21,262 matches
-
Autoarei pentru scările cultivate cu Credință și cu Dragoste. De aici incepe povestea, ca răspuns la întrebarea: de unde vine bila aceasta? Ioan-Mircea Popovici, 17 septembrie, 2016 (Pe scara fără nume, încă un Nume) Referință Bibliografică: Domnul Profesor Ioan-Mircea Popovici despre romanul Cuib de păsări spin, cuib de jocuri nejucate / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1474111497.html [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
imperial păgân, politeist, idolatru și construirea marii capitale imperial-creștine, Constantinopolul, uitând repede faptul că i-a salvat i-a eliberat, le-a redat demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au mărit pe Constantin, biruitorul. (Sf. Teofan, Scrieri cronice, PG 108, p. 84
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul Constantin oferă tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
tracului Miltiade-episcopul Romei, ca viitoare reședință apostolică, palatul Lateran. După trei ani de la celebra biruință divină și augustă de la Pons Milvius, senatul roman i-au ridicat biruitorului un Arc de Triumf pe care au inscripționat cuvintele următoare: Senatul și poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia divină și marea lui înțelepciune, a scăpat statul de tiran și de toată gruparea acestuia, cu ajutorul armatei... IMPERATORI
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
legitimul sacrificiu al nemuririi la Creștinismul jertfitor ortodox și mântuitor. Prin Suferința dumnezeiască a lui Iisus Hristos s-a trecut la sublimarea suferinței noastre,a creștinilor ortodocși, care a deschis Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
izgonit orice fel de idee de idolatrie; numai acesta a fost învrednicit, și când a trăit, dar și după moartea sa de asemenea onoruri, de care nu a avut parte vreun grec sau vreun barbar, dar chiar și vreunul dintre romani. În completarea celor amintite mai sus de Eusebiu de Cezareea, Paparigopoulos subliniază: Niciunul dintre ucenicii direcți ai Domnului nu a lucrat mai mult pentru răspândirea și întărirea credinței noastre. (K. Manassis, Sinoptică, P.G. 127, col. 306; / Dositei, Cele 12 cărți
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
călătorie bine informată și fără idei preconcepute. Știam dinainte că experiența poate fi una foarte intensă emoțional. Ceea ce am trăit acolo, însă, este cu mult peste ceea ce gândisem. O tabără de refugiați este ca o realitate paralelă sau ca un roman fiction. Am văzut oameni din toate categoriile sociale, bogați sau săraci, a căror viață a fost îndesată într-un rucsac sau în câteva buzunare. Oameni nevoiți să renunțe o vreme la demnitatea lor pentru a supraviețui. Întoarsă acasă, orice imagine
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” by https://republica.ro/voluntar-in-taberele-de-refugiac-i [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
cu „a săpa, a scobi“ iată o frumoasă explicație dată în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]
-
purced să aprofundez secretele geometriei afine. Zis și făcut. Abia a încălecat calul cu Nimeni și Nimic în buzunarele șeii, ca străzile cu semne de circulație în caldarâm specifice integrității edililor Dâmbovițeni au dispărut. Se aflau pe un bun drum roman și se simțea aerul sărat al mării Mediterane. Se apropiau vijelios de Alexandria unde era programată prima oprire cam prin anul 300 ÎC. S-au dus direct la Academie unde sperau să-l întâlnească pe Euclid autorul cărții Elementele, prima
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
împreună cu soția. După-amiază, a avut loc vizitarea Bisericii Reformate, construite în sec. al XVII-lea-al XVIII-lea, la intrarea căreia pot fi admirate două sculpturi funerare romane reprezentând doi lei. Zidurile acestei biserici au încorporate mai multe monumente funerare romane și conține morminte din perioada Renașterii. În continuare, a fost vizitată Capela Romanică (Rotonda), monument istoric din sec. al XI-lea-al XIII-lea, singura rotondă încă în picioare din țară și din cea mai veche biserică ardeleană construită în
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
istoric din sec. al XI-lea-al XIII-lea, singura rotondă încă în picioare din țară și din cea mai veche biserică ardeleană construită în plan circular. La edificarea ei, a fost folosită piatră de râu, dar în special cărămidă romană obținută din demolarea construcției existente anterior pe această fundație. Ghid în aceste vizite a fost domnul Aurel Dîncșoreanu, consilier local, care a ținut pentru oaspeți o veritabilă lecție de istorie universală. Seara zilei de vineri a fost consacrată unei agape
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_poeziei_la_geoag_al_florin_tene_1377524469.html [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
unii indivizi din etnia țigănească care s-au săturat de propria identitate au cerut, iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii denumirii limbii române, aceasta fiind confundată cu limba romani astfel ca ea a devenit limba țiganilor, iar in străinătate datorită acestei aberații vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
În Pamplona, aproape o jumătate de milion de oameni aleargă cu taurii pe străzi; de trei ori mai mult decât populația orașului (180.000) dansează și petrece pe străzi, făcând din noapte zi. Turiștii prezenți au citit de bună seamă romanul Fiesta al lui Hemingway sau au vizionat măcar ecranizarea sa, cu Ava Gardner în rolul principal. E fapt incontestabil că Sanfermin este o sărbătoare a bărbăției, chiar dacă nu e o noutate să vezi și femei alergând printre tauri. Tumultul interior
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
vecinul în față, pe post de scut uman. Homo hominis taurus est. Cu excepția „poporului simplu”, partizan etern al luptelor cu tauri, corida a preocupat dintotdeauna atât străinii cât și spaniolii, fiind un veșnic subiect controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1375529678.html [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
un deget la buze. Ideea este venită de la vechii Greci care celebrau pe Harpocrate, un tânăr efeb cu degetul pus pe buzele strânse. Divinitatea greacă, de fapt de origine egipteană și adoptată mai târziu, a fost apoi preluată și de Romani, spre a fi adorată ca zeiță a liniștii, Tacita, nume propriu ce a constituit rădăcina lingvistică a substantivului existent în limba română; „tăcere”. O credință foarte răspândită cerea ca într-o anumită zi Cupidon să dăruiască un trandafir lui Harpocrate
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
00 - Ceremonialul schimbului de gardă Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a IV-a - Poarta a III-a - 13,30 - Expoziție foto Cosmin Bumbuț - „Teleleu“ Galeriile de lîngă Poarta a III-a - 15,30 - Defilare Scottish Pipes Band Bulevardul Transilvaniei - Platoul Romanilor - Strada Muzeului - 16,00 - Lecturi din Colecția „Disney“, Editura Litera Mică Strada Muzeului - 17,00 - Dezbatere „New Narrative for Europe“, cu: Angela Filote (șefa reprezentanței Comisiei Europene în România), Hugo De Greef (manager cultural, membru în Board-ul „A Soul
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
Viteazul - 18,00 - Lecturi: Poezie la copac cu Svetlana Cârstean, Teodor Dună, Dmitri Miticov și Ioana Nicolaie Esplanada Catedralei Ortodoxe - 20,00 - Recital de pian cu Alina Azario Esplanada Catedralei Romano-Catolice - 20,30 - Defilare Scottish Pipes Band Bulevardul Transilvaniei - Platoul Romanilor - Piața Cetății - 21,00 - „Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei“ - concert cu Nicu Alifantis, Alexandru Andrieș, Mircea Baniciu și Mircea Vintilă Piața Cetății - 23,00 - Ceremonialul schimbului de gardă cu salve de tun Traseul celor Trei Fortificații - Poarta a
Programul Festivalului Dilema veche la Alba Iulia 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7701/programul-festivalului-dilema-veche-la-alba-iulia-2014 [Corola-blog/BlogPost/98577_a_99869]
-
târșindu-și picioarele obosite încălțate în niște pantofi și mai obosiți. După ce a intrat la șef, m-am uitat în jur, am privit-o pe secretară și am încercat să mă dumiresc dacă văzusem sau nu vreun profet evreu, vreun senator roman, cronicar român din evul mediu întârziat sau un pustnic din Țara de dincolo de negură (expresie fericită a unui mare prozator). N-am apucat să mă dumiresc, ușa s-a deschis, Paul Anghel a dat cu ochii de mine și m-
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
el indiferent, apoi închide ochii, îi tremură puțin capul, și prinde subiectul. Continuă calm. Nu voiam să intru, a insistat Fănuș Neagu. Ce să caut eu acolo, eu sunt scriitor? Nu sunt (râde). Am fost înalt funcționar public al statului roman! (subliniază fiecare silabă, vrea să-mi intre bine în cap, asta ar fi cam ajunctul faraonului Tutancamon). Eu am în lucru un tratat de metafizică, în care voi demonstra eul absolut, inconfundabil cu omul slugă al lui Marx și-l
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2325 din 13 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cina o așteaptă pe Ingrid în cabina ei somtuoasă. Pereții sunt capitonați și înveliți în piele galbenă. Nici nu se uită la mâncare. Stă
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
asta chiar și mai mult! Știu că și tu mă iubești așa obscenă și trivială cum sunt! - Nici nu realizezi cât farmec ai! - Daaa!? - Nu-ți mai spun că și eu sunt un pic pervers! Referință Bibliografică: Drumul apelor, 61 ( roman foileton ) / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DRUMUL APELOR, 61 ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494648232.html [Corola-blog/BlogPost/376340_a_377669]
-
cenzură, care, de la organismul numit „Direcția presei”, s-a răspândit în toate editurile. Era la editură un tovarăș, care dacă zicea „Nu!” sau zicea să se topească o carte, era vai și-amar. Aventurile tipăririi la Editura Cartea Românească a romanului fluviu în două volume „Lotus de Aur”, „Vaza și Prunișor de Primăvară”, într-un tiraj maxim de, cred, o sută de mii de exemplare ar însemna o discuție poate mai lungă decât cea de astăzi! Îți mulțumesc pentru evidențierea prin
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
amintiți mai sus, dar și la Dostoievski, moștenirea lor literară îmbrățișează aspecte mult mai bogate și mai variate, iar în jurul acestor opere cardinale vin să se așeze, într-o construcție piramidală- armonioasă chiar în elementele ei discordante și contradictorii- celelte romane, sinfonii, nuvele, picturi, schițe sau însemnări memorialistice- fiecare raportându-se la un anumit moment semnificativ din complexul procesului de creație.Chiar dacă în unele din aceste opere exprimă violențe grave, precum bellum omnium contra omnes.Mai mult decât atât, aceste opere
PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Particularitatile_manierei_artistice_ale_marilor_opere.html [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]