.), Facultatea de limbi străine a Universității București. Câteva aspecte deosebite din cei 40 de ani de carieră diplomatică Tratativele româno-sovietice cu privire la delimitarea platoului continental și a zonei economice din Marea Neagră, statutul insulei Șerpilor și consecințele acestuia pentru România, negocierile privind regimul navigației și de exploatare a apelor fluviului Dunărea, convențiile bilaterale cu țările vecine privind regimul frontierelor de stat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice, economice și sociale reale din U.R.S.S. A sesizat tendințe noi, reformatoare în politica internă și externă a U.R.S.S., conturate în primul an al guvernării Gorbaciov. A optat pentru dialog și abordarea constructivă a problemelor apărute în raporturile româno-sovietice, raporturi marcate deseori de asperități și tensiuni, datorate suspiciunii conducerii moscovite față de poziția independentă a României, privind cooperarea în cadrul Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., reducerea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa Centrală, situațiile conflictuale din Asia de Sud-Est
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a realizat existența unor serioase divergente între conducătorii celor două țări. Contradicțiile s-au accentuat în anii premergători revoluției din '89 din România. Aflat la post în calitate de Consilier, a reușit să perceapă că nu există cale de revigorare a colaborării româno-sovietice. Având bune relații cu diplomați ruși din M.A.E., a înțeles cu mult timp înainte de planurile de la Malta privind destrămarea blocului socialist. Apăruseră o serie de divergențe și evenimente care au afectat serios atmosfera relațiilor bilaterale. În noiembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Roșii (Skopje Macedonia). Între 1976 1979, este șef al delegației române și respectiv, membru al delegațiilor române la lucrările: Reuniunilor O.N.U. privind problematica apei și a mediului înconjurător, Sesiunilor Comisiilor C.A.E.R. și ale Comisiilor mixte hidrotehnice româno-sovietice, româno-iugoslave, româno-bulgare și româno-ungare, Comitetului O.N.U., referitor la resursele naturale împărțite de două sau mai multe state (Kenya Nairobi), Consiliului Administrativ al Programului Națiunilor Unite privind mediul înconjurător (1975 1978, U.N.E.P. Kenya Nairobi), Pentru încheierea Convențiilor între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
demersuri diplomatice individuale, negocieri, însoțiri de delegații sau translație. A participat la numeroase întâlniri ale Ambasadorilor români și delegațiilor cu reprezentanții sovietici, inclusiv la înalt nivel. A avut, astfel, marea șansă de a fi în contact cu miezul problemelor raporturilor româno-sovietice și ale politicii interne și internaționale a U.R.S.S. Toate acestea îl ajutau să perceapă evenimentele cât mai aproape de semnificația și consecințele lor reale. A urmărit cu interes coordonatele politicii de "perestroika" a lui M. Gorbaciov și, împreună cu colegii, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lor. A înțeles, destul de repede, că reformele politice și economice declanșate de liderul sovietic vor avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate, din punctul de vedere al intereselor statului comunist sovietic. Pe planul relațiilor bilaterale româno-sovietice, s-a confruntat, în permanență, cu o anumită reticență și chiar răceală din partea oficialităților sovietice. Cauzele unei asemenea atitudini au fost multiple și reproșurile nu le pot fi atribuite, în totalitate, numai lor. Evenimentele din perioada revoluției române au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]