115 matches
-
versiunile fictive ale vieții sale, cum se întâmplă de exemplu, în întâlnirile cu fata-rață, prezență miraculoasă și imaginea iubitei pierdute: "Ah, cu aceeași senzație perfectă că toate acestea mi se mai întâmplaseră cândva. Cândva... Ceva I-me-mo-ri-al." Sub semnul rescrierii permanente, romanțul personajului contemporan se sfârșește în cheia improvizației și a revenirilor halucinante într-un spațiu fictiv. Mai mult, după cum pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul salvator al
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
pare să ne sugereze această parabolă a vindecării, viața, la rândul ei o operă deschisă, devine narațiune exemplară prin actul salvator al rostirii - sau, în cuvintele autorului, "...La ora când sufletul se insingurează... Mărturisește, fiule. Mărturisește..." Liviu Ioan Stoiciu, Grijania (romanț), Editura "Paralela 45", 160 p., 18.000 lei.
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
se uite la coperte: Directorul - O REVISTĂ PENTRU OMUL DE AFACERI MODERN. Afaceri Moderne - O REVISTĂ PENTRU DIRECTORI. Ingot - BULETINUL LUNAR AL CONCERNULUI DE OȚELĂRII THUNDERHAUGH. Automobilul - BULETINAUL LUNAR AL VÎNZĂTORILOR DE MAȘINI. Aveau coperte lucioase și subțiri, ca ale romanțurilor obscene, și majoritatea pozelor arătau oameni în costume scumpe stînd în spatele unori birouri. O tînără drăguță, măruntă și îngrijită intră în încăpere și zise: — Domnul Thaw? Vreți să mă urmați, vă rog? Merse în urma ei, traversînd holul gol, și urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Dick. Acest lucru ar explica, poate, firea mea, extrem de aventuroasă. Alteori, cînd mă năpădește gîndul că sînt un proscris și un ciudat, sînt convins că de vină e Don Quijote. Ascultați aici : “Pe scurt, atît de tare se adîncise În aceste romanțuri, Încît Își petrecea zile și nopți Întregi aplecat asupra cărților lui ; și astfel, cu foarte puțin somn și multă lectură, creierul i se uscă atît de tare, Încît Își pierdu de tot uzul rațiunii. Pierzîndu-și complet mințile, i se năzări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
după alta, se formau perechile. Rock-ul dezlănțuit lăsa tot 64 mai mult locul blues-urilor în care, strânși în brațe, ei aspirând parfumul din părul fetelor, ele lăsîndu-se în voia reprezentărilor languros-imbecil-copilărești despre dragoste, umezindu-se mai mult de romanț, decât de dorință, se clătinau fără un cuvânt, atingîndu-se tot timpul de ceilalți ca un singur trup cu zeci de chipuri. Aveam timp să-i privesc, cum stăteam pe o bancă, în colțul întunecat, lângă magnetofonul care își smucea ritmic
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mele, Cupa, se juca atât la Dresda cât și la Berlin. O altă piesă de-a mea, Trandafirul ca zăpada, se monta pe atunci la Berlin. Tocmai terminasem o a treia, De șaptezeci de ori șapte. Toate trei piesele erau romanțuri medievale, cam la fel de politice ca și éclair-urile cu ciocolată. În ziua aceea stăteam singur pe o bancă în parc la soare, gândindu-mă la o a patra piesă care începea să se scrie de la sine în mintea mea. Își luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
în timp ce ea somnola, răbdătoare ; poate totuși aștepta o mângâiere castă ? Purtat de o onestitate rigidă, continuam s-o ignor, rareori auzind trosnetul mic al oaselor când căsca, lipăitul limbii umede și roșii pe palat, foșnetul paginilor de la poesiile ori de la romanțul pe care îl citea, neatentă. Astfel m-am învățat ca, alături de manii și larii din șemineu, o răsuflare delicată ca un suspin să stea alături și să mă ocrotească. Iar mai târziu, Sophie a continuat să coboare la aceeași oră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
eroare... O eroare care să țină 60 de kilometri ? a spus. Nu se poate totuși aduce unui general rus insulta că nu ar ști să citească o hartă ! Dar de când Sophie, care, înfășurată într-o pelerină tenebroasă, lăcrăma pe un romanț sau pleca spre livadă încărcată de pânze, șevalet, șasiuri, cu pitoreasca ei pălărie alunecând neglijent pe spate, a ajuns să se priceapă în politică atât de bine ? Auzi-o vorbind, cu obișnuita ei siguranță de sine... O plăcere a vanității
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de ștampile (Fișă pentru Romanțul poștal) Transcriu ca-ntr-un delir! Ștampile de complezență, ștampile ale poștei balneare, ștampile de carantină, ștampile poștale „Paquebot“, ștampile poștale „Ancora“, ștampile poștale „Arc de cerc“, ștampile poștale concentrice, ștampile poștale „Crin“, ștampile poștale „Crucea florală“, ștampile poștale cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
și atunci siguranța îi pieri, sângele i se scurse încetișor din obraji și ea murmură pierită: Dar citesc, asta fac mereu. Aiurea, explodă Alexe și o privi cu aerul cel mai nevinovat de pe lume. Și țața Floarea citește câte un romanț din când în când dar vezi că ea are atâta bun simț ca să nu pretindă că-i cultă! Pufni în râs scuturându-și umerii, un râs mut care se potoli de la sine, ca la comandă. Nu e suficient să citești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a psihologiei persoanei, dar nu își au 179 locul aici. Volumul este un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a psihologiei persoanei, dar nu își au 179 locul aici. Volumul este un „document sufletesc” (Ibrăileanu), reconstituirea traiectoriei unei vieți, realizată cu meșteșugul poetului trecut prin publicistică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
josnicu lor pronostic Încă nu s-a adeverit. Io sunt mereu atent la mersu pătăraniei, care o să ți-o zic În viitoarea. La cât mai multe dă văzut, Indianu VII Dragă Avelino, Ziua dă ieri a fost, pă bune, adevărat romanț dă peripeții, care au pus la Încercare călirea lu ierou lui (bănuiești d-acu cine ie), cu final bombă. Am Început c-un chilipir. La micu dejun, dă la masă la masă, șoricuțele au pus pă tapet paragrafu escursii. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că discursu se transmitea la radio. Pujato, 24 noiembrie 1947 Fiul pretenarului său I Tu, Ustáriz, crezi ce-oi vrea, da io-s mai căpos ca bascu cu tărăboanța. Pentru măndel, capitolu buchernițe ie una și cinemau alta. Micile mele romanțuri or fi ca răfuielile maimuții cu mașina dă scris, da io-mi țin rangu dă scriitor. D-aia, dă câte ori mi-a comandatără vro comedie bufă pentru S.U.P.A. (Sindicatul Uvrierilor și Producătorilor Argentinieni), le-am cerut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
poporu, care io am dreptu să mă cred aderent la iel; făgăduiala, pă paroldoner, că direcția o să ia În samă, or nu, subiectele propuse dă semnataru, care, cu aprobarea din prima a lu Fetița Nux (care, după mandea, are un romanț c-o piticanie fonfăită care știe să meargă cu liftu), o să ajungă, când i-a suna ceasu, anteproiecte dă scenar și dialoguri pă bune. Crezi-mi barimi o dată În viață, Ustáriz: dacă-i cazu, pă loc Îmi sare muștaru. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alungată pe nedrept de la curtea acestuia, se căsătorește, după o serie de peripeții vernești, cu tânăra mimoză a banului C..., Maria). Cu toate acestea, să nu credem nici măcar o clipă că personajele feminine pot aspira la perfecțiunea celor masculine. Pe parcursul romanțului, bărbaților li se găsesc numeroase lipsuri, însă, atunci când nevoia o cere, prozatorul, ca orice mascul grobian, nu ezită să sublinieze în chip implicit superioritatea sexului tare (care devine, în astfel de momente, absolut flasc): "Inima femeii, chiar de se poate
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dintotdeauna, ajuns acum la paroxism? Așteptând cu nerăbdare să vadă Parisul, ca sub o vrajă în care își trăise întreaga adolescență, cu baluri, recepții, petreceri, discuții, ceaiuri, toalete și obiceiuri provinciale, toate perfecte în măsura în care erau după moda franțuzească, cu nenumărate romanțuri de amor, stupide de-a dreptul, dar aduse de acolo, asta era important, cu istorisirile sofisticate și exaltate ale celor ce călătoriseră, la sfârșitul veacului de dinainte, în orașul pe care îl descriau strălucitor și plin de podoabe, încât primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în casa bătrânească, stârnind invidia soră-sii măritate în absența ei cu un colonel cu glas înfiorător, bărbat pe care îl mai văzuse și în București de câteva ori, venise la gazda ei cu brațele pline de flori, ca în romanțuri, politicos, totuși cu gândul la cercetările sale, despre care îi și vorbea în timp ce se plimbau pe sub tei, și când priveau apele Cișmigiului, și când o invita la câte un teatru, exasperând-o aproape, deși în sinea ei simțea că-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pentru a crede că Negri le trimitea din țară cutii de tabac doar fiindcă erau eventual mai ieftine. „Tutunul de Valahia” era foarte apreciat, spre deosebire de unele tipuri de „tutun turcesc” necultivat (Nicotiana rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de îngropat pe cei vii" (1993; poezie) ; "Fratele meu, străinul" (1995; poezie) ; "Titanic șvaițer. Momente și schițe" (1997, schițe); "Supraviețuitorul și alte poeme" (1997; poezie) ; "Complicitate" (1998; poezie); "Goliath" (1999, proză scurtă); "Îngerul căzut" (2001, poezie) ; "Bătrânul și Marta", (un romanț și câteva povestiri, 2002; "România pe înțelesul tuturor" (proză politică, 2003); "Gloria milei" (2003; poezie); Ce rost are să trăiești în România tranziției?" (2004; eseu social-politic); "Podul" (2004, teatru); "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (eseu, 2004); "Părintele Iustin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și morale macerate în comunism - termen despre care am aceeași constantă îndoială că acesta ar fi cel mai nimerit - printre care a fost nevoit să navigheze în biografia sa, plină, probabil, de episoade similare. Nu s-a gîndit la un romanț biografic, așezat într-o ordine cronologică strictă, ci a lăsat amintirile să zburde nestingherite printre pagini și să-și găsească aproape singure alveola în care să prindă rădăcini. Este un puzzle din care se ițesc cînd bunul director, dat afară
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
496. footnote>. Și într-adevăr, Nae Girimea e singurul dintre amanți care are o anumită anvergură, pentru că schimbă don juanesc „Mițele și Didinele și deci nu e un domestic adulterin”. Refuză ideea „pirostriilor” și își asigură din vreme ieșirile din „romanțurile” nefavorabile pentru a intra în altele. Este elementul constitutiv a două „triunghiuri de amor”: Mița și Crăcănel, Didina și Pampon. Isteț la vorbă și la faptă, ajutat și de șiretenia sau prostia celorlalte măști, Nae Girimea câștigă prin minciună, împăcând
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Diverse, vol. V: Poezii inedite, București, 1860; Comodia vremei (Franțuzitele), îngr. și pref. Vasile Vârcol, București, 1906, reed. în PND, 51-76; Conversații, PND, 77-81. Repere bibliografice: Bogdan-Duică, Ist. lit., 240-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 187-188, Ist. lit. (1982), 195-197; Popovici, Romanț. rom., 84-91; Ist. teatr. Rom., I, 277-280; Ist. lit., ÎI, 302-303; Brădățeanu, Comedia, 40-42; Dicț. lit. 1900, 344-345; Dicț. scriit. rom., ÎI, 246-247. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care eu îi văd mai curînd figurînd în dicționarele de retorică, semiotică, lingvistică sau literatură (de ex., principiul participației și alegoria, sau romanul și romanțul). Dacă lista cuvintelor-titlu nu-i exhaustivă, nici explicațiile aferente nu pretind a fi complete. În primul rînd, nu am încercat să ofer un florilegiu complet de definiții pentru un termen anumit, sau pentru interpretările acestuia; am încercat, mai degrabă, să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
actorul poate fi individual (Ion, Maria), sau colectiv (mulțimea dintr-un metrou), figurativ (antropomorfic, zoomorfic etc.), sau nonfigurativ (Destinul). În sfîrșit, un actor poate reprezenta mai mulți actanți diferiți, și mai mulți actori pot reprezenta unul și același actant. În romanțuri, bunăoară, protagonistul funcționează adesea atît ca SUBIECT, cît și ca DESTINATAR; iar în poveștile de aventuri, diverșii adversari ai eroului sau eroinei pot funcționa, cu toții, ca OPOZANȚI. ¶Adam 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]