31 matches
-
Universității din Salamanca. Ca filosof, doctrina sa apela la raționalitate dar pendula între a crede și a fi agnostic, iar îndoiala avea "vagi umbre de incertitudine". A publicat volumul de poezii Poesias (1907), romanul De mi pais (1903), dar și Romancero del destierro (1928). La editura Institutul European au mai apărut Despre sentimentul tragic al morții (1995), Agonia creștinismului (1993) și Însemnări pentru un tratat de cocotologie (2011). AMOR y PEDAGOGIA, BARCELONA, Henrich y Compañía, colección BIBLIOTECA DE NOVELISTAS DEL SIGLO
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
30 de ani de închisoare după terminarea războiului civil spaniol, fiind totuși pus în libertate condiționată în 1945. În perioada de încarcerare petrecută în Sahara Spaniolă (colonie africană) și în Granada, termină câteva opere: Entre la guerra y tú (1936), Romancero cautivo (1936), La arena y la intimidad (1940), Hombros de ausencia (1942), Viaje al interior de tu voz (1944). Din 1951 publică succesiv Día de alondras (1951), La esperanza me mantiene (1959), Vuelta a la isla (1968), Entre cuatro paredes
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
gândit la mai multe posibilități. În tot acest timp, în care lucram la „Pentagon”, am scris câteva articole despre marele poet, în care îl relaționam cu romanticii spanioli sau cu modernismul lui Ruben Dario. Cu o altă ocazie, am descoperit „Romancero Español” a lui Eminescu și i-am dedicat un întreg articol. Am participat la o reprezentare scenică a mai multor poeme ale sale, printre care și faimosul „Luceafăr”, la invitația Universtității Complutense din Madrid. Până la urmă, soluția a venit într-
INTERVIU CU FILOZOFUL MADRILEN HÉCTOR MARTINEZ SANZ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344270_a_345599]
-
și cel formal, al expresiei artistice - este uneori de o fragilitate aidoma distanței dintre agonie și extaz. Iată o poezie superbă, pe această muchie de frumos, pe care aș asemui-o, într-un fel (onorant!) de Federico Garcia Lorca (în „Romancero gitano”): Ca un fur de iubire am să vin într-o noapte Și-am să-ți gust cu căldură sărutările toate; Și-am să-ți fur, să-mi sting pofta de cireșe pietroase, Fructul buzelor tale arămii și gustoase; Te-
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Însemnări de pe front (Scrisori din Basarabia), Craiova, 2002; Doruri interzise, București-Chișinău, 2003; Râul în căutarea mării (Scrisori din Basarabia), Craiova, 2003. Antologii: Antologia poeziei vechi moldovenești. Modele și reconstituiri, Chișinău, 1986. Traduceri: Ata Atageanov, Versuri, Chișinău, 1980; Federico García Lorca, Romancero țigan, Chișinău, 1983; A. Jukovski, Povești, Chișinău, 1983; Goethe, Suferințele tânărului Werther, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 310-314; Eliza Botezatu, Poetul și pasărea Phoenix, „Nistru”, 1983, 11; Constantin Ciopraga, Nicolae Dabija - o conștiință
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
ansamblu, a amestecului uman, a versatilității și a travestirii menite să înșele pe naivi etc. Accente care trimit la pasionalitatea și cromatica periferiei bucureștene depășesc la Miron Radu Paraschivescu, în Cântice țigănești, nivelul unei „localizări” a modelului străin (García Lorca, Romancero gitan), sugerând un etos balcanic, al ludicului cu fond grav, ca în antologica baladă Rică. După război, câțiva poeți importanți vor diversifica gama b.: fantezistul Leonid Dimov, Ioan Alexandru, cu Imnele sale, amintitoare, ca atmosferă stilistică, globală, de tradiția bizantină
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
-mi și mă mândresc că nu e De le-i găsi ți-dau voie să-mi frigi nasu-n cățuie, Și nu numai atâta, ci și acea friptură, În calendar, drept hulă, [tu] scoate [-o] în gravură. {EminescuOpVIII 356} CONVORBIRI LITERARE: ROMANCERO ESPANOL 2257 [Argument] Copii de pe natură Furtișagurile literarii ale lui Cocovei Moretto sau Vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de signorul don Lopez de Poeticales Motto: Stehlen ist seliger denn nehmen [sau] Es muss auch solche Kautze geben Istorie ciudată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
V.-L. Saulnier, B. Fundoianu, K. E. Gilbert și H. Kuhn, Wladislaw Tatarkiewicz, Erwin Panofsky, R. Wittkower, H. Zimmer, Jean Filliozat, J. Evola, L. Kolakowski, C.S. Lewis ș.a., dar mai cu seamă din literatura și filosofia spaniolă clasică și contemporană: Romancero, Miguel de Cervantes, Baltasar Gracián, Calderón de la Barca, Miguel de Unamuno, José Ortega y Gasset, Dámaso Alonso, Vicente Aleixandre, Fernando Savater. Traducerile din Paolo Coelho le-a semnat cu pseudonimul Pavel Cuilă. I s-au decernat Premiul pentru traducere al
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Erwin Panofsky, Renaștere și renașteri în arta occindentală, pref. Grigore Popa, București, 1974; Baltasar Gracián, Opere, I-III, pref. trad., București, 1975, Criticonul, pref. trad., București, 1987, Cărțile omului desăvârșit, pref. trad., București, 1994, Acțiunea și arta ingeniozității, București, 1998; Romancero. Vechi balade spaniole, pref. trad., București, 1976; Dámaso Alonso, Poezie spaniolă, pref. trad., București, 1977; B. Fundoianu, Imagini și cărți, introd. Mircea Martin, Bucuresti, 1978; Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria esteticii, I-IV, pref. Titus Mocanu, București, 1980 (în colaborare); Rudolf Wittkower
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero. Vechi balade spaniole”, T, 1976, 8; Iorgulescu, Scriitori, 100-102; Ana Maria Tupan, Vameș între două lumi, RL, 1982, 6; Nicolae Manolescu, Treptele lirismului, RL, 1986, 2; Grigurcu, Existența, 196-204; Ion Ghilimescu, „Traducerea” ca operație clepsidrică, R, 1989, 8; Ulici, Lit.
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Ovid Densusianu, Craiova, 1934; Două drame de Lope de Vega interesând istoria și literatura românilor, Craiova, 1936; Lecturi romanice, București, 1939; Cervantes, București, 1940; Încercări de traducere ale lui „Don Quijote” în românește, București, 1942; Pe urmele lui Don Quijote, București, 1942; Romancero, București, 1947. Traduceri: Ricardo León, Iubirea iubirilor, București, 1922; Joan Maragall, Laude, București, 1922; Prozatorii spanioli contemporani, pref. trad., București, 1923; Cămilo Castelo Branco, Iubire de pierzanie, București, 1927; Giovanni Verga, Povestea unei pitulici, Râmnicu Vâlcea, 1939; Armando Palacio Valdés
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Christi, Timișoara, 1997; Satul din pământ, București, 1997. Traduceri: Federico García Lorca, Carte de poeme, București, 1958 (în colaborare cu Victor Const. Bercescu), Nunta însângerată, în García Lorca, 4 piese de teatru, București, 1958, Poeme - Poemas, ed. bilingvă, București, 1968, Romancero țigan și alte poeme, pref. Vasile Nicolescu, București, 1977; Lope de Vega, Mofturile Belissei și Vitejiile Belissei, în Lope de Vega, Comedii, București, 1962; Miguel Hernández, Poeme, pref. Andrei Ionescu, București, 1968; Guillaume Apollinaire, [Versuri], în Guillaume Apollinaire, Scrieri alese
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
-mi vîr cămașa În pantaloni, ca și cum aș fi fost Încă În vacanță și m-aș fi dus să dau o raită pe malul mării, la Lavandou. După ce ascultasem vorbindu-se o oră Încheiată despre raporturile dintre cîntecele de vitejie și romancero spaniol, am traversat bulevardul Grădinii Botanice În direcția a două cinematografe care se aflau lîngă Gara de Nord, Filmac și Royal-Nord, niște săli unde nu mai fusesem niciodată. În general, erau programate acolo filme pe care le văzusem deja sau care rulau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
filosof, doctrina sa pune conceptul de raționalitate în slujba filosofiei, pendulând între a crede și a fi agnostic, îndoială problematică a unei "vagi umbre de incertitudine". A publicat volumul de poezii Poesias (1907), romanul De mi pais (1903), dar și Romancero del destierro (1928). La editura Institutul European au mai apărut Despre sentimentul tragic al morții (1995) și Agonia creștinismului (1993). (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
adânc și răscolitor al maselor și își cântă prietenul de odinioară căzut în război"1. De asemenea, Federico Garcia Lorca, simbol al "conștiinței intelectuale angajate", cum îl numește Dan Grigorescu, își dedică opera în ton melodic, meridional cu inflexii folclorice (romancero), patriei și umanității. Istoria și împrejurările sociale au smuls imnuri de adeziune la problematica majoră a epocii unor poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
buzunări cu chifle și subsuori o oală Și râde... pînă-i beat. Visarea sa un șnițel, gândirea sa o bere, Să bea etern acesta e visul său ciudat - Și-odată auzi-vom că-n cruda sa durere În bere s-a-nnecat. l6. ROMANCERO ESPANOL (cca 187O ) Copii de pe natură Furtișagurile literarii ale lui Cocovei Moretto sau vicleniile lui Scapin traduse-n spaniolește de Signorul Don Lopez de Poeticales Motto: Es muss auch solche Kautze geben Istorie ciudată! Timpii se iau de păr și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mâinile lui Dumnezeu își dădu duhul; / și-l dădu în lumină, / căci astfel Crist născutu-s-a pe cruce; / la naștere se și visa în retrotimp / când într-o iesle / în Betleem muri / dincolo de-orice rău și de-orice bine.“ (Din Romancero del destierro, 1927.) Unamuno citează din prima carte (1923) a filozofului existențialist italian Nicola Abbagnano (1901-1990), promotor al unui „existențialism pozitiv“. Alte titluri: Introduzione all’esistenzialismo (1942), Storia della filosofia (3 vol., 1946-1950) etc. Joc de cărți spaniol extrem de răspândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea genului (*aperçu-uri, *acquis-uri, *bidonville-uri, *clou-uri, *grisaille-uri, *maquis-uri, *parti-pris-uri, *tête-à-tête-uri); vezi și italienisme și cuvinte portugheze (it. scherzouri, port. fadouri), hispanisme (cortesuri, ponchouri, romancerouri), germanisme (föhnuri, schussuri), împrumuturi latinești savante (*ex-librisuri, in-foliouri, *in-planouri) etc. Clasa este și mai numeroasă dacă se au în vedere împrumuturile de origine engleză, care, în pătrunderea lor în română, mai veche sau mai recentă, au preferat același tipar (*body-uri
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în România. Nu vreau să rămân numai cu percepția asta! Când am aflat ce-a aflat toată lumea, ca să nu mă îmbrac în zgura intoleranței, am ascultat (a câta oară?) „Balada” lui Ciprian Porumbescu, interpretată de Ion Voicu și am recitit „Romancero gitano”, de Frederico Garcia Lorca, mare poet spaniol de origine țigănească, omorât de Gara Civilă a lui Franco. Mi-am amintit de Barbu Lăutaru, dar și de Alexandru Bidirel, de toți interpreții instrumentiști ai melodiilor populare românești. Sute de ani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a comenta, iar celui de-al doilea talentul de a traduce legendele din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. J. Brun este campionul neobosit al acestei cauze, pe care a susținut-o în numeroase volume: Sept contes roumains, La Veillée, Le romancero roumain, frumoasă traducere în versuri, prefațată de Sully Prudhomme și precedată de un studiu despre lăutarul Șolcan și folclor de G. Dem Teodorescu, fost ministru al instrucțiunii publice. Lipsește un volum complet, un studiu de ansamblu asupra subiectului. Cele mai multe din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
planat peste generații nenumărate exprimă sufletul poetic al unui popor, cu puerilitățile lui minunate, cu arta lui frustă și subtilă, visul unui neam întreg, nevoia lui de mister și avântul spre necunoscut 40. Sully Prudhomme, în prefața sa la Le romancero roumain, recunoștea cu plăcere "fondul pasional, resursele imaginative și germenii de aptitudine literară într-o provincie încă virgină a spiritului oriental, la cei mai vechi și mai umili reprezentanți ai geniului românesc, pe care condiția lor umilă i-a ferit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
E - schimbînd instrumentul... - coarda pe care o ciupește Bogdan O.Popescu în recentul volum Mașinăria de uitare, apărut la editura Național. Sînt versuri de chemare, amestecate, și mai bune, și mai dulcege, cum se nimeresc, îndeobște, în dedicațiile cîntate de romancero. Mesajele lor se șterg și se pierd în conul unei pîlnii înguste, ca o clepsidră tăiată la mijloc. Așa că între jumătatea ei care dă și aceea care primește intră, din construcție, o amintire-ecran. Fantasma vătuită are, la Bogdan O. Popescu
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
În 1928 Lorca a publicat revista literară „"Gallo"” („"Cocoș"”), dar a trebuit să abandoneze proiectul după doar două numere. În 1929 Lorca s-a decis să plece la New York. Deja i se publicaseră, pe lângă operele menționate, „"Canciones"” (1927) și „"Primer romancero gitano"” (1928), considerată opera sa poetică cea mai accesibilă, deci cea mai populară. Lorca se simțea deranjat de cei care îl considerau țigan. De asemenea se spune că în această perioadă l-a cunoscut pe Picasso. Rodul călătoriei în New York
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
utilizează ambele forme : cântec și romanță. Temele timpului și a morții sunt reprezentate prin intermediul zorilor zilei, a nopții, a orașului andaluz și a peisajelor selenare. Moartea și incompatibilitatea morală dintre lumea țiganilor și societatea burgheză sunt temele principale abordate în „"Romancero gitano"”. Se remarcă unele procedee specifice liricii populare, precum și influența compozitorului Manuel de Falla. Nu este vorba de o operă folclorică, ci de una bazată pe chestiuni relaționate cu lumea țiganilor și cu cea andaluză. Lorca îl înalță pe țigan
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]