2,158 matches
-
Ministerul Învățământului și la 1 septembrie 1961 Liceul Grădiștea și-a început activitatea. Au fost admiși prin concurs, în anul I de liceu absolvenți ai școlilor generale din comuna Grădiștea și din comunele vecine: Livezi, Zătreni, Lăcusteni, Ghioroiu, Tetoiu, Roșiile, Romanești, Lăpușata, Sinești, Berbești și Mateești, din județul Vâlcea și din comunele: Dănciulești, Tg. Logrești, Stejarul, și Hurezani din județul Gorj. Liceul nu a avut local propriu la înființare. Liceul și-a început cursurile în casa boierului Opran. Printre cadrele didactice
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1478694361.html [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
călcăm drept. Sunt vremurile în care iubirea dintre oameni s-a pierdut și a lăsat loc egoismului și urii. Omul amețit de libertate a devenit individualist. Lioara: Au fost multe, multe semne, iar omul nu le-a văzut. Adam: Pecețile romanești erau în formă de pentagramă. Sigiliul lui Dumnezeu de pe inelul lui Solomon primit pe când se ruga în templu de la Arhanghelul Mihail era în formă de pentagramă. Cu el avea stăpânire asupra demonilor. Pentagrama lui David. Lioara: Iisus e din neamul
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
SITECH, Craiova, 2014, propune, spre conștientizare și dezbatere, cu mijloacele discursului artistic, o seamă de idei, de îngrijorări și de obsesii, ce bântuie, stăpânesc și diriguiesc destinul individual și mentalul colectiv în societatea contemporană. Consemnăm, mai întâi, premisa întregului parcurs romanesc, noutatea și meritul acestuia, adică: autorul depolitizează și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
noi, finanța internațională clădește oile la Amsterdam sau Stockholm, iar noi rămânem tot cum am fost, săraci și ursuzi, narcotizându-ne amarul unei vieți naționale intrate în fundac cu doine melancolice și chiolhanuri abrutizante. Aici e sursa adevărată a indolenței romanești: în exploatare. Să nu ne înșele palatele bucureștene: sunt contuarele străinilor. Să nu ne înșele vilele din noile cartiere ale capitalei: sunt ale vechililor. Să nu ne înșele o rețea telefonică, o linie ferată, o șosea nouă: nu le fac
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
de proveniență, am simțit cu toții dragostea pentru “dulcea limba românească”, pentru versul poetic, pentru struna de vioară ce ne-a adus aminte de acasă. În încheierea programului artistic vocile tuturor celor prezenți s-au unit armonios într-o minunată colinda romanesca, “O, ce veste minunată!” Festinul literar a fost urmat de o masa festivă încărcată de delicii culinare dintre cele mai apetisante. Ușor timide la început, discuțiile au devenit mai animate, si înspre finalul serii am simțit cu toții că seara aceasta
POEZIE, MUZICA SI SUFLET de MARA CIRCIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_muzica_si_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/350792_a_352121]
-
Logos Christian Academy, o instituție de învățământ românească privată. A fost fondată în 1994, iar acum în cadrul ei sunt educați peste 150 de copii, începând de la vârste preșcolare și terminând cu cei din clasa a 12-a de liceu. Școală romanesca de muzică este o pepiniera de viitori muzicieni, în care tinerii americani din familii de origine română, dar nu numai ei, învață primele note muzicale, având oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcătuiesc o orchestră de muzică
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
un punct de vedere original, scriitorul și istoricul Viorel Roman are o mare și valoroasă capacitate de a analiza și interpreta istoricește actualitatea și, cu o amplă cunoaștere politică și o critică obiectivă lucida, face un exercițiu analitic asupra societății romanești raportate la fenomenul european și la cel mondial. În „Statul și Biserica, 2014”, citim: „Privit din Centru, realitatea românească nu se deosebește de cea din alte țări de la Periferie. Altele sunt firește, perspectivă și speranța Periferiei, raportându-se la Centru
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
cu pasiune ghetuțe mukluks** și am părul într-o codiță pe o parte (ponytail***). Mi s-a părut foarte potrivit. Muzica este inspirată și folosește bucăți de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place să încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanești! Combinația de muzică tradițională cu tobe electronice devine stilul meu... George ROCA: Cu mulțumirile de rigoare pentru acest spumos interviu încheiem cu ultima întrebare: „Ce proiecte de viitor are DJ Simina Grigoriu?” Simina GRIGORIU: Pe lângă turneul și producțiile mele voi
INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_dj_simina_grigoriu.html [Corola-blog/BlogPost/367207_a_368536]
-
sistematic, murdărirea valorilor naționale, deprecierea prestigiului internațional al României prin punerea ei la cheremul ciocoilor interni și externi), se impune constituirea unei forțe naționale cu rol de contrapondere. Iar această forță, actualmente jucată pe degete de oribilii făcători ai politicii romanești, nu poate să vină decât din partea societății civile: organizații neguvernamentale, presa independentă, cetățeanul preocupat de prezentul și viitorul țării. Doar ea, călăuzita fără greș de instinctul general uman al aspirației legitime spre libertate, echitate și prosperitate, precum și de instinctul național
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristi_dumitrache_primul_numar_al_new_cristi_dumitrache_1330916978.html [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
în continuare lui Dumnezeu. După revenirea autorităților române, lăcașurile de cult au fost refăcute, iar preoții reinstalați în posturile lor. Însă, precum se știe, prigoana a fost declanșată din nou, după 1944, când trupele sovietice au reocupat cele două provincii romanești. În cele ce urmează amintim și evocăm doar pe câțiva dintre cei care au suferit în urma instaurării acestui regim totalitar, ateopăgân, după cum urmează: DANIIL Sandu Tudor (Teodorescu Alexandru-nume real), (născut in anul 1896 la București; decedat în anul 1962 la
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ortodoxia_si_statul_sub_regimul_totalitar_.html [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
diegeză se justifică prin necesitatea de a-și exhiba o „conștiință tulbure”, „conștiința în ceață” (N. Manolescu) și a analiza situația toxică în ideea unei lămuriri, a unei clarificări. În mod specific, „Raport asupra singurutății” reprezintă o extensie a poeticii romanești a lui A. Buzura. În „Bloc-notes” (1981), scriitorul sublinia: „cărțile adevărate, sincere nu sunt decât un drum împotriva singurătății, durerii”. Trecerea anilor a făcut ca o carte adevărată să traverseze singurătatea renunțând la a se situa împotriva ei. Romanul în
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat mi-am dat seama ce comoară se afla acolo și ce eroare uriașă făcuse Marin cînd a topit strălucitoarele pagini scrise despre familia lui în niște îndoielnice proiecte romanești... Mi-am petrecut toată noaptea de revelion citind. Marin stătea deoparte și mă privea în felul lui - cu emoție și curiozitate. Nu m-a întrerupt nici o secundă. Dimineață, i-am spus tot ce credeam despre manuscris și el a tresărit
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
participarea noastră alături de Mircea Ștefan Barțan la Săptămâna Câmpului Românesc din Hamilton, Canada, condusă de Pr. Dr. Dumitru Ichim. („PARISH VISITORS. Last week Muguras Maria Petrescu a journalist and writer from Romania visited our church and museum. She attended Campul Romanesc in Hamilton, Ontario, where she lectured along with Mircea Bartan, Father Dumitru Ichim and Anca Sirghie”. - OASPEȚI CARE NE-AU VIZITAT PAROHIA. Săptămâna trecută, Muguraș Maria Petrescu, ziaristă și scriitoare din România, ne-a vizitat biserica și muzeul. Ea a
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
identității în procesul de comensurare a identității de emigrare cu identitatea de imigrare în cadrul interculturalității. Chiar din titlu, dacă avem încredere în el, două se profilează a fi coordonatele ce asigură cadrul și creează spațiul de dezvoltare a producției narative romanești: relatarea și multipla experiență existențială (a interculturalului și a crizei identitare, a blocajului, a revenirii la sine și a morții). Relatarea este o problemă de retorică, iar experiența este o problemă de viață (și de moarte), moartea însăși fiind o
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
căutare, obsesie, eșuare). În „Arca lui Noe” (1980), Nicolae Manolescu arăta: „Nici romancierii nu creează în chip absolut. Au și ei un fel de repertoriu ideal de combinații, din care aleg, după împrejurări, și pe care le-am numi domeniul romanescului”. Trei sunt deciziile pe care le are de luat un prozator: definirea unui raport între autor și narator, fixarea într-o perspectivă și stabilirea modului de realizare a narării (relatare sau prezentare). b 1 . În tehnologia narativă a romanului, Gabriel
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
din altar și pronaos. b) Înscrisul în pisanie, că biserica ar fi fost ridicată în 1791 de frații Pleșescu, ar fi a doua variantă a acestei sfinte zidiri. Trebuie amintit faptul că din anul 1910, o dată cu construirea bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D. Ghinadie cu ajutorul material al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
a Covasnei și Harghitei. Cincisprezece ani de la înființare”, Volum publicat și tipărit cu binecuvântarea, sprijinul și coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan - Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei, Volum îngrijit de Dr. Ioan Lăcătușu și Drd. Nicoleta Ploșnea, Volum apărut la Editura „Grai Romanesc”, Miercurea Ciuc, 2010, 1200 pagini ... Volumul de față are o semnificație aparte pentru conștiința spirituală autentic românească, din interiorul și din exteriorul arcului intracarpatic fiindcă este o adevărată cronică a vieții spirituale, culturale și comunitare ortodoxe și românești din cele două
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
are granițe, nu este vremelnică și nu se poticnește. Ei își duc misiunea până la capăt, dovedindu-le celor din jur că în sufletul lor există curaj, înțelepciune, dorințe, speranțe, dar si capacitatea marilor împliniri. In aceste trăsături găsim matricea spiritului romanesc, trăsături care ne încălzesc sufletul la flacăra spiritului. Românii-și poartă cu ei peste tot valorile. Hărnicia este averea cu care mulți români au plecat din țară și nu e singura virtute care îi definește. Aceste trăsături au dat dreptul
FRAŢII IACOB ŞI FLORIN OPREA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1399361558.html [Corola-blog/BlogPost/346885_a_348214]
-
răbdător va releva, drept model al nucleelor prozastice (micro-evenimentele pomenite mai sus) cercul; și drept model al dinamicii textuale - cercul în rotire, lunecând pe axa inexorabilă a timpului. Sinteza dintre linearitate (curgerea vremii) și circularitate (complexul evenimențial) este eșafodajul edificiului romanesc. Cercurile întâmplărilor mărunte se succedă pe axa timpului, vărsându-se în macro-evenimente. Acestea, la rându-le, însumându-se, după același tipar, alcătuiesc tabloul global - haotic, gălăgios, rotitor, rizibil, dar, mai ales, redundant, în a-moralitatea sa, în umanitatea sa pervertită
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_roman_contemporan_dascalii_dascal_eugen_dorcescu_1352191463.html [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
1999, 2000, 2001), la saloanele de carte de la Marsilia (1998), Cluj-Napoca (1993, 1994, 1995), Iași (1999), Satu Mare (1997), Timișoara (1999, 2000), Deva (2000, 2001), etc. ocazie cu care a prezentat peste 100 de titluri din editura proprie sau alte edituri romanești sau străine. A fost invitat să participe și ca membru a consiliului organizator la 2 ediții ale Bienalei Internaționale de Poezie de la Liege (Belgia). Pe lângă activitatea de cercetare, a avut și unele contribuții în domeniul creației literare, publicând 15 cărți
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
dădu telefon fetelor la Craiova și se tăvălesc, și plâng, de nu le mai poate opri nimeni. Am înmărmurit. Nu știam cum să ies din încurcătura asta. Am pus capul pe pernă, să meditez, dar am adormit. ION I. PĂRĂIANU Romanești, 30 iunie, 2014. Referință Bibliografică: IEZII DE CĂPRIOARĂ - Partea a II-a / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1277, Anul IV, 30 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1404140213.html [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
ori declinul. Prefața cărții - minunat alcătuită de către Virginia Paraschiv - punctează câteva dintre aspectele esențiale ale lucrării, reușind să pună în valoare elementele cheie ale acesteia: „Acest studiu își propune să analizeze semnificația călătoriei în literatura universală, în special în specia romanescă, felul în care influențând istoria omenirii, ea influențează implicit literatura. Totodată, lucrarea de față se vrea o prezentare a celor mai valoroase romane ale antichității, romane în care aventurosul și călătoria reprezintă modul de viață al unor personaje care, deși
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_sisu_incursiune_in_romanul_greco_latin.html [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
și să abunde de nume (scrieri) valoroase. Enumerate sintetic de către autoare, sunt puse în evidență și trăsăturile esențiale ale romanului grec, în comparație cu alte scrieri ale antichității. Apare astfel, ca evidentă, joncțiunea elegiei erotice cu narația de călătorie, în alcătuirea scrierilor romanești ale Greciei antice. Meritul acestor scrieri, deosebit de valoroase, este inserția în derularea firului epic, a unor date geografice și istorice unice, inedite. Aceste date au constituit - de multe ori - puncte de plecare în cercetările istoriografiei moderne și în stabilirea unor
INCURSIUNE ÎN ROMANUL GRECO-LATIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dorina_sisu_incursiune_in_romanul_greco_latin.html [Corola-blog/BlogPost/350817_a_352146]
-
și luptători care au refuzat să accepte sistemul comunist s-au întâlnit an de an la Câmpul Românesc, unde de fiecare dată se omagiau valorile naționale și în mod special acele valori care erau marginalizate, or total șterse din cultura romanesca. Acest eveniment era o sărbătoare Românească, cei mai multi veneau cu corturile, cu trailerele or cei care locuiau mai apoape de Câmp veneau de dimineață și se întorceau acasă seară tîziu, după ce se terminau comentariile pe marginea temelor prezentate. În fiecare zi
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]